111 matches
-
morților în rai. (Gh.F.C.) Cerb Atunci încep a îngheța apele, cînd se pișă cerbul în apă întîi. Cerc Nu e bine cînd tot plesnesc cercurile de la cofă ori poloboc. Cercel Femeile să nu poarte cercei schimbați, adică unul de la o păreche și altul de la alta, căci își vor schimba și bărbatul. La fete să nu se puie cercei cînd ies plugarii la cîmp, căci li se rup urechile. Mama care n-are noroc de copii, ca să țină sarcina, să adune de la
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
sub picioare o scoarță sau alt așternut pe care se aruncă și bani, nesocotind prin aceasta materialul sunător, călcînd în picioare toate măririle deșarte care se fac prin bani, dorind numai fericirea casnică. Dacă se prezintă în biserică mai multe părechi la cununie, apoi do rește fiecare ca să steie ca cea dintîi, și anume în dreapta, crezînd că, stînd așa, le va merge bine în viață. Dacă se întîmplă ca dintr-o casă să se înfățișeze doi tineri într-o zi la
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
la purtare, dar nici măcar încercată sîmbăta, că-i rău de sănă tate. în fundul oborocului în care se pun albiturile la spălat se pun izme nele, apoi se așază deasupra lor celelalte albituri, și deasupra tuturor albiturilor se pune iarăși o păreche de izmene; se crede că, făcîndu-se așa, albiturile ies foarte albe și curate. Se crede că nu e bine a usca pelincele de la copil mic nici la soare, nici la vînt, căci în cazul prim copilul va fi ars de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
o carte de schițe risipită pe părete. Un dulap cu cărți bisericești, un scaun cu spata naltă, haine călugărești spânzurate într-un cui, o ladă zugrăvită cu fel de fel de flori, un pat simplu de sub care se vedea o păreche de papuci și un motan negru, iată toată îmbrăcămintea. [După portretizarea călugărului tânăr, ai cărui ochi exprimă "un ciudat amestec de vis și rațiune rece", naratorul se întoarce la textualizare, de-scriind text și metatext totodată]. Și ce profanație a
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
cărora, până atunci, li se Împotrivise calicia de oltean cărpănos, care-și mănâncă de sub unghii, a locotenen tului cu aprovizionarea. Tânăr Încă pe atunci, la treizeci de ani, cântam dimineața, când mă spălam și Îmbrăcam, de răsuna mahalaua; har fără păreche al Ursitoarelor mele ocrotitoare Încă din leagăn, și pe care l-am pierdut mai târziu, În mijlocul oamenilor. Dragă Nicușor, de când În armată tu te-ai Înrolat, sunt ca disperată... ...URSITOARE CARE NU CRED SĂ FI AVUT VREUN CUVÂNT În Întâmplarea
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
fermecat de are "iarba fiarelor", ursitoarele i-au menit -, d-aia nu poate fi răpus de fier vrăjmaș. Plimbă ursu', Gheorghiță! Îi om, om ca tăți oamenii, numa' că-i mai viteaz și mai isteț decât tăți, nu-i afli păreche. Toader se scarpină în creștet bântuit de îndoială: O hi... Parcă poți să știi?... Că prea n-are habar de moarte când s-avântă cu spada. Parcă poți ști cine-i cu adevărat "Năzdrăvanu' Moldovei"? Să ni-l ție Dumnezău
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
mărturisescu cu cestu zapis al mieu, de nime nevoit...m-am tocmit cu părintele Veniamin Hagi egumenul...de la sfânta mănăstire Hlincea, și le-am vândut un iaz de moară ce l-am iezit eu pe locul svintei mănăstiri, și doao părechi de hiară de moară.” Mănăstirea Hlincea a făcut afaceri, dacă putem spune așa, dragule, și cu o fostă roabă. Afacerea a fost întărită de Gheorghe Duca voievod la 27 oct.1669 (7178). Mănăstirea cumpăra de la Hapca - fostă roabă - un loc
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
eu bani aș pune să se facă un pod de aici până pe dealul Galata. Închipuie-ți când acest pod ar exista să stai în mijlocul lui. Ce priveliște frumoasă ai avea. Cred că în lumea întreagă nu s-ar mai găsi păreche". Dincolo de timp, orașul nostru și-a păstrat ființa vie, a rămas un loc binecuvântat. Privim colinele lui cu amețitoare miresme de pe care răsar miraculos turnurile clopotnițelor, privim seninătatea cerului ocrotitor, călcăm pietrele străzilor lui cu vibrații adânci, simțim monumentele și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
oboroacă / Unde șoarecii se joacă.“ Membrii protipendadei aveau ișlice de asemenea amplitudine încât, dacă e să-l credem pe Vasile Alecsandri, „nu se găsea în Iași rădvan destul de încăpător ca să conție doi logofeți în costumul lor de paradă. Când o păreche de postelnici se urca în aceeași caleașcă, șlicele lor erau expuse a să turti sub desele caramboluri ce făcea între ele pe stradele podite cu grinzi de lemn, și, pentru a le feri de o deformare inevitabilă, bieții boieri se
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
dânsa" (de pe o femeie supraponderală); clipe de sublim, paradisiace, introduc în "lumina cea neînserată". Din 1906 datează o mențiune ornitologică: "Bodârlău cufundar din bălțile Dunării, cu pene în jurul urechilor". În 1950, la Stockholm, călătorul Sadoveanu privește de la al șaselea etaj "părechi de rațe sălbatice și bodârlăi" (Mărturisiri, 1960). În același 1906 (iunie) semnalează vocabule rare: nufărul "se mai numește și plămână"; pe tulpini de trestii din bălți "se cațără lejnicioare albastre ghirlănzi, ghirlănzi"; un păzitor la coșarele moșierești e coșărar sau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Volumele Cele mai vechi amintiri (1935), Anii de ucenicie (1944), Mărturisiri (1960) și altele se constituie în necesare întregiri. S-au menținut, la nivel lexical, fonetisme și forme precum pâne, câne, sară, fluer, boer, bielșug, îmbielșugat, bae, ploae, femee, barbat, păreche, răpeziciune, proect, simțimânt, credinți, suferinți, delicateță, întăi, chiamă, cătră, ceiace, novembre, dechembre, prietin,aceia, aceiași, ceia, creiază, câte odată, deadreptul, dela, dinapoi, deschee, eri, es, greeri, înnalte, însfârșit, nicio, pentrucă, perduți, poeni, sue, tângue, târguește, zgudue și altele ca acestea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Niște grămădiri de colibe și de bordee, cele mai multe lipite cu lut numai... Într-un loc sunt adevărate sate de troglodiți, găuri mizerabile scurmate în pământ. Și cernoziomul se întinde cât vezi cu ochii. Pământ negru, mănos, de o bogăție fără păreche, pământ pe care se face pânea albă în cantități nemăsurate. E vreme de secetă. Stoluri de cioară și de grauri se învălue în zare. Iazurile sticlesc în bătaea amurgului. Înserează. O seară cenușie coboară. Departe se vede un foc, undeva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
parte e "juif". În iaz oamenii aruncă fatca de prins pește. Prind un fel de pește care samănă cu crapul e însă mai argintiu la coloare, și care se chiamă aici saran. Toată ziua au plutit pe luciu doi cufundari, păreche grațioasă, care umblau într-una alături parcă erau înhămați cu niște fire de mătasă parcă erau doi copii de crai amanți fermecați, deasupra unei bălți pustii (subiect de poveste). 3 August. A vinit un om să eie svidetenli, ca să facă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
generația actuală. Caută alinare între mulțimile moarte de subt pământ. Slăbiciunea, boala și sărăcia nu sunt păcate. Dezolație lividă. Lung îi drumu Clujului Da-i mai lung a Dorului, Drumu Clujului se gată A dorului niciodată. Foarte probabil aceste două părechi de versuri au fost alcătuite de doi oameni deosebiți. Cea dintăiu se datorește unui adevărat poet. Cea de-a doua care explică pe întăia și putea să lipsească e opera unui cârpaciu. Dintr-o familie prosperă, în care-i numai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
el, este, era, Europa ieftin, iepure, a ieși, pierde, pieri, viers; înghieț, îngheață, chem, chiamă. q). fii, fiică, alături, luni, alăturea, lunea, marțea, miercurea, joia, însă atâția. r). ianuar, februar, martie, aprilie, maiu, iunie, iulie, septembre, octombre, noembre, decembre, s). păreche, părete, rătezat; a spăria; a înveli. t). ușă, coajă; cenușă, îngrașă, cenușăreasă, încrucișător. u). același, totuși, iarăși, însă aș! aș merge. v). înec, înot, înainte; înnegrit, înnoptat, înnădit. înapoi, dinăuntru, înăuntru; înmulțit; înmormântat; înmărmurit. z). bătrânețe, frumusețe, însă și bătrâneță
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Mureș, Cluj, Ciucea, Oradea. L. 23 August Tinca. M. 24 "-" Cheresig turnul lui Vladislav Cumanul Toboliu Chiriș Tărian Sântandrei Sfadă ai (ani) tină o leacă, o lecuță, o țâră. prund cocostârc nănașă horn jumere curechiu mâne, pâne, câne colb părete, păreche holteiu mulțămesc d-tale să deie, să ieie oloiu oală ol (olcior) mâță (mâțoc) Portul oamenilor cu pestelcă, izmene largi, pălărie de paie, pipă lungă. Vorba însă bună și rostire curată, deși se vede amestec de ungurisme în limbă. Încep
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ulițele capitalei și-n restaurante. Frunza de viță e o prejudecată și mai idioată, deci departe de ei asemenea ticăloșie. Cu acest prilej ca și cu altele autoritățile s-au arătat inclinate spre burghezie și, deși cu întârziere, au ordonat părechii entuziaste întoarcerea la vechile practici. Distincțiuni. Aplaudând această economie a femeilor noastre în asemena vremuri de scumpete, nu ne putem opri a nu face o mărturisire. Înțelegem civilizație și morală scurtă când e vorba de un subiect gentil, de proporții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
nevinovat și blond, ci ca să danseze. Ora e așa de fatală, încât fără dancing nu se poate. Dancing, nu dans. Un asemenea obiceiu a contribuit în mare parte la progresul economiei de toaletă. În vremea bunicelor noastre ș-a crinolinelor, părechile nu se puteau ajunge decât cu vârfurile degetelor, întinzând oricât de lung brațele. De aceia dansurile aveau acel caracter grațios cu surâsuri și complimente schițate dela distanță. Astăzi, datorită progresului, căci, orice am face, suntem în progres, distanțele au căzut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
însorită a Leningradului, revenim în ploaia Moscovei. Sara, spectacol la operă. Muzică simfonică, arii, fragmente de operă d-na Pantofel (Slovei) danțuri. Interesant "Arcana" dans atribuit Huțulilor și care debutează cu o doină românească. PIATRA CRAIULUI* Cocostârcii, devale, au ucis părechea în cuibul cărora a ieșit un monstru, adică un boboc de gâscă. După aceea ciobanul, suindu-se în piatră, a văzut într-un loc, dimineața, la răsăritul soarelui, un sobor de dumbrăvenci în tufani, între mesteceni. Suindu-se sus pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
altele. Nimic mai ușor. Vechiul președinte beneficia de rânduiala comunistă. Tot ce-i trebuie va avea. Iată aftomobil pentru drum, șofer cuminte și trei mii de ruble pentru cumpărături. Veseli, bătrânii se duc la târg. Intră în magazine; cumpără o păreche de cisme pentru moș; cumpără două broboade pentru bătrână. Mai una, mai alta iar se întorc și mai cumpără din ce cumpăraseră întăi, ca să nu mai umble în fiecare lună cu aftomobilul la târg. Au cheltuit o mie de ruble
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
grea, a rațelor (tip nou de avioane). Vecinul meu colhoznicul cu căciula mare, care lăcrăma și-și ștergea ochii c-o cârpă. Fetița care s-a dus și a depus o floare la catafalc. Cei doi bătrânei care au adus păreche singuratecă o coroană într-o roabă. Bătrână sărăcăcios îmbrăcată la priveghi. Băiețelul care se furișa la mauzoleu, printre noi, ca să vadă și el pe cei doi, Lenin și Stalin, alăturea. Am văzut pe Saifudin Kichelew. [Moscova 30 nov.-17 dec
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și vorbăreț, care povestește o întâmplare. E împresurat și ascultat cu interes. Oameni buni și fraților, spuneți-mi, mă rog, dacă-s încălțat au ba ca oamenii. De multă vreme mă cuget că ar trebui să am și eu o păreche de bocanci ca lumea, ș-am hotărât să strâng două sute de lei, ca să-mi cumpăr de la cooperativă o păreche faină. Uitați-vă la mine, mă rog. Încălțatu-s au ba? Ba, bade Mogoș, nu ești încălțat, îi răspunde unul din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
rog, dacă-s încălțat au ba ca oamenii. De multă vreme mă cuget că ar trebui să am și eu o păreche de bocanci ca lumea, ș-am hotărât să strâng două sute de lei, ca să-mi cumpăr de la cooperativă o păreche faină. Uitați-vă la mine, mă rog. Încălțatu-s au ba? Ba, bade Mogoș, nu ești încălțat, îi răspunde unul din mulțimea ce-l împresura pe vorbitor, făcând semn cu coada ochilor cătră cei din jur. După cât văd, dacă ochii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Mogoș, că-s încălțat. Nu te mira; nu vă mirați. Am să vă spun secretul ș-aveți să vedeți dumneavoastră cum îi treaba. Dați-vă mai aproape ca să înțelegeți minunea. Asară, am dat să intru la cooperativă. Ochisem eu o păreche de încălțări. Se aflau însă în prăvălie alții înaintea mea. Și până să-mi găsesc loc și rând intru alături la cantină. Mă așez pe un scaun ca să mă hodin. Poruncesc vânzătorului, care mi-i prietin și mă cunoaște... Îl
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
a reprezentat foarte bine șeful nostru de clasă elevul Cornescu Traian. Era frumos, era voinic, era foarte sprinten și ager și foarte bun la gimnastică. El singur după gustul lui a ales o iapă foarte a dracului. Țipa, azvârlea, mușca, păreche n-avea de naravașă ce era. Și cu Cornescu Traian au mai fost 2 elevi: Romanescu Ion coleg de clasă cu Cornescu Traian și Cotae Vasile, fiu de preot din Huși județul Fălciu. Acești 2 erau Hatmani de Hotin și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]