336 matches
-
morții de holeră din Iași. În anul 1854, viitorul episcop Melchisedec Ștefănescu găsea mănăstirea într-o stare deplorabilă, cu acoperișul spart și chiliile ruinate. După propriile cuvinte, ""biserica dela Chlincea este zugrăvită, dar zugrăveala în multe locuri este stricată. Pe părete în partea dreaptă sunt portretele a trei ctitori, îmbrăcați în costume domnești. Cei d'întăi ține în mână o biserică, iar în alta o hârtie scrisă grecește, dar nediscifrabilă, fiind scrisoarea ștearsă de timp. Biserica este în stare decăzută; acoperemântul
Mănăstirea Hlincea () [Corola-website/Science/307813_a_309142]
-
a trei ctitori, îmbrăcați în costume domnești. Cei d'întăi ține în mână o biserică, iar în alta o hârtie scrisă grecește, dar nediscifrabilă, fiind scrisoarea ștearsă de timp. Biserica este în stare decăzută; acoperemântul spart, și plouă prin turlă; păreții crăpați în două locuri. Curtea este împresurată cu zid de piatră, înalt de 2 stânjini. Clopotnița în stare bună. Deasupra porței sunt câteva chilii ruinate. În niște case proaste din curtea bisericei, șede preotul. Afară de case, mai sunt niște șuri
Mănăstirea Hlincea () [Corola-website/Science/307813_a_309142]
-
Nicolae, patronul acestii monastiri, la anul 1827 în zilele preasfințitului mitropolit Veniamin Costache, cu osărdia și cheltueala preacuviosului arhimandrit Kir Isaia egumenul acestui sfănt lăcaș care sau prefăcut după modelul obișnuit acum în Moldova sau lărgit înlăuntru prin dărmarea unui părete din mijloc sau mărit și sau întărit ferestile cu gratii, sau adaos proscomidiar, sau înformat fostul pridvor în trupul bisericii adăogiendusă altul de nou, sau acoperit, sau zugrăvit pe dinlăuntru și pe dinafară și sau împodobit cu multe odoară înturnănduse
Mănăstirea Râșca () [Corola-website/Science/308496_a_309825]
-
de care se mai bucura și care sperăm că nu se va mai întoarce niciodată. Acesta este câștigul net al nației românești din agitațiile și frământările timpului din urmă. Trebuia în sfârșit ca banda de esploatare să fie înghesuită la părete, trebuia să i se înfunde odată minciunile și clevetirile, trebuia să se vază că acești oameni n-au în ei nici atâta onestitate politică cât e firul de muștar; că amăgirea poporului când sânt în opoziție, jaful și vânzarea când
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
e produs de contrastul dintre conotațiile idilic-tradiționale ale limbajului popular și jargonul modernității ("După ce te-aduni cu el, mă, îmi dai un bip să vedem care-i situația?"; "pe Internet, normal! D-apoi ce, io nu le-am luat de pe părete..."). Caracteristica principală a dialogurilor în cauză e recursul, mai mare decît în conversațiile obișnuite, la expresii nedefinite, vagi, aluzive: asta, aia, așa, treabă, chestie, nu știu ce...; acestea indică intenția de a se evita numirea, identificarea faptelor, a persoanelor și a obiectelor
Dialogurile șpăgii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9166_a_10491]
-
6-1,2 cm, cu alb pe fond gălbui-cenușiu: Zugravi...în... Ioan ereu, Tănase. Inscripție pe peretele din pronaos, în partea din dreapta; literă de 2 cm, cu negru pe fond cenușiu, într-un câmp de 63/44 cm. Aici lângă acestu părete să odihnesc / oasele robului lui D(u)mnezeu, Andrei, ca/rele au răposat la ap(rilie) în 17 zile, 1790, fiind / în vârstă de ani 15; și alături / să odihnescu oasele maică-sa Ilinca / ereița, soțiia popei lui Ioanu, care
Biserica Intrarea în biserică a Maicii Domnului din Mierlești () [Corola-website/Science/321584_a_322913]
-
și de crengile uscate! îți trimit încă o afacere! Contractul lui Carp în limba voastră de cai și o quitanță a D. Leers pentru 80 galbeni primiți în conta celor 2000 franci ce are a lua când va fi ajuns cu păreții până la acoperământ. Sper că această îndeletnicire te va face și mai nervos decât noua emisiune a României (pentru care însuși ai stăruit atât de mult a se efectua cât mai în grabă), eu unul să știi că te ador când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
de ei din România. Poate chiar sentimentul Maiestății Sale să fi fost că acestor bărbați atât de calomniați fără cuvânt li se cuvine o satisfacere eclatantă, care să se impuie vederilor tuturor ca dezmințire a unor acuzări calomnioase, lipite pe păreții primăriilor din toată țara, acuzări pe cari nimeni, dar absolut nimeni, n-au avut curajul de-a le susținea înaintea unui for judecătoresc. Fiind autorizați a crede că d. Mavrogheni continuă a face parte din dreapta conservatoare, admitem ca înțelegîndu-se de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Eu am zis că mie mi-e bine la ușe, că dupe coridor tot vine puțin aer curat... Păi, eu n-am fost sătul de aer... Închipuiți-vă cum era, cu jaluzele făcute șablon, Închise din toate părțile, lipite de părete, și aerul vinea numai pe sus și soarele... dacă era, Încolo, nimic... Și o dată, o făcut un lot, ne-o mutat și eram Într-o cameră mare, și era mai bine că te puteai plimba. Pentru necesități aveați tinetă? Numa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
trei dealuri înalte. Cele două înălțimi din apus par a fi despărțite de-a treia, dar par numai, căci în realitate sunt împreunate prin o ciudată formație a terenului, printr-un pod natural de stâncă, de 60 metri lungime. Cu păreții lui perpendiculari, acest pod formează singura intrare, ușor de apărat (căci are o lungime numai de câțiva metri ), la dealul Cearaveț, pe care stătea odată reședința, dispărută fără urmă, a țarilor bulgărești ce domneau de la Tisa pîn-în regiunile Pontului. Aicea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
statului, în stare de ruină totală. Totuși, dacă s-ar dărui comunei...”; d) „Localul de școală din Șipote l-am găsit prefăcut în locuință a notarului, ușa din tindă, care dă în clasă, am găsit-o zidită și deschisă, în păretele din nord, o altă ușă, încât de afară copiii intră de-a dreptul în școală. Școala nu funcționează de fel. În clasă d-nul notar își păstrează peste iarnă curechiul și nutrețul pentru vite. Toate acestea sub ochii d-lui
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
o mânușă groasă: imitație de surâs. Lipsa de cugetare, indicată de o distracție afectată și de înfumurarea tăcerii zâmbitoare, iar în scris de puncte-puncte, se ia de o ureche, scuturată pe loc, până la reacția urletului violent. Recidiva comandă adaosul unui părete de partea urechii libere. (A se da cu capul de păreți.) Un acord negramatical la un profesor universitar se pedepsește la hipodrom. Individul o jumătate de zi va curăța grajdul în local, și o jumătate de zi va sluji, la
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
deci, prin urmare, și efectul este cu atâta mai neînsămnat, mai ales că și frecarea este de tot mare. Pre lângă aceasta, odgonul ce trece preste suluri nenetede de brad se freacă în lungime ca de 100 palme și de păretele necăptușit și aspru a<l> groapei, adică al țambrei, încât se rod și pieile de bivol în care, ca într-un paner, este sarea încărcată și, uneori, rumpându-se, cad înapoi în groapă cu toată povara lor. Din scurtarea acestor grindei
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
viață și voință (...) Fu prăpastie? genune? Fu noian întins de apă? ” (M. Eminescu, I, p. 132), „S-a stins viața falnicei Veneții,/N-auzi cântări, nu vezi lumini de baluri;/ Pe scări de marmură, prin vechi portaluri,/ Pătrunde luna înălbind păreții.” (M. Eminescu, I, p. 202) Genitivul și dativul sunt incompatibile cu nedeterminarea iar vocativul este în afara opozițiilor categoriei determinării. Observații: Când este determinat de adjective calificative antepuse, numai aparent substantivul se caracterizează prin nedeterminare; în sintagme precum frumoasei fete sau
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de dependență/interdependență în plan semantic; fără să-și poată asuma predicația, gerunziul participă la dezvoltarea unor structuri care maschează o relație de coordonare copulativă în baza perspectivei de ‘simultaneitate’: „Pe scări de marmură, prin vechi portaluri, Pătrunde luna, înălbind păreții.” (M. Eminescu) șPătrunde luna și înălbește păreții.ț Aceste structuri caracterizează în mod special stilul narativ, în introducerea dialogului personajelor. Enunțuri organizate prin relații de coordonare copulativă: „Fiul Craiului, fărmăcat de vorbele babei, scoate atunci un ban și zice...” (I.
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
să-și poată asuma predicația, gerunziul participă la dezvoltarea unor structuri care maschează o relație de coordonare copulativă în baza perspectivei de ‘simultaneitate’: „Pe scări de marmură, prin vechi portaluri, Pătrunde luna, înălbind păreții.” (M. Eminescu) șPătrunde luna și înălbește păreții.ț Aceste structuri caracterizează în mod special stilul narativ, în introducerea dialogului personajelor. Enunțuri organizate prin relații de coordonare copulativă: „Fiul Craiului, fărmăcat de vorbele babei, scoate atunci un ban și zice...” (I. Creangă) alternează cu enunțuri organizate pe baza
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cu-a lui cârjă sus genele-și ridică, Se uită lung la dânsul, dar gura închisă-i tace; Cu greu a lui picioare din piatră le desface.” (M. Eminescu, I, 93) „O stâncă amețitor de înaltă și dreaptă ca un părete căzuse, parcă, năpraznic din cer...” (C. Hogaș, 250) • dimensiuni cantitative ale desfășurării unei acțiuni sau ale unei însușiri, nominală sau verbală: „De-i suna din corn o dată / Ai s-aduni Moldova toată, De-i suna de două ori / Îți vin
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
greșală. 11 Atâtea clăile de fire stingi! 10 Găsi-vor gest închis, să le rezume, 11 Să nege, dreaptă, linia ce frângi: 10 Ochi în virgin triunghi tăiat spre lume?” 11 (Ion Barbu, Grup) „Cărții vechi, roase de molii, cu păreții afumați, I-am deschis unsele pagini, cu-a lor litere bătrâne. Strâmbe ca gândirea oarbă unor secole străine. Triste ca aerul bolnav de sub murii afundați. Dar pe pagina din urmă, în trăsuri greoaie, seci, Te-am văzut născut în paie
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
Bucovina, din care cauză a fost considerat primejdios de autoritățile habsburgice, a trecut de două ori prin Vama, în 1905, și a descris frumusețile naturale, evocând trecutul istoric al localității: “În fund, munții par că închid orice cale: un nou părete de brazi s-a așternut între ceilalți, ca o piedică în calea drumeților. Moldova, ce scânteie în vale ca luciul unei săbii de uriaș, nu se vede de unde ar putea să vie. De-a lungul malurilor ei se desfășoară însă
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
versuri, cu măsură și ritm variabile, cu rimă împerecheată). Incipitul asociază eului liric ipostaza poetului care creează întrun spațiu al claustrării, năzuind să transforme în artă orice experiență trăită sau imaginată: Le am scris cu unghia pe tencuială / Pe un părete de firidă goală. Prima secvență surprinde condiția neobișnuită a artistului modern, imaginând actul scriiturii întrun uni vers carceral. În acest context, motivul întunericului și motivul singurătății devin simboluri ale condiției umane și, implicit, ale existenței poetului. Solitudinea ființei întrun orizont
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
voită confuzie între spațiul ogrăzii și cel al țării. Imaginile declinului sunt amplificate simbolic. Cronica anului de secetă capătă, prin acumulări hiperbolice, o coloratură fantastică. Viziuni opresive, goyești, trădează angoasa deposedării de existență: „golul pătrat, numărul sterp și sensul nul” (Păretele de var, S-a culcat o fiară, Bivolul de jar). Inversiunea tuturor semnelor arată un Dumnezeu crud, oglindă indiferentă, sau înșelător - „măscărici”, „tertipar”, „nebun”. Poetul ar vrea să știe dacă jertfa, dacă Iisus al lui și-au păstrat adevărul. Parabole
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
starea de claustrare, atemporalitatea stărilor de tristețe este semnificată de vocabularul religios (Luca, Marcu, Ioan). O poetică a antipoeticului așează lirica argheziană sub semnul categoriilor negative: urâtul, banalul, bizarul, oribilul, bufonescul etc. În celula închisorii, versurile sunt scrise "pe un părete de firidă goală"și exprimă solitudinea și vidul existențial. În beznă ("Pe întuneric, în singurătate") trăiesc doar "florile de mucigai", poetul este părăsit de oameni și de Dumnezeu, de har divin, de inspirație. Din cei patru scriitori biblici lipsește Matei
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
să-mi sfarme mâna mea tare de aur. Ajungând la casa zmeului, vede o mulțime de fete frumoase, surori gemene, având părul cu totul și cu totul de aur. Păsămite era fata de63 mpărat, care se străvedea aidoma În toți păreții de cleștar ai casei. Eroul Îl Învinge pe zmeu, iar cu apa vie și apa moartă Își readuce frații la viață, apoi ajung Împreună din nou la Muma-Pădurii, care și-a măritat fetele după cei doi frați ai eroului. Fata
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
feciorul mamei...” Ea „știa a faci multe și mari minunății: alunga nourii cei negri de deasupra satului”, „abătea grindina în alte părți, înfigând toporul în pământ, afară, dinaintea ușii: închega apa numai cu două picioare de vacă; ... bătea pământul sau păretele sau vrun lemn” când odorul i se „pălea la cap, la mână sau la picior”, ușurând suferințele copilului; „buchisea tăciunii în sobă cu cleștele ca să se mai potolească dușmanul”; când mamei „nu-i venea la socoteală” căutătura feciorului, „îndată pregătea
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
a cocolit așa de bine." (Idem, p. 169); Pe dinaintea lui treceau ființe ciudate pe care nu le văzuse niciodată. "Ah! gândi el - în curând voi muri, aste's deja umbre de pe ceea lume." Numai umbra lui proprie stătea dreaptă în părete, parcă surâdea și - ciudat! - avea ochi albaștri. "Dracul să te ia, gândi el, și umbra mea își bate joc de mine acuma"." (Mihai Eminescu, "Sărmanul Dionis", în Proză, prefață de Eugen Simion, Litera Internațional, București, 2010, p. 99) 413 DEX
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]