89 matches
-
ăstălalt, a spus el. Ce făceau? N-aș ști să spun. Cât îl ducea și pe el capu’. Da probabil că era cu pantalonii jos, nu m-ar mira. Mă-ntreb ce i-o fi arzând așa de tare. Se păruiesc din dragoste mai abitir și decât macaronarii, a zis sergentul. Avea o față care spunea că nu știe multe, iar obrazul lui semăna cu un zid neșlefuit. Brațul care îi ieșea din mânecă părea foarte gros; nu mi-ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
rufele, sau să gătească sau să urle la copii. Mai are încă o soră care e o vagaboandă care se întinde cu toți, de aproape calci pe ea pe scări în întuneric când vii de la lcuru, așa că toată ziua ne păruim. Nu am de pe urma lor decât un loc de dormit într-un pat dublu. Știi și tu de-acuma cum e. Până la urmă tot ce cauți de la viață se reduce la un singur lucru - fututul; așa că te aduni cu vreo puștancă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
mult... restabilise contactul. "Gosseyn, de peste 500 de ani... am educat NON-ARISTOTELIENI, dar altcineva o începuse. Căutam un loc unde să mă stabilesc; pe de altă parte, încercam să descopăr ceva care să nu fie o simplă continuitate; mi s-a părui că omul NEARISTOTELIAN ar fi putut fi acel ceva... desigur, secretul imortalității nu putea fi încredințat unor neintegrați de teapa lui Thorson, care l-ar fi privit ca pe un mijloc de acaparare a puterii supreme..." Ideea redeveni confuză și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
Cezar Baltag (1999, în colaborare cu Alain Păruit și Ilie Constantin) -, florilegiile Une Anthologie de la poésie moldave (1996, în colaborare cu Alain Păruit și Cornelia Golua), Romanian Poets of the 80’s and 90’s (1999, în colaborare cu Alain Păruit pentru partea franceză a antologiei) și Comme dans un dessin de Escher. Huit poètes roumains (2002, în colaborare), precum și românul Composition aux parallèles inégales al lui Gheorghe Crăciun (2001; Premiul „Pierre-François Caillé”, acordat de Société Française des Traducteurs). La apropierea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289645_a_290974]
-
în structura temei de perfect: verbele din tipul V de flexiune: prinse(tema perfectului) - prinsei, prinseși etc. (perfectul simplu); rupse - rupsei, rupseșietc.; frânse - frânsei, frânseși etc.; • cu sufixul -u-: verbele din tipurile III și IV de flexiune: păru(tema perfectului) - părui, păruși etc. (perfectul simplu); • cu un sufix omonim sufixului de infinitiv și sufixului de prezent plural: -a-, pentru verbele din tipul I de flexiune: cântai, cântași etc.; • cu sufixul -i-, pentru verbele din tipul II1 de flexiune: dormii, dormiși etc.
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
care nu puteau fi acceptate la București. Un reprezentant al acestui ziar era inclus în delegație. Pentru mine era o decizie greu de luat, dacă nu chiar imposibil. M-am retras discret din sală, lăsându-i pe olandezi să se păruiască între ei. Când am revenit, lucrurile se aflau în același punct mort. MAE olandez nu putea impune decizii unui ziar independent, care, în plus, era considerat cel mai mare cotidian de scandal din țară. A rămas ca eu să informez
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
cel care a învățat-o să facă asta trebuie să fi fost un mascul mai bun ca mine.“ Un alt lucru pe care n-are rost să-l faci este să încerci să-ți elimini concurentele. O femeie care se păruiește cu alta pentru un bărbat nu reușește decât să stârnească disprețul acestuia. O astfel de atitudine este mai degrabă potrivită bărbaților care, prin tradiție, ar putea să se și dueleze pentru o femeie. Prea tineri cu prea bătrâni Ce căutăm
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
vorba de un exemplar din Bunavestire. Citez din dl Pleșiță: „A ajuns la mine și Nicolae Breban. Era supleant în Comitetul Central. A rămas fără voia lui Dumitru Popescu-Dumnezeu în Germania. (ț) L-au adus la mine pentru a fi păruit, dar ne-am despărțit prieteni. Mi-a dat și cartea Îngerul de ghips, cu dedicație”. Cum se vede, în aceste chestiuni, dl Breban polemiza cu dl Pleșiță, nu cu mine. Despre episodul confiscării manuscrisului Buneivestiri, aflat în autoturismul dlui René
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
mai era capabilă: „Ah! rochia, dom’le Beldie, ah, rochia!“ Vremuri fericite, când te puteai bucura, ca un despot oriental, de toate femeile tale, cărora nici că le trecea prin minte a-ți face scene, a se gelozi, a se părui Între ele ca să scoată din tine un erou al lor, așa cum aveam să ajung mult mai târziu, la o vreme când, vorba aceea, Începe dracul să-și bată joc de noi toți. Trăiau cu toatele, pe atunci, Într-o du ioasă
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
despre adolescența moravurilor și virtuților Am urmărit pe 20 decembrie 2005 „Gala 10 pentru România” organizată de postul de televiziune Realitatea TV. Ideea a fost foarte bună și atmosfera plăcută. După o dimineață în care puterea și opoziția s-au păruit în parlament, în stil autist, aruncându-și vorbe grele, fără să țină nici care să argumenteze, să dialogheze, reprezentanții cobeligeranți se aflau relativ de față, în Ateneul Român, zâmbitori, îmbibați de „spiritul sărbătorilor” și al sărbătoririlor. Poporul român, prin cei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
amintesc cum râdeau satisfăcuți toți spectatorii din sala de cinematograf când auzeau sau vedeau așa ceva). Mița și Didina erau două femei decăzute (semnificativă e scena când Mița iese de la WCul din fundul curții sau cea în care cele două se păruiesc), iar bărbații, niște animale. Înainte să văd filmul lui Pintilie, nu mă gândisem niciodată că personajele lui Caragiale ar putea să pută - căci montările de până atunci erau de fapt cu totul aseptice. Cele din De ce trag clopotele, Mitică? în
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
cu multe etaje, cu mai multe nivele, unde, în fiecare săptămână, adică în week-end, părinți și adulți, tutori și preceptori, vor putea în toată legalitatea și fără pericolul vreunei pedepse, la un preț stabilit și în schimbul unei sume modeste, să păruiască și să chelfănească, să ciupească și să biciuiască haimanalele, loazele, indiferent de vârstă și de condiție socială. Acest lăcaș va fi numit, acestui edificiu i se va spune Palatul chelfănelii, Palatul chelfănelii bis, și-și va deschide porțile indivizilor de
by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
tratat la sosire. Și ca o dojană mută clătină din cap de la dreapta la stânga și înapoi, ușor de tot ca și cum n-ar fi vrut să deranjeze ceva dintr-un echilibru precar pus direct pe creștetul său turtit de pe care părui de un blond spălăcit se ridica într-un vârtej dublu, rebel. Niță pufni nemulțumit și se depărtă în lateral de Culai, lăsându-l pe acesta în apele lui. Bombăni mai mult pentru el: „P-ăsta iar l-a apucat frica
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
ar fi fost mulțumite. Dar oricât aș fi eu de ager în rezolvări, sunt și chestii care mă depășesc, ca de exemplu întrebarea zilei de vineri în „Observatorul de Călărași”, care a fost următoarea: “Soția cărui parlamentar călărășean s-a păruit cu nora unui consilier local, în fața unei farmacii?”. Aici m-a încuiat definitiv, nici picat cu ceară nu cunosc răspunsul, dar, fiind atât de important pentru țară, aș putea spune chiar vital, trebuie musai să-l aflăm. Vă rog, stimați
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
inima începu să-i bată mai repede din nou. —Aidan. —Ești bine? întrebă el. — De ce n-aș fi? — Tu și Nieve... Am vorbit, ridică ea din umeri. Nu a fost o discuție deosebit de prietenoasă, dar n-am ajuns să ne păruim, așa că n-ai de ce să-ți faci griji. Nu i-am spus nimic despre întâlnirea de la castel. Tu? —Ai secrete față de ea? Ți-e frică? Nu fi fraieră. —O, Aidan, știi cum sunt eu. Întotdeauna am fost puțin fraieră. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
lecuit; lezare; liniște; lovește; lovind; luptă; maltrata; mașina; merit; a mîngîia; mîngîiere; mînie; moment; mov; mușchi; nas; neacceptabil; neagă; neașteptat; nebun; necontrolat; nefiresc; negativ; nemernic; nemilostiv; neom; neputință; nervos; nestăpînire; niciodată; nu; obrăznicie; ofensă; otrăvi; pană; patrie; pălește; pălise; părăsi; părui; păzi; pedeapsă; pedepsi; pervers; cu piatra; piciorul; pierde; cu pietre; pisica; plesnit; nu se poate; pocnit; porc; a porni; primește; primi; problemă; prost; o prostie; proteja; rata; răci; rănire; rea-voință; rece; reținere; ricoșa; riposta; rușine; sac; sărac; scaun; sclav; semne
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
restaurant a Uniunii Scriitorilor, unde, pe vremuri, se îndeletniceau cu asemenea acțiuni culturale cîțiva artiști ai scandalurilor. Unul dintre ei era Octavian Stoica, un prozator care ajunsese la concluzia că nu mai rămăsese nimic nescris și își consuma energia creatoare păruindu-se cu cei pe care izbutea să-i provoace. Tenebros, cu bastonul său de fier, poetul Cezar Ivănescu, exercita pe atunci stilul amenințător împotriva celor despre care i se părea că nu-l priveau cu suficient respect. Se ducea la
Peripeții tinerești la Târgul de Carte by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9042_a_10367]
-
scrise ale limbii vechi. Sufixele în discuție sînt folosite mai ales pentru a forma verbe de la interjecții și onomatopee (-ui: a țistui, a dudui, a hurui; -ăi: a țopăi, a zumzăi; -îi: a bîzîi) și de la substantive (a biciui, a părui, a chefui; a scripcăi). Originea lui -ui e slavă, a lui -ăi mai incertă, dar una dintre ipotezele etimologice merge în aceeași direcție. E interesant că -ui a fost încadrat de E. Petrovici în categoria sufixelor specializate în adaptarea verbelor
"A knockăi", "a bipăi", "a clicăi"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16391_a_17716]
-
împiedică să-și întindă ocrotitor aripile asupra comunelor care i-au votat - nici o aluzie la problema d-lui Lis cu Academia Cațavencu -, dar ce-i împiedica să-și exercite micile lor atribuții? Dacă taxatorii din Brașov au ajuns să se păruiască pe strada cu valutistii, asta e și vina primarului Ghișe. Iar dacă în București omul onest are coșmaruri fiindcă trebuie să circule cu autobuze garnisite cu hoți tot mai obraznici sau să-i fie frică să se întoarcă noaptea acasă
Mica infractiune si VIP-urile locale by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17528_a_18853]
-
cu muzici inventate de acest personaj special și atipic în peisajul teatral, Ada Milea, regizorul Alexandru Dabija ridică cîteva din întîmplările lui Habarnam și ale prietenilor săi ca pe filele unei cărți de povești în trei dimensiuni, pentru care ne păruiam cînd eram mici. Dinamica ce se producea pe fiecare pagină, în reliefuri fel de fel, ne lua mințile, ne crea senzația unei scurte secvențe de desen animat. Regizorul investește mult spirit ludic și umor fin, substanțial, convingător, care îi contaminează
Orașul de basm by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10933_a_12258]
-
granița între realitate și ficțiune, el pendulează între aceste două lumi și le facilitează și spectatorilor călătoriile pe tărîmuri misterioase cu personaje pe care nu le întîlnești decît acolo. M-am mai oprit la Arad și pentru că mi s-a păruit incitant să văd aventura propusă de doi artiști importanți ca regizorul Victor Ioan Frunză și scenografa Adriana Grand plecînd de la basmul Făt Frumos din lacrimă al lui Mihai Eminescu și cel al lui Petre Ispirescu, Tinerețe fără bătrînțe și viață
Basmele românilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14605_a_15930]
-
adesea, orgoliile dezlănțuite erau cele care bîntuiau și provocau discordia. Fanfaronada își avea și ea rolul ei, ca și termenii deplasați. Nici macar nu mai conta cine avea dreptate, deși, în absolut, conta, totuși. Se spune că doar actorii se mai "păruiesc" astfel, dar cel puțin ei o fac în culisele teatrului, iar nu într-o sală de box cu anvergură literară. Histrionici și bufoni, scriitorii șunt infantili (prin patimă demonstrației) și ridicoli (prin orgoliul nemăsurat în care se învesmînta). Singurul ac
Scriitorii certăreti si cercurile literare de putere by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/17980_a_19305]
-
Amfitrion (1994), după care a venit cu Ziua și noaptea (1998), primul volum al unei tetralogii în lucru. Dumitru Tepeneag a dat în 1996 Hotel Europa și în 1998 Pont des Arts (apărut întâi în Franța, în traducerea lui Alain Păruit), acestea fiind primele două tomuri ale unui vast ciclu epic. Urmează al treilea, Maramouresch, din care deja revistele publică fragmente. Anul acesta, la începutul verii, a apărut masivul român al lui Augustin Buzura Recviem pentru nebuni și bestii, scriere prin
Nici învins, nici învingător by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17583_a_18908]
-
perne orientale și scufundându-ne în diferite fumuri. Tânjind să intrăm în "La Sud", unde au pus taxă de intrare și-au concediat-o pe dansatoarea din buric. Da-n fond, ce mama lor de snobi, doar n-o să ne păruim pe la uși. Așa că am dansat pe niște butoaie în "Celtica". Și eu încă mai cred că erau de varză murată și nu de bere. După miros! Ultimul miros, că pe urmă n-am mai simțit nimic. Am dansat pân-au
Mirosuri by Dana Grigorcea () [Corola-journal/Imaginative/14409_a_15734]
-
Monde recenzează cîteva din titlurile românești traduse recent în Franța, dintre care doar două aparțin unor invitați ai Centrului Național al Cărții: Edgar Reichmann comentează L^Oeil enfeu (Orbitor ÎI, Corpul) de Mircea Cărtărescu, în versiunea franceză a lui Alain Păruit de la Denoël, iar Raphaëlle Rérolle românul Une matinée perdue (Dimineață pierdută) al Gabrielei Adameșteanu în versiunea franceză a aceluiași eminent Păruit de la Gallimard. Ambele comentarii sînt competențe și foarte favorabile unor cărți care au avut un mare succes de critică
Spécial Roumanie by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11022_a_12347]