45 matches
-
-și impună atât de mult puterea, încât să umple tot pământul de învățătura lui și să întoarcă de la superstiția idolească o mulțime așa de mare, câtă a atras Mântuitorul nostru la El de la idoli? Filosofii elinilor au scris multe cărți părute convingătoare și cu mult meșteșug în cuvinte. Ce-au dovedit ele așa de mult ca crucea lui Hristos? Până la moartea lor sofismele lor păreau să aibă ceva convingător. Dar chiar când trăiau se contraziceau în cele ce socoteau că se
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
în pofida adverbului cu semnificație categorica réellement. În ciuda atașamentului realiștilor și naturaliștilor, portretul Parizienelor în românul secolului al XIX-lea nu insistă asupra prozopografiei; el este, de regulă, foarte vag, reprezentând o ființă vaporoasa, purtând amprenta unui tablou impresionist: "Mme Arnoux părut. Comme elle se trouvait enveloppée d'ombre, îl ne distingua d'abord que să tête" [Flaubert, L'Education sentimentale, p.80]. Farmecul Parizienei ascunde, în sărăcia detaliilor care o caracterizează, un mister provocator. Pariziana este, de regulă, o femeie tânără
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
leș personnes qu'elle connaissait le moins, interrogeait son mari, coup sur coup, souvent sans attendre leș réponses" [Zola, Une page d'amour, p.125, 127]. Multiplicarea enunțurilor contradictorii corespunde firii sale: "Un flot de sang empourpra șes épaules, elle părut sur le point d'éclater en paroles vengeresses; puis, par un effort de dignité, elle bégaya seulement: Ah! mon Dieu!... ah! mon Dieu!" [Zola, Pot Bouille, p.32]. Comunicarea Parizienei include, mai mult decat comunicarea oricărei alte femei, ambele componente
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
qu'un appétit. Dès que cette résolution fut prise, elle décida qu'elle irait à Auteuil le jour même, mais simulerait un malaise. Ce voyage, qui lui semblait, une minute plus tôt, si pénible par ce temps de giboulées, lui părut aisé tout à coup" [ibidem, p.194-195]. 318 "Elle venait de le confesser comme un enfant, lui qui depuis deux mois cherchait à la faire parler, sans tirer d'elle autre chose que de beaux rires. Elle n'avait eu
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
să mântuie pe cei ce cred - adică nebunie numai părută înaintea acelor înțelepți, și nicidecum că era așa. Faptul măreț acesta este, că Dumnezeu nu a pus la mijloc o altă înțelepciune mai mare decât a acelora, ci acea nebunie părută, care a și biruit - căci a scos și pe Platon, nu prin vreun alt filosof mai înțelept decât acela, ci prin niște pescari proști și neînvățați. Astfel și biruința a fost mai mare și mai strălucită”. (Sf. Ioan Gură de
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
lui nu supraviețuise după aflarea acestei vești. A murit la o săptămână după aflarea ei și tatăl lui s-a recăsătorit peste un an și ceva. Așa că n-a avut tăria s-o facă, pentru că toată suferința aceea ar fi... părut absurdă. A păstrat adevărul pentru sine, s-a mutat în alt oraș, și-a luat numele de Farringdon și a început o lungă și singuratică existență, încercând să-și înfiripe o nouă viață pe aceste temelii șubrede. Într-un moment
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
a fi și tema de participiu a verbului care se conjugă: voi fi cântat, mers etc. Își schimbă forma, în funcție de număr și persoană, doar auxiliarul viitorului I al verbului a fi, verbul a voi (vrea): Eu voi fi cântat, coborât, părut, vândut, prins etc. Tu vei fi cântat, coborât etc. El, ea va fi cântat etc. Noi vom fi cântat etc. Voi veți fi cântat etc. Ei, ele vor fi cântat etc. Sintagma poate fi disociată, la nivelul auxiliarului, de aceleași
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cânt/să fi cântat. Sintagma este invariabilă, în funcție de număr și persoană, atât la nivelul temei de participiu, prin esență invariabilă, cât și la nivelul auxiliarului, care, spre deosebire de verbul liber a fi, rămâne invariabil: Eu să fi cântat, lucrat, coborât, dormit, părut, vândut Tu să fi cântat etc. El, ea să fi cântat etc. Noi să fi cântat etc. Voi să fi cântat etc. Ei, ele să fi cântat etc. Structura perfectului conjunctiv nu determină în sine deosebiri și nu este diferită
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
a fi, conjugat la potențial-optativ prezent, și tema de participiu a verbului liber: aș fi cântat, ai fi cântat etc. Sintagma este variabilă, în funcție de persoană și de număr, numai prin auxiliarul de mod: Eu aș fi cântat, lucrat, coborât, dormit, părut, vândut Tu ai fi cântat etc. El, ea ar fi cântat etc. Noi am fi cântat etc. Voi ați fi cântat etc. Ei, ele ar fi cântat etc. Structura perfectului potențial-optativ este aceeași pentru toate verbele, indiferent de tipul de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cântând; să fi cântat/să fi cântând; aș fi cântat/aș fi cântând. Tema de participiu este invariabilă. Auxiliarul de mod variază în funcție de număr și persoană ca și în structura formelor de prezent: 1. Eu voi fi cântat, lucrat, coborât, părut, vândut, prins Tu vei fi cântat etc. El, ea va fi cântat etc. Noi vom fi cântat etc. Voi veți fi cântat etc. Ei, ele vor fi cântat etc. 2. Eu să fi cântat etc. 3. Eu aș fi cântat
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
M. Eminescu) Tema liberă a participiului se formează: • ca temă secundară, de la tema primară de perfect a verbului, la care se adaugă sufixul specific, în structura verbelor din tipurile I-IV de flexiune: cânta+t: cântat, lucrat, dormit, coborât, urât, părut, vândut; • ca temă primară, de la rădăcina verbului, prin sufixele: - t; la verbele din tipul V de flexiune, clasa 1: rupt etc. - s; la verbele din clasa 2 a tipului V de flexiune: prins etc. SUPINULTC "SUPINUL" Este o formă verbală
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
m ai mulți ani. Acesta, alăturat minunilor din cuhnia Mariei, nevasta boierului și comandantul suprem din ograda lui, stăpână uneori și pe gândurile bărbatului ei, s-au adăugat aliatei tocmite, pentru împrăștierea norilor din sufletul gazdei, car e au dis părut până la urmă de tot, cu o vorbă pe care boierul a spus-o ca o concluzie: „fie diavolului năcazuri...” * Ultimii sosiți, în cap cu Petre, s-au foarte bucurat, de îndemnul, de a pofti la masă. Era spre seară deja
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
integrala educație". Educația armonioasă și integrală urmărește, în ultimă instanță, fericirea omului. Heliade Rădulescu prevede adaptarea educației la înclinările și talentele individului, ajutarea acestuia la descoperirea vocației (preursitei) sale. În articolul "Educație. Că nu trebuie nicidecum a se încrede cineva părutelor aplecări ale copiilor", Heliade arată că părinții greșesc atunci cînd impun o anumită profesie copiilor lor, în loc să-i lase să-și urmeze liber vocația pe care și-o simt: "Păzește-te dar de a preursi pe fiul dumitale la aceasta
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
în pofida adverbului cu semnificație categorica réellement. În ciuda atașamentului realiștilor și naturaliștilor, portretul Parizienelor în românul secolului al XIX-lea nu insistă asupra prozopografiei; el este, de regulă, foarte vag, reprezentând o ființă vaporoasa, purtând amprenta unui tablou impresionist: "Mme Arnoux părut. Comme elle se trouvait enveloppée d'ombre, îl ne distingua d'abord que să tête" [Flaubert, L'Education sentimentale, p.80]. Farmecul Parizienei ascunde, în sărăcia detaliilor care o caracterizează, un mister provocator. Pariziana este, de regulă, o femeie tânără
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
leș personnes qu'elle connaissait le moins, interrogeait son mari, coup sur coup, souvent sans attendre leș réponses" [Zola, Une page d'amour, p.125, 127]. Multiplicarea enunțurilor contradictorii corespunde firii sale: "Un flot de sang empourpra șes épaules, elle părut sur le point d'éclater en paroles vengeresses; puis, par un effort de dignité, elle bégaya seulement: Ah! mon Dieu!... ah! mon Dieu!" [Zola, Pot Bouille, p.32]. Comunicarea Parizienei include, mai mult decat comunicarea oricărei alte femei, ambele componente
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
qu'un appétit. Dès que cette résolution fut prise, elle décida qu'elle irait à Auteuil le jour même, mais simulerait un malaise. Ce voyage, qui lui semblait, une minute plus tôt, si pénible par ce temps de giboulées, lui părut aisé tout à coup" [ibidem, p.194-195]. 318 "Elle venait de le confesser comme un enfant, lui qui depuis deux mois cherchait à la faire parler, sans tirer d'elle autre chose que de beaux rires. Elle n'avait eu
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
jos, și pe calea unicornului-duh călcăm norii zburând. Cerul deschide o poartă de grotă cu lumină, un paradox al propriului destin și noi intrăm ca două suflete spre judecată Tu-cu capul cuibărit pe umărul meu, Eu-cu capu-nvelit de păruți albastru de la culoarea cerului. Tu adormi, iar eu zbor către acolo unde reușesc să ajung chiar și-atunci când doar aripa stângă mai mișcă, chiar și-atunci când doar eu rămân a răzbate cerul cu tine alături.
A doua oară unu by Cristi Avram () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92918]
-
au pus bazele unei tradiții de istoriografie republicana, care ar cuprinde marea perioadă ducala a Florenței, în lucrările lui Benedetto Varchi și Bernardo Segni, si care ar fi influențat, de asemenea, scrierile istorice despre Veneția ale unor autori precum Paolo Păruta, citiți de florentini pentru exemplele pe care le ofereau, fie liniștitoare, fie alarmante, despre ceea ce republicile nu ar trebui să facă47. Dintre ne-florentinii acestei generații face parte și Girolamo Borgia, a cărui încă nepublicata Historiae de bellis italicis [Istoria
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
dar la noi, nu. O altă observație a cenzorului bucureștean: „Se indică eliminarea frazei În care se vorbește la modul general despre faptul că lumea este Înfometată, Însetată de libertate (subl. În orig.) adică, poporul ceh”. Tot subversivă i sa părut și o altă frază a dramaturgului: „În continuare se recomandă scurtarea unui paragraf În care se spune că toată lumea este nemulțumită de regim și Îl Înjură (subl.ns.) eliminîndu-se: << Când o suna ora H, o să ia puștile, sulițile și
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
ce scria Vasile Pop în autobiografia sa: „Cu aceste instrumente cu cari Hornyai niciodată nu scotea la cale calculii am făcut cele mai frumoase probe practice de geometrie. Eu am fost cel dintâiu care am umblat cu astrolabul și cu păruții [țărușii] înfrumusețați cu stegulele pe pratele [câmpurile] Blajului”. Însuși episcopul Ioan Lemeny, cu care va intra mai târziu în conflict, afirma adeseori admirativ: „Profesorul nostru face mai multă onoare școalelor noastre decât Buzna și Hornyai liceului [academic] din Cluj”. După
Vasile Ladislau Pop () [Corola-website/Science/312530_a_313859]