45 matches
-
M. Eminescu) Tema liberă a participiului se formează: • ca temă secundară, de la tema primară de perfect a verbului, la care se adaugă sufixul specific, în structura verbelor din tipurile I-IV de flexiune: cânta+t: cântat, lucrat, dormit, coborât, urât, părut, vândut; • ca temă primară, de la rădăcina verbului, prin sufixele: - t; la verbele din tipul V de flexiune, clasa 1: rupt etc. - s; la verbele din clasa 2 a tipului V de flexiune: prins etc. SUPINULTC "SUPINUL" Este o formă verbală
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în pofida adverbului cu semnificație categorica réellement. În ciuda atașamentului realiștilor și naturaliștilor, portretul Parizienelor în românul secolului al XIX-lea nu insistă asupra prozopografiei; el este, de regulă, foarte vag, reprezentând o ființă vaporoasa, purtând amprenta unui tablou impresionist: "Mme Arnoux părut. Comme elle se trouvait enveloppée d'ombre, îl ne distingua d'abord que să tête" [Flaubert, L'Education sentimentale, p.80]. Farmecul Parizienei ascunde, în sărăcia detaliilor care o caracterizează, un mister provocator. Pariziana este, de regulă, o femeie tânără
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
leș personnes qu'elle connaissait le moins, interrogeait son mari, coup sur coup, souvent sans attendre leș réponses" [Zola, Une page d'amour, p.125, 127]. Multiplicarea enunțurilor contradictorii corespunde firii sale: "Un flot de sang empourpra șes épaules, elle părut sur le point d'éclater en paroles vengeresses; puis, par un effort de dignité, elle bégaya seulement: Ah! mon Dieu!... ah! mon Dieu!" [Zola, Pot Bouille, p.32]. Comunicarea Parizienei include, mai mult decat comunicarea oricărei alte femei, ambele componente
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
qu'un appétit. Dès que cette résolution fut prise, elle décida qu'elle irait à Auteuil le jour même, mais simulerait un malaise. Ce voyage, qui lui semblait, une minute plus tôt, si pénible par ce temps de giboulées, lui părut aisé tout à coup" [ibidem, p.194-195]. 318 "Elle venait de le confesser comme un enfant, lui qui depuis deux mois cherchait à la faire parler, sans tirer d'elle autre chose que de beaux rires. Elle n'avait eu
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
integrala educație". Educația armonioasă și integrală urmărește, în ultimă instanță, fericirea omului. Heliade Rădulescu prevede adaptarea educației la înclinările și talentele individului, ajutarea acestuia la descoperirea vocației (preursitei) sale. În articolul "Educație. Că nu trebuie nicidecum a se încrede cineva părutelor aplecări ale copiilor", Heliade arată că părinții greșesc atunci cînd impun o anumită profesie copiilor lor, în loc să-i lase să-și urmeze liber vocația pe care și-o simt: "Păzește-te dar de a preursi pe fiul dumitale la aceasta
by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
dar la noi, nu. O altă observație a cenzorului bucureștean: „Se indică eliminarea frazei În care se vorbește la modul general despre faptul că lumea este Înfometată, Însetată de libertate (subl. În orig.) adică, poporul ceh”. Tot subversivă i sa părut și o altă frază a dramaturgului: „În continuare se recomandă scurtarea unui paragraf În care se spune că toată lumea este nemulțumită de regim și Îl Înjură (subl.ns.) eliminîndu-se: << Când o suna ora H, o să ia puștile, sulițile și
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
cele mari”<footnote Avva Ammona, „Cuvinte filocalice”, trad. de Ierom. Ștefan Nuțescu, în colecția „Comorile Pustiei”, vol. 3, Edit. Anastasia, București, 1995, p. 104. footnote>, căci, „când noi păcătuim ceva mic și nebăgat în seamă sau ne lenevim în lucruri părute mici, să nu trecem cu vederea acel lucru mic, fiindcă lucrul mic și nebăgat în seamă, curând se face mare. Tot așa și haina care a început a se rupe, dacă nu îngrijim de ea, ruptura se va întinde peste
Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
jos, și pe calea unicornului-duh călcăm norii zburând. Cerul deschide o poartă de grotă cu lumină, un paradox al propriului destin și noi intrăm ca două suflete spre judecată Tu-cu capul cuibărit pe umărul meu, Eu-cu capu-nvelit de păruți albastru de la culoarea cerului. Tu adormi, iar eu zbor către acolo unde reușesc să ajung chiar și-atunci când doar aripa stângă mai mișcă, chiar și-atunci când doar eu rămân a răzbate cerul cu tine alături.
A doua oară unu by Cristi Avram () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92918]
-
la el. În artea noastră asta se arată a fi ruptura ce sfarmă unitatea nedistinctă a individului cu afectul său și mână pe individ ca să-și facă obiectiv obiectul reprezintațiunei sale. Acest stadiu începe așadar prin o pierdere de simț părută, căci el se desface de domnirea nemijlocită al acestuia. Daca în stadiul întîi nu făcea decât să joace din el însuși, adică din afectul său nemijlocit și daca, propriu-luat, nu-și esprima decât eul său potențat în diferite direcțiuni, apoi
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și urmează din dezvoltarea noastră sumarie. 3. STADIUL CREĂREl (SCHAFFEN) ARTISTICE ȘI DIFERITELE SALE DIRECȚIUNI Daca inspirarea e adevărată și creatorie, atuncea ea iese și din readîncirea în reflexiune și (lucrul) activitatea discompunăto[are] al acesteia, și după pierderea ei părută se restabilează într-o formă sublimizată. Acesta e stadiul în care zărim artea reîntoarsă la natură și împăcată cu imedietatea simțământului. Actorul ni dă azi un întreg ce-a reușit a (fi) deveni o organizațiune complectă, care întreg însă ne
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cu o simplitate nobilă, făr-a pierde însă nici un moment caracterul unei inspirațiuni momentane, a unei improvizațiuni, geniale se-nțelege, însă în același timp să ni se arate că Nathan are cea mai clară conștiință asupra adîncei semnificări a acestei povești părute. Fără simplitatea și neîmpodobirea cea mai mare a declamațiunii s-ar șterge caracterul specific de basmu; cu toate astea însă, cătră unde răsare grandioasa cugetare a unei adevărate toleranțe religioase, acolo și declamatorul să fie mișcat de mărimea și însemnătatea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
nu sânt nimic în sine înșile, ci numai modificațiuni sau temeiuri ale intuițiunei noastre sensibile: obiectul transcendental ni rămâne necunoscut. A doua afacere importantă a esteticei noastre transcendentale e ca ea să nu câștige doar o favoare oarecare ca ipoteză părută, ci să fie atât de sigură și ne-ndoielnică cum s-a cerut numai vreodată de la o teorie care are a servi la un organon. Spre a face cu totul evidentă această certitudine vom alege un caz oarecare, asupra căruia
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de-a doua empirică. Filozofia rațiunei pure este sau propedeutică (preexercițiu) care cercetează toată facultatea rațiunei în privința tuturor cunoștințelor ei curate apriori și se numește critică, sau este sistemul rațiunei pure (știință), întreaga cunoștință filozofică din rațiune pură (adevărată și părută) în nex sistematic, și se numește metafizică; deși acest nume se poate da întregei filozofii curate inclusive critica, spre a cuprinde la un loc atât cercetarea celora ce pot fi cunoscute apriori cât și înfățișarea celora ce constituiesc un sistem
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
din politețe, ca să nu mă contrazici? În niciun caz! M-am convins singur că aveai dreptate, pentru că am constatat că argumentele tale erau corecte. Ești convins că erau corecte? Am fost foarte atent și cel puțin mie așa mi sau părut. ─ Ai spus un mare adevăr: că argumentele, ție cel puțin, ți s-au părut corecte. Ar fi fost posibil ca discutînd cu altă persoană, argumentele mele să nu i se pară la fel de corecte? Puțin probabil, dar e posibil. Înseamnă că
Viaţa-i complicat de simplă by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91691_a_93569]
-
mai rămas ceva din sărbătorile românești ?”. Și în prezent ? Care mai e povestea porcului și ce ne mai spune el despre noi și lumea noastră ? Păi, în primul rînd, aflăm din statistici că pentru adolescenții de astăzi sarmaua a dis părut, practic, dintre mîncărurile preferate, iar porcul nu face bine la sănătate. Aflăm (dacă vrem...) că pig business e big business și înțelegem (dacă putem...) de ce agricultura și țăranul arată așa cum arată. Iar dacă am vedea și cum sînt crescuți porcii
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
lui nu supraviețuise după aflarea acestei vești. A murit la o săptămână după aflarea ei și tatăl lui s-a recăsătorit peste un an și ceva. Așa că n-a avut tăria s-o facă, pentru că toată suferința aceea ar fi... părut absurdă. A păstrat adevărul pentru sine, s-a mutat în alt oraș, și-a luat numele de Farringdon și a început o lungă și singuratică existență, încercând să-și înfiripe o nouă viață pe aceste temelii șubrede. Într-un moment
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
în pofida adverbului cu semnificație categorica réellement. În ciuda atașamentului realiștilor și naturaliștilor, portretul Parizienelor în românul secolului al XIX-lea nu insistă asupra prozopografiei; el este, de regulă, foarte vag, reprezentând o ființă vaporoasa, purtând amprenta unui tablou impresionist: "Mme Arnoux părut. Comme elle se trouvait enveloppée d'ombre, îl ne distingua d'abord que să tête" [Flaubert, L'Education sentimentale, p.80]. Farmecul Parizienei ascunde, în sărăcia detaliilor care o caracterizează, un mister provocator. Pariziana este, de regulă, o femeie tânără
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
leș personnes qu'elle connaissait le moins, interrogeait son mari, coup sur coup, souvent sans attendre leș réponses" [Zola, Une page d'amour, p.125, 127]. Multiplicarea enunțurilor contradictorii corespunde firii sale: "Un flot de sang empourpra șes épaules, elle părut sur le point d'éclater en paroles vengeresses; puis, par un effort de dignité, elle bégaya seulement: Ah! mon Dieu!... ah! mon Dieu!" [Zola, Pot Bouille, p.32]. Comunicarea Parizienei include, mai mult decat comunicarea oricărei alte femei, ambele componente
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
qu'un appétit. Dès que cette résolution fut prise, elle décida qu'elle irait à Auteuil le jour même, mais simulerait un malaise. Ce voyage, qui lui semblait, une minute plus tôt, si pénible par ce temps de giboulées, lui părut aisé tout à coup" [ibidem, p.194-195]. 318 "Elle venait de le confesser comme un enfant, lui qui depuis deux mois cherchait à la faire parler, sans tirer d'elle autre chose que de beaux rires. Elle n'avait eu
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
-și impună atât de mult puterea, încât să umple tot pământul de învățătura lui și să întoarcă de la superstiția idolească o mulțime așa de mare, câtă a atras Mântuitorul nostru la El de la idoli? Filosofii elinilor au scris multe cărți părute convingătoare și cu mult meșteșug în cuvinte. Ce-au dovedit ele așa de mult ca crucea lui Hristos? Până la moartea lor sofismele lor păreau să aibă ceva convingător. Dar chiar când trăiau se contraziceau în cele ce socoteau că se
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]