71 matches
-
apei și își umfla două baloane în zona capului, scoțând un orăcăit gutural. În păduricea de pe malul celălalt, se auzea cucul cântând, strigându-și numele. Ca un ecou, și alte păsări îi răspundeau din pădure. În pâlcul de stuf, o păsăruică gri, cu ciocul ascuțit și cu o lăcustă în el, se tot zburătăcea din loc în loc, strigându-și puii. Pe deasupra apei, lângă mal, un șarpe de apă se ondula încercând să păcălească niște broscuțe prostuțe și neatente la pericol. Luciul
MONSTRUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1722 din 18 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343948_a_345277]
-
Mărturisind a sa plecare. Phenindoi pesko kamimos. Dar el în sine tot purta Ta" vo ande peste panda phiravelas O mâhniciune tăinuita, Yekhe garade holimas, În inima pecetluita; Ando ilo phandado-ramomos; Și-adeseori nevrând ofta: Thai butivar bi-kamlindoi delas ghonchi: Păsăruica mică, Tsini chirikliori, Tu nu știi de rău, Le nasules tu chi jeanes, Nimenea nu-ți strică Khonik na rimosarel Cuibușorul tău. Kire khărores, Pe crenguța crești, Pe raiori barios, Soarele răsare, O kham anklel, Și tu cu cantare Thai
ȚIGANII DE PUȘKIN TRADUS ÎN LIMBA ROMANI/ ROMII ÎN LIRICA LUMII/ IMN CĂTRE AGNI DIN RIG-VEDA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344152_a_345481]
-
răsare, O kham anklel, Și tu cu cantare Thai tu gilimasa Lumea veselești. Le manushen loshaves. Primăvară trece O anglomilai nakhăl Vine toamnă rece, Avel o angloivend o shudro, Oamenii urăsc, Le manush na dehen, Oamenii jălesc. Le manush roven Păsăruica dulce E chirikli guli La loc cald se duce, Țațe thaneste jeal, Șade-n altă țară Beshel avre themeste Pan' de primăvară. Ji anglomilaieste. Asemenea cu păsărica, Sar vi e chirikli Și tânărul nu avea loc, Chi le ternes than
ȚIGANII DE PUȘKIN TRADUS ÎN LIMBA ROMANI/ ROMII ÎN LIRICA LUMII/ IMN CĂTRE AGNI DIN RIG-VEDA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344152_a_345481]
-
de bunicul, având sufletul dilatat, suflet care-i vibra cu intensitate maximă și începea să plutească. Ochii-i străluceau, nările i se umflau, respirația i se oprea, fața îi înflorea, iar inimioara i se zbătea în coșul pieptului, ca o păsăruică-n colivie, speriată de o pisică. Cel puțin, huruitul buhaiului, a făcut-o să fugă după sobă. Când copiii au terminat de urat, bunicul i-a invitat în casă și a strigat-o : « Hai, Floricico, ieși de-acolo, să vezi
FLORICICA MAMEI-1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371944_a_373273]
-
le dădeau vro decorație însemnată și-i arătau opiniei publice ca vânduți străinilor, ridiculizîndu-i cu diferite titluri nobilitare (baron P... de exemplu). Ajunși odată la putere, liberalii noștri căpătară și mai multe decorații străine și-umplură piepturile cu cruciulițe și păsăruici, ca să piardă Basarabia, să cheltuiască milioane... etc. etc. Apoi asta zicem și noi, păcatele noastre! Cine zice că noi atăcăm pe roșii? Ferit-a sfîntul! Nu facem decât să copiem, ca niște umiliți discipoli întru cele bune și plăcute lui
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
nenorocire și o umilire, un adevărat flagel pentru România, cu acei oameni incapabili de-a guverna, cari toți sânt plini de pasiuni și de ură, cari fac din armată instrumente docile, glorificând revolta în contra disciplinei, cu acei oameni umpluți de păsăruici și cruciulițe ca să piardă Basarabia...? Cum stau? Bine, sănătoși cu toții. Astăzi scrie "Presa" că: Unirea și fuziunea între elementul liberal al stângei și elementul liberal moderat (Dimitrie Ghica - Boerescu) sânt naturale; amândouă aceste elemente sânt identice în natura lor. Din
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
în umbră, banca pe care va trebui să m-așez, m-așez lîngă el și, ca de fiecare dată, mă uit întîi la pălărie, să văd dacă s-a ivit vreo modificare, cumva, o rosătură, o pată, un desant de păsăruică, nu, nimic, de-o viață-l știu cu pălăria asta impecabilă, ceva între fetrul de calitatea-ntîi, pentru sezon rece, și paiul canotierei. Nimic. Nici o modificare. E ca acum treizeci, patruzeci de ani, cînd era teribil de arătos (și-acum, la
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cât piciorul de groase și cu funii de mătasă”), ucis și tăiat în bucăți de balaur, feciorul este „refăcut” de călugăr cu ajutorul apei moarte (subtilizată cândva) și înviat prin apa vie. își obține chiar și inima, implantată în piept de „păsăruică”. Finalul este ca în orice poveste: voinicul taie capul „bălaurului” (aliat suprafiresc al mamei rele și chiar partener de dans) cu o sabie rămasă de la taică-său, se însoară cu fata din grădina unde erau merele de aur, călugărul le
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Creangă, în care însă primează argumentul de ordin sociologic. Textele din Analize și aprecieri (1959), Ecouri critice (1963) și Articole critice (1966) respectă servil linia dogmatismului comunist în literatură. S-a manifestat și ca dramaturg, cu piesele Cântecul Lăpușniței (1953), Păsăruici nezburătoare (1957), Casă trainică (1960), Frumoasa pădurilor (1963) și Ion al lui Ion (1968), toate vehiculând clișee conjuncturale. A colaborat la mai multe lucrări colective: Literatura sovietică moldovenească (1965), Istoria literaturii moldovenești (I, 1958) ș.a. De asemenea, a tradus din
PORTNOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288977_a_290306]
-
multe lucrări colective: Literatura sovietică moldovenească (1965), Istoria literaturii moldovenești (I, 1958) ș.a. De asemenea, a tradus din scrierile lui A.S. Pușkin, A.N. Ostrovski, A.P. Cehov, Maxim Gorki, Mihail Șolohov. SCRIERI: Ion Creangă, Chișinău, 1953; Cântecul Lăpușniței, Chișinău, 1953; Păsăruici nezburătoare, Chișinău, 1957; Andrei Lupan, Chișinău, 1958; Analize și aprecieri, Chișinău, 1959; Casă trainică, Chișinău, 1960; Ecouri critice, Chișinău, 1963; Frumoasa pădurilor, Chișinău, 1963; Articole critice, Chișinău, 1966; Ion al lui Ion, Chișinău, 1968; Piese, Chișinău, 1968; Pagini alese, Chișinău
PORTNOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288977_a_290306]
-
de tot felul de orătănii gălăgioase, după care se Întorceau făcând aceleași piruete În aer și se așezau, ciripind cu gingășie, la locul lor. Cu găletușa strânsă Între picioare, Mașa stătea privind pierdută la această zbenguială matinală ale celor două păsăruici, gândindu-se mereu la ale ei. Trecuse atâta amar de timp de când se Întorsese din Țara Sfântă, Însă chipul fardat puternic al nonagenarei Îi bântuia și acum prin amintiri. Tot gândindu-se la Țara Sfântă și la Bertha, abandonase mulsul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
punea jetonul albastru înapoi, la start. Andy fusese un copil atât de liniștit, încât săptămâni întregi Zach nici nu i-a observat prezența. Când îi era foame, băiețelul scotea un soi de ciripit, așa că Zach l-a confundat cu o păsăruică. N-a aflat de el decât abia când Pearl a trebuit să gonească un arici din sufragerie și i l-a aruncat pe copil în brațe. Pruncul a fost primul lucru care nu mai puțea a râu; de fapt, mirosea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
răsplătit. Nu se feri să adauge, cu un zâmbet de pirat în colțul gurii: — Bineînțeles, nici eu, nici însoțitorii mei nu vom cuteza să-i spunem lui Barbă Roșie că ai refuzat. Aveam tot atâta libertate de mișcare ca o păsăruică urmărită de șoim. Neputând dezvălui adevărata cauză a șovăielilor mele fără să trădez taina lui Nur, nu izbuteam să găsesc argumente. Când ar trebui să mă îmbarc? — Chiar în noaptea asta. Flota ne așteaptă în La Goulette. Am făcut un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
că-s spinări de pești. Bunica cerca să mă lămurească, dar, cum nici la vîrsta aceea nu-mi plăcea adevărul, eu mă îndărătniceam: - Dar de ce nu-s crapi, bunică?... - De ce, așa! răspundea enigmatic bătrîna, cu convingerea unei fatalități. Tăceam impresionat. Păsăruici mărunțele, cu cioc ascuțit, săreau sprintene prin tufiș și foșneau în stuful risipit pe jos. Șezînd nemișcați, ele nu se speriau de noi și ne priveau cu curiozitate. Îndată ce simțeau că-s spionate, zburau țîrîind. Din mal curgea țărîna printre
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
borcanul pe care îl ține dumneaei în sobă. Abandonîndu-mă într-un chioșc, bătrînul dispăru sub copaci. Pe masa din scînduri geluite se afla o coală de hîrtie. Într-un colț, Goilav avea o însemnare: „Azi am ascultat un ciripit de păsăruică. N-am văzut-o, dar am înțeles că-și gîngurea din gușă dragostea.” Cînd, toamna, conteneau ploile, Goilav își lipea de geam profilul cabalin ca să contemple cireșul de sub streașină. Cu clonțișor subțire ca de ac, mută, o păsărică se pitea
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
lumină, Rostire‐ aș spre fața ta : „Când dormi, maică, dumneata ? !ʺ De te‐ ai face spic secară, Te‐aș găsi după povară și te‐aș întreba tot eu : „Nu ți‐ i, măiculiță, greu ?ʺ De‐ai fi‐n codru‐ o păsăruică, După glas aflate‐aș, muică, Zice‐ aș ud de rouă ta : „Ce dor ai de cânți așa ? !ʺ De te‐ ai face‐n văi o floare, Te‐ aș găsi după suflare, Spune‐ți‐ aș vorbe cerești : Maică, tot frumoasă ești
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
întrebare: ― Spune, pasăre măiastră, Vei veni la nunta noastră? Cinteza: cirip! cirip! de două ori... Draga de ea, primea invitația, iar eu, chiar dacă n-aveam de gând să mă însor, tot trebuia să fac nunta măcar de hatârul acestei minunate păsăruici. Pe când duceam la gură un pahar de vin m-ai pomenit că-mi pică drept pe vârful nasului ceva lipicios. Mihaela se topi de râs. ― Un mic suvenir! ― M-da, râdeam și eu de mica pățanie, asta-i plata. Cinteza
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
pare mai însuflețită : în amurg soarele plimbă o lumină roșietică, liniștindu-se în cerul de pastel. Sub copaci stratul de frunziș devine sângeriu. O clipă livada se trezește ca să moară iar în nuanța roșcovei uscate. În cătină a poposit o păsăruică cu trupșor cărămiziu și spatele de cenușă. E tăcută, vioaie și întoarce capul roată împrejur. De-a curmezișul drumului trece în trap grăbit o mâță, desăvârșind tăcerea în care, susurând, saude liniștea. La asemenea vreme țăranii șed la foc și
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
fericit. Dormeam împreună într-o cameră cu tavan scund, în spatele casei și mîncam singuri. îmi amintesc cum stăteam furișați într-un colț al salonului, în timp ce fermierul și copiii lui luau masa în fața șemineului. Mama îmi cînta încet în ureche: Micuța păsăruică, tra-la-la A făcut un ou la fereastă în pervazu’ la. Pervazu’ la a-nceput a se crăpa, Micuța păsăruică țipa și rîcîia Curînd am început să mîncăm cu toții împreună, iar eu dormeam în cămăruță de unul singur. Mama își petrecea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
într-un colț al salonului, în timp ce fermierul și copiii lui luau masa în fața șemineului. Mama îmi cînta încet în ureche: Micuța păsăruică, tra-la-la A făcut un ou la fereastă în pervazu’ la. Pervazu’ la a-nceput a se crăpa, Micuța păsăruică țipa și rîcîia Curînd am început să mîncăm cu toții împreună, iar eu dormeam în cămăruță de unul singur. Mama își petrecea mai tot timpul într-o cameră de la etaj, în care nu puteam intra, iar o bătrînă venea să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
și mi-a zis: — Ce crezi că faci tu aici? Probabil că nu avea nici doisprezece ani, dar mie îmi părea femeie în toată firea. I-am răspuns că fac un cuib unde să se ouă o pasăre. — O micuță păsăruică? Asta-i o prostie. Și de unde-ai luat paiele? — Din curte, erau pe jos, am zis. — Atunci sînt ale tatei, iar tu le-ai furat, așa că pune-le înapoi. Pentru că mi-am văzut în continuare de treabă, m-a înșfăcat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
toată. 22-c. 1528 {EminescuOpVI 338} FRUMOASA LUMII (FRAGMENTE) Apoi, poveste, poveste, Dumnezeu la noi sosește, că-nainte mult mai este. Era odată un vînătoriu ș-avea trei copii și era sărac - sărac, cât numai cu-atîta se ține, că-mpușca cîte-o păsăruică, o vindea ș-atîta era hrana lui săracul. Acu era o pădure Pe - acolo pe aproape, de-i zicea: Pădurea neagră. Ș-o apucat oamenii din satul cela a zice că nu s-a pute să s-apropie nime de pădurea
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Ca să omorâți Cu dulcea cântare Pre nenorociți. Taci privighetoare Că m-am spăimântat, Căci dulcea cântare Preste tot m-au săgetat. Nu mai sunt în stare Ca să te privesc, Că de-a ta strigare Văz că-nnebunesc. Și tu cuculeț, Păsăruică sură, Dulce cântăreț Care inimi fură, Ajungă-ți cântarea, Că m-ai fermecat; Caută-ți mâncarea, Destul ai cântat, Și mai dă răgaz Ș-altor păsărele Tot spre mângâiere Să cânte și ele. 8 Toată ziua eu te văz, Noaptea
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
duce să ia parte la masa rotundă cu tema „Romanul, gen complex“, François se gîndise la ce Îi spusese mama sa cu cîțiva ani mai Înainte În legătură cu altă fată, cu care Își petrecuse trei zile În Bretania: „E doar o păsăruică poposită pe o creangă, povestea n-o să țină mult timp“. Însă spirite alese au spus-o și au tot răspus-o: noțiunea de durată nu e esențială pentru fericire. De cinci ani, François știa și el cîte ceva despre asta. Avusese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
a zis că-i în regulă, dar să-i promit că nu spun nimănui, iar eu i-am spus că-i promit, atunci Csákány s-a întors, s-a dus la perete, a deschis una din colivii, a scos o păsăruică, mi-a spus să nu mă uit, dar până să întorc eu capul, deja îi sucise gâtul, am auzit trosnetul molatic, Csákány a venit la masă, a scos un briceag, i-a tăiat aripile, am văzut că era o vrabie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]