62 matches
-
Urmează Săptămâna brânzei, care este o pregătire liturgică și duhovnicească pentru Postul Mare. Miercuri și vineri în această săptămână se pune slujba Postului, cu rânduiala tricântărilor (triodia) și cu metaniile mari, însoțind rugăciunea Sfântului Efrem Sirul. Gustăm deja din atmosfera Păresimilor. Această săptămână se încheie cu Sâmbăta asceților, în care cerem rugăciunile tuturor Sfinților Cuvioși și ale Cuvioaselor Maici care sunt exemple vii de nevoință trupească și spirituală, ca să ne învrednicim și noi a urma vieții lor iubitoare de osteneli. Duminica
CĂLĂUZĂ DUHOVNICEASCĂ SPRE ÎNVIERE, CÂT ŞI DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380288_a_381617]
-
vreo cinsprezece ani, plecaseră ai mei în lumea cealaltă, iar eu rămăsesem în grija acelor oameni care se aflau aici, pe munte, cu stâna care era mult mai mare decât este acum. Era după lăsatul secului, lunea cea dintâi a Păresimilor, cu o căldură mare peste zi, iar spre seară negură(3) de nu vedeai nici la jumătate de metru. Mulți s-au pierdut în noaptea aceea, au dispărut pur și simplu. Unii spuneau că apăreau din senin oameni stacojii și
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372754_a_374083]
-
în Domnul la patruzeci de sfinte liturghii. Sunt de două feluri: de obște, când se pomenesc 40 de liturghii una după alta (ca la Mănăstiri); particulare, când se pomenesc 40 de liturghii sporadic, cum se fac la bisericile din parohii. Păresimi este numele care de obicei este dat perioadei de 40 de zile cât cuprinde Postul Paștelui. Pentru că în fiecare sâmbătă se fac pomeniri pentru cei adormiți în Domnul, păresimi este numele dat pomenirilor morților făcute în această perioadă. Pentru cei
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346803_a_348132]
-
40 de liturghii sporadic, cum se fac la bisericile din parohii. Păresimi este numele care de obicei este dat perioadei de 40 de zile cât cuprinde Postul Paștelui. Pentru că în fiecare sâmbătă se fac pomeniri pentru cei adormiți în Domnul, păresimi este numele dat pomenirilor morților făcute în această perioadă. Pentru cei ce vor să țină păresimile, pomenirile se fac în fiecare sâmbătă Ce este necesar și ce anume trebuie la o slujbă de pomenire a morților? La o pomenire avem
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346803_a_348132]
-
obicei este dat perioadei de 40 de zile cât cuprinde Postul Paștelui. Pentru că în fiecare sâmbătă se fac pomeniri pentru cei adormiți în Domnul, păresimi este numele dat pomenirilor morților făcute în această perioadă. Pentru cei ce vor să țină păresimile, pomenirile se fac în fiecare sâmbătă Ce este necesar și ce anume trebuie la o slujbă de pomenire a morților? La o pomenire avem nevoie de colivă care închipuie pe cel adormit, lumânarea care închipuie credința celui mort (de aceea
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346803_a_348132]
-
Foarte folositor este ca cel adormit să fie pomenit la Proscomidie în Sfânta Liturghie. Pentru aceasta trebuiesc aduse la Biserică prescura, o sticluță de vin, ulei, pomelnicul și lumânarea aprinsă. Pomelnicul poate fi dat dinainte pentru patruzeci de zile. Slobozirea păresimilor se numește ultima pomenire a Păresimilor, care are lor în sâmbăta din săptămâna luminată. Unde anume se face pomenirea morților? Pomenirea se face: 1. în Biserică, 2. la mormânt (la cap) și 3. acasă (la mâncare și daruri). Este absolut
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346803_a_348132]
-
să fie pomenit la Proscomidie în Sfânta Liturghie. Pentru aceasta trebuiesc aduse la Biserică prescura, o sticluță de vin, ulei, pomelnicul și lumânarea aprinsă. Pomelnicul poate fi dat dinainte pentru patruzeci de zile. Slobozirea păresimilor se numește ultima pomenire a Păresimilor, care are lor în sâmbăta din săptămâna luminată. Unde anume se face pomenirea morților? Pomenirea se face: 1. în Biserică, 2. la mormânt (la cap) și 3. acasă (la mâncare și daruri). Este absolut necesară pomenirea la parastas și sfânta
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346803_a_348132]
-
simțit, niciodată, după plecarea de acasă(am plecat de acasă la vârsta de 11 ani), acel gust ce mi-a rămas încă în amintire. La Lăsatul Secului aveam mai multe preparate din brânză. Postul care începea se mai numea și „Păresimile Paștelui”! În lunea ce urma, numită și „Lunea curată”, se curăța casa, purificându-se prin tămâiere, apoi se instala războiul de țesut iar bunicuța și mămica se apucau de lucru. Bunicuța țesea pânza fină pentru cămașa lui bunicuțu și pentru
SĂRBĂTOAREA PAŞTELUI LA PURANI DE VIDELE, JUD.TELEORMAN de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347012_a_348341]
-
L-a primit Maria. Tot în Aprilie a înviat și a urcat la cer. Și iarăși Maria L-a văzut. Ea a simțit când cobora. Și tot ea cea dintâi L-a văzut la învierea Sa”( Sfântul Efrem Sirul, Imnele Păresimilor, Azimelor, Răstignirii și Învierii, Ed. Deisis, Sibiu, 1999, p. 202-204). Totul în Cer și toate de pe Pământ trăiesc sublim Marea Sfântă Sărbătoare a Cosmosului. Răcoarea nopții de catifea sau a zilei de borangic se întinde peste frunzișul pădurii cuprinzând ca
PRIMĂVARA ÎNFLORITĂ ÎN LUMINA ÎNVIERII DOMNULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379269_a_380598]
-
este slavon-dar fruptul latin, blăstămul se împărtășește, cunună (nuntă), mire, cumătru, înmormântează, mormânt, cimitir-țintirim, în Moldova-altar (popular, oltar), sfânta masă, antimisul, clopotul (slavon), toaca (italian). Sărbătorile (latinul "servatoria") sunt latine, în general, dar Crăciunul provine din creationem și (sau) calationem, păresimi (Paștile), Învierea, Înălțarea, dar Rusaliile (slav), sfinții (slav), iar colindele sunt latine, de la calendar, îngerii (angelus)-latin, dascăl și călugăr (grecesc), Bobotează, Bunavestire ș.a. 55 Acestea sunt considerațiile lui Iorga, dar aspectul acesta este mai complex și mai bogat în
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
română cuvinte de această origine privitoare la organizarea bisericii. Unele cuvinte latine creștine din limba română sunt foarte vechi, din epoca luptelor cu păgânii, precum crăciunul, sărbătoare, altele amintesc, prin formele lor fonetice, de secolele IV-V, ca preot, creștini, păresimi, iar cuvântul "biserică" (vezi mai sus) se dovedește mai vechi decât ecclesia, frecvent în limbile apusene. O caracteristică a terminologiei noastre religioase este aceea că limba română a conservat termeni latini creștini, diferiți de cei ai limbilor romanice apusene: românii
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
rector la seminarul român din Oradea, iar în 1857 - prepozit capitular la Lugoj. Lui A. i se datorează mai multe cărți religioase, dar și pedagogice. Astfel sunt Catihetica practică (1843), Cuvântări bisericești despre cele șepte păcate ale căpeteniei pe duminecile păresimilor (1847), Anotări din Istoria eclesiastică despre urzârea și lățârea credinței creștine între români (1850). A., care cunoaște pe Seneca, Plutarh, Tit Liviu, se servește de izvoare latinești și bizantine. Numele său apare și în publicații precum „Gazeta de Transilvania” sau
AARON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285138_a_286467]
-
mărturisiri a mai multor scriitori vechi, începutul românilor din romani adevărați la mai mare lumină îl pune, Buda, 1828, reed. parțial în Lupaș, Cronicari, I, 166-170; Catihetica practică, Buda, 1843; Cuvântări bisericești despre cele șepte păcate ale căpeteniei pe duminecile păresimilor, Buda, 1847; Anotări din Istoria eclesiastică despre urzârea și lățârea credinței creștine între români, Pesta, 1850. Repere bibliografice: [Theodor Aaron], FMIL, 1860, 20; Encicl. rom., I, 2-3; Iorga, Ist. lit. XVIII, II, 218; Lupaș, Cronicari, I, 166; Corneliu Popeți, 110
AARON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285138_a_286467]
-
este practicat pentru dobândirea virtuților ca: mila, răbdarea și dragostea. Bunul principal este reprezentat de virtuți, toate celelalte pentru care se fac sunt cele mijlocii (cap. 14-15 ). După ce indică mai multe reguli duhovnicești ale postului, Theonas explică durata contradictorie a Păresimilor și explicarea regulii ei materiale și duhovnicești prin canoane. Convorbirea a XXII-a (16 capitole) îl are ca interlocutor pe Avva Theonas, care tratează despre amăgirile sau închipuirile de noapte. El se referă la apariția întinăciunilor din timpul somnului și
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
se prind farmecele"; Când se ouă găina întâi, să pui oul sub prag și să torni deasupra cenușă sau gunoi; atâtea ouă să fie cât gunoi."258 Ouăle care vor fi împistrite sau înroșite de Paști, se aleg la Miezul Păresimilor, într-o zi de miercuri din mijlocul Postului Mare, și se folosesc pentru frumusețe, sănătate, belșug și rod bogat, pot să lege sau să îndepărteze oamenii, să grăbească măritișul fetelor, să înmulțească vitele: Oul roș de-l dai de pomană
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de bine, că plîng morții că-i amăgești pe ei. Amărăciune Cînd ți s-a scutura cînele ori mîța lîngă tine, ai să ai amă răciune, supărare. Amețeală Tigva de om arsă în foc e bună pentru amețeală. Amuțire în mijlocul Păresimilor [postului Paștilor] înnumără-ți ouăle găinilor, că dacă nu, vei amuți. Ana în ziua Zămislirii [de către] Sf. Ana [9 decembrie], se scoală fetele și femeile dis dimineață și încep felurite lucruri înainte de răsăritul soarelui, ca să le crească fiecare lucru peste an
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Sf. Trifon - 1 februarie Stretenie / întîmpinarea Domnului - 2 februarie Sf. Haralambie - 10 februarie Marțea Ciorilor / Sf. Toader - 17 februarie Dragobete - 24 februarie (sărbătoare populară) Zilele Dochiei - 1-9/12 martie (sărbătoare populară) Sfinții / Sîmț / Cei 40 de Mucenici / Măcinici - 9 martie Păresimi / Postul Mare - începe cu șase săptămîni înaintea Paștilor Alexi Boji / Sf. Alexie - 17 martie Blagoveștenie / Bunavestire - 25 martie Cuv. Maria Egipteanca - 1 aprilie Moșii de iarnă - sîmbăta dinaintea Lăsatei Secului (sărbătoare populară) Săptămîna brînzei - prima săptămînă din Postul Paștilor Miezul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
legumește!“. Strictețea mai sus-amintită poate ajunge la cazuri tragice, ca în episodul narat de Martha Bibescu în Izvor - țara sălciilor : nou născutul țărăncii Salomia moare din cauză că maică-sa nu are cum să-l alăpteze, refuzând orice hrană de dulce pe timpul Păresimilor. În legătură cu acest vegetarianism („țăranul nostru nu bate cu carnea ca alte nații; el nu se simte nenorocit când ea-i lipsește, fiind mai mult vegetarian [...]; carne el mănâncă numai la anumite vremuri și când îl pălește așa, un gust“, scrie
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
omul pe pământ să-i poarte Duhul". (Adversus Haereses, IV, 14, 2). Acest timp reflectă, paradoxal, eschatologia incoativă (în curs de realizare), "deoarece chiar fiind perfect real, caracterul său mesianic este încă în devenire, în fieri"51. Acest timp al păresimilor ar trebui să fie și un timp de penitență și convertire. Sfântul Irineu este primul care arată că, în marele scandal al rațiunii, aspectul vremelnic, kairos-ul, trebuie să intervină în judecata de valoare ce trebuie adusă asupra unei realități. Astfel
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
1342-1343, au produs multă amărăciune în sufletul tânărului și energicului angevin. De la Vișegrad, unde se afla în decembrie 1342, el se gândi la răzbunare și ceru Papei să-i acorde lui și supușilor dezlegare de a consuma carne în „timpul păresimilor sau în alte zile în care mâncarea cărnii este oprită de hotărârile Sfintei Biserici Romane”, „precum și iertarea de păcate pentru acei care „ar muri întru apărarea credinții catolice... în lupta împotriva schismaticilor, tătarilor și păgânilor. Prinsă cu problemele ei, Curia
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
în vecini și rude colăcei și lumânări. La șase săptămâni, la un an, trei ani, 7 ani se face pomenirea mortului, cu praznic bine pregătit (colăcei, lumânări, colivă, sarmale și pachete pentru acasă, în pungi). Datini de pe la noi La " Miezul păresimi" exact pe la jumătatea Postului Mare țărăncile gospodine se urcau în podul casei și puneau "ceva" mâncare pentru gângănii (șoareci) ca să aibă ce ronțăi și să nu trebuiască să roadă lucrurile bune și de valoare. Mărțișorul. La 1 Martie se punea
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
care face cât jumătate de baniță italiană (mezza - 4-ta - italiana) și 20 de denari de casă, și la fel și la Bârlad, și preotul trebuie să slujească în locurile amintite. Azi din cauza lipsei preoților nu șade nici unul acolo. De păresimi am trimis pe părintele Cremona <Antonio Brunacci> pentru spovedanii, cu prilejul jubileului, voi avea grijă pentru binele tuturor să trimit un preot să slujească. Dar fără un subsidiu acesta nu poate trăi: trebuie să aibă haine, trebuie să țină un
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
1949] M-am apucat să-ți scriu ca să-ți închin ție, numai ție, sfârșitul acestei zile aniversare... „Crușeț! Mirosul acela bun de pământ cu bulgări mari din care creșteau mănunchiuri de urzici și de păpădii, la sfârșitul lui februarie, de Păresimi. Baba Ioana, la bucătărie, pregătea mâncăruri de post pentru boierii credincioși care urmau să se împărtășească. Le făcea «urzici îngroșate» în bucătăria pe care o știi, departe de casa mare, înălțată pe o colină, ca nu cumva mirosul de bucate
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
cântări și pentru celelalte zile ale săptămânii. Datorită numărului mare de martiri cunoscuți și a numărului tot mai crescând de călugări venerați (cuvioși, se ajunge la a prăznui sfinții în fiecare zi a anului, și așa ia naștere mineiul. Alături de păresimi se vor introduce încă trei posturi mai lungi, după influența latină: postul Crăciunului, al sfinților apostoli și al adormirii Maicii Domnului. Disputele legate de isihasm vor introduce în ritul bizantin mai multe devoțiuni monahale, excluzând inițierea creștină legată de catehumenat
Ritul bizantin () [Corola-website/Science/298752_a_300081]
-
le-au bizantinizat. De aceea această formă a ritului bizantin prezintă o formă pe de o parte exotică, pe de alta ecumenică. La început melkiții n-au primit prea bine rânduiala tipic bizantină a ajunului de dimineața până seara în păresimi, urmat de liturghia înaintesfințitelor. Drept aceea, melkiții au început a face liturghia zisă a sfântului Ioan, chiar și în zilele de peste săptămână ale postului mare. Pentru a face aceasta, au cercetat ce pasaje neotestamentare lipseau din evangheliar. Aceste pasaje au
Ritul bizantin () [Corola-website/Science/298752_a_300081]