311 matches
-
nu era nicidecum de acord cu aceasta. După ce era asaltat de femeile nesătule din jurul său, bietul om stătea zile întregi continuu, în post negru și rugăciuni, spunându-și cu durere, în gând, că altcuiva îi era rușine să-și spună păsul: „În ce hal s-au tâmpit oamenii în ziua de azi! Nu mai au nicio rușine față de nimeni și de nimic. Și, de unde, Doamne au apărut atâția fără de minte? Că, ìn socialism erau parcă oamenii mai deștepți. Chiar cei fără
“HĂRŢUIT SEXUAL” SAU „PATIMILE PROFESORULUI BENEDICT PREDICĂ” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1948 din 01 mai 2016 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1462068098.html [Corola-blog/BlogPost/378379_a_379708]
-
care gustăm cu toții. Poate, uneori, avem și prieteni de la Chișinău care ne caută, iar ei știu că, dacă vin în acele zile la locul întâlnirilor noastre, cu siguranță va regăsi pe cineva acolo pentru a vorbi, pentru a ne împărtăși păsul. Drept pentru care, vreau să multiplicăm aceste întâlniri, în alte zile poate, la un alt restaurant. Cercul prietenilor, observați funcționează în jurul meu, în lumea creativității, a artelor. Iar întâlnirile cu cititorii, elevi de liceu, studenți au loc, de asemenea, în
INTERVIU CU SCRIITORUL STERIAN VICOL -PARTEA A III-A de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Interviu_cu_scriitorul_sterian_cornelia_viju_1386860763.html [Corola-blog/BlogPost/363255_a_364584]
-
Feriți-vă de exccese : "black tea", cafea, energizante Că pentru trup și pentru suflet, sunt rele, deși tentante... Fiți liniștiți în timpul mesei ! nu vă grăbiți și mestecați Numai așa organele, v-ajută să digerați ! De-i vedeți pe nevoiași și păsul li-l ascultați Și-mpărțiți pâinea cu dânșii, veți fi de DOMNUL vindecați ! Că n-o Să rabde DUMNEZEU ca Să fie ne-Cinstit Ce semeni, aia vei culege : vei fi în Cer, sau amăgit... N.B. : Oricine dorește, poate folosi poeziile scrise
VREI O SĂNĂTATE CERTĂ ? de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1465943082.html [Corola-blog/BlogPost/370064_a_371393]
-
român nu a fost capabil, în acești 22 de ani, să tragă la răspundere clasa politică sau să “tempereze” setea ei de înavuțire. Pe român nu-l interesează situația generală. Dacă prin fin, nas, cumnat, amic etc. și-a rezolvat păsul lui, restul ducă-se știm noi unde! Moștenirea multiseculară a lui hatâr și bacșiș a rămas atotputernică. Cum să îndrepți o țară când cetățenii ei se gândesc fiecare la sine, și nu la binele comun?! Astăzi asistăm la situații și
INTERVIU CU DOMNUL ACADEMICIAN FLORIN CONSTANTINIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_domnul_academician_florin_constantiniu_.html [Corola-blog/BlogPost/359453_a_360782]
-
serios, le zise fiilor lui: - Bine că nu i-a venit în gând și nevestei să se plimbe pe ea la București! Ajunși la București, au tras la ruda lor Cornel Căpriță pentru a-l vedea și a-i spune păsurile pentru care veniseră la București.Mache era interesat să închirieze un autocamion cu care vroia să transporte marfa la Slobozia. Lucrând în domeniul auto, Mache era convins că nepotul Cornel are cunoștințe cu care să-l ajute în închirierea unui
MOȘ MACHE ..CONTINUARE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 by http://confluente.ro/dan_petrescu_1434281902.html [Corola-blog/BlogPost/360484_a_361813]
-
București, orele amiezii. E cald, nefiresc de cald pentru luna aprilie. În coloana ca o râmă torturată de soare, în care vin dinspre Universitate, mulți oameni coboară geamurile. Se revarsă decibelii, diverși cantautori își spun cu of și mult volum păsurile. Vin de la o conferință de presă, la Teatrul Național s-a dat startul campaniei revistei Timpul, Oamenii Timpului la nivel național. S-a vorbit despre excelență. Despre idealuri, despre formatori de opinie. Și despre oamenii timpului nostru. Foarte puțină presă
Mircea Albulescu s-a dus să moară, însoțit de un cor de claxoane și înjurături. „Un bătrân înalt traversează foarte greu strada, de-abia merge…” by https://republica.ro/mircea-albulescu-s-a-dus-sa-moara-insotit-de-un-cor-de-claxoane-si-injuraturi-zun-batran-inalt-traverseaza [Corola-blog/BlogPost/337989_a_339318]
-
tos, prin Evanghelia Sa, vor¬beș¬¬te și a¬cestor comunități tot în limba ro¬mână. Se roagă în lim¬ba ro¬mâ¬nă! Iată, deci, ce a în-semnat or¬todoxia, ce a în¬sem¬nat cre¬din¬ța noastră, păs¬tra¬tă în decursul timpului, nu nu¬mai pentru relația interumană, în co¬mu¬¬nitatea de ace¬eași limbă. Chiar dacă acolo co¬municarea în¬tre oameni s-a fă¬cut într-o lim¬bă străină, to¬tuși, ei și as
DIALOG DUHOVNICESC, VIU ŞI DEOSEBIT DE SINCER CU ÎNALTPREASFINŢITUL PĂRINTE ARHIEPISCOP IOAN SELEJAN AL EPISCOPIEI COVASNEI ŞI HARGHITEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1287 din 10 iulie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1404984520.html [Corola-blog/BlogPost/349198_a_350527]
-
nezeu, cu Maica Dom¬nului și cu sfinții vorbesc numai în limba și graiul românesc. Mă gândesc, apoi, că, dacă în a¬ceste mici comunități, iată cât es¬te amprenta și cum se poa¬te ve¬dea ce a însemnat păs¬trarea cre¬dinței noastre orto¬doxe, la ni¬vel național ce s-ar fi întâmplat dacă noi nu ne-am fi rugat în biserică în graiul nostru ro¬mâ¬nesc, în for¬ma, în confesiu¬nea aceasta a noas¬tră
DIALOG DUHOVNICESC, VIU ŞI DEOSEBIT DE SINCER CU ÎNALTPREASFINŢITUL PĂRINTE ARHIEPISCOP IOAN SELEJAN AL EPISCOPIEI COVASNEI ŞI HARGHITEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1287 din 10 iulie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1404984520.html [Corola-blog/BlogPost/349198_a_350527]
-
mi¬li¬ar¬de de oameni, ortodocși sun¬tem în jur de două sute și ce¬va de mi¬lioane, deci foarte pu¬țin; sun¬tem după virgula mi¬liardelor. De aceea, aici, în spa¬țiul a¬cesta răsăritean s-a păs¬trat credința ortodo¬xă și se poa¬te observa că popoa¬re¬le orto¬do¬¬xe care au avut cre¬din¬ța orto¬do¬¬xă neîntreruptă au și astăzi un pronunțat ca¬rac¬ter de iden¬ti¬¬tate națională. În
DIALOG DUHOVNICESC, VIU ŞI DEOSEBIT DE SINCER CU ÎNALTPREASFINŢITUL PĂRINTE ARHIEPISCOP IOAN SELEJAN AL EPISCOPIEI COVASNEI ŞI HARGHITEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1287 din 10 iulie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1404984520.html [Corola-blog/BlogPost/349198_a_350527]
-
Rusă de as¬tăzi este foar¬te înfloritoare. Ia¬tă, și ei sunt depozitarii or¬to¬do¬xiei. Grecia, la fel, este in¬con¬¬fun¬dabilă. Atât credința or¬to¬do¬xă a Greciei, cât și cultura ei sunt inconfundabile, păs¬tra¬¬t¬e toate în contextul acesta al credinței care, în decursul se¬colelor, s-a păstrat așa, ve¬ni¬¬tă după rânduielile apostoli¬ce, pen¬tru că și Biserica noas¬tră, noi, ca Biserică Ortodoxă, sun¬tem o biserică
DIALOG DUHOVNICESC, VIU ŞI DEOSEBIT DE SINCER CU ÎNALTPREASFINŢITUL PĂRINTE ARHIEPISCOP IOAN SELEJAN AL EPISCOPIEI COVASNEI ŞI HARGHITEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1287 din 10 iulie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1404984520.html [Corola-blog/BlogPost/349198_a_350527]
-
legat a strânsă prietenie cu Părintele Constantin Voicu, dar și cu toți ceilalți angajați ai Universității mărturisește: „M-a uimit întotdeauna, așa cum mă uimește și acum, extraordinara capacitate a domniei sale de a se apropia de tineri, de a le descifra păsurile, răbdarea cu care îi ascultă și îi iartă, blândețea cu care îi dojenește și îi îndeamnă. Persoana Părintelui Voicu este întruchiparea perfectă a slujirii la altar și catedră... Ne-a uimit întotdeauna prin statornicia sentimentelor sale, prin atașamentul cald, firea
MATERIAL OMAGIAL, DEDICAT PĂRINTELUI ARHID. PROF. UNIV. DR. DR. H.C. CONSTANTIN VOICU, CU PRILEJUL ÎMPLINIRII UNUI AN DE LA NAŞTEREA SA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr by http://confluente.ro/stelian_gombos_1478761073.html [Corola-blog/BlogPost/343128_a_344457]
-
de timpuriu. A fost mai izolat și tocmai aceasta l-a ajutat, după cum spune și marele istoric Nicolae Iorga. - Înaltpreasfinția voastră, care sunt principalele îndatoriri ale unui preot în zilele noastre? - Există în mod deosebit două datorii ale preoților: să păs¬treze dreapta credință, cuvântul lui Dumnezeu curat, nefalsifi¬cat, ajutându-i și pe ceilalți să-l cunoască. Apoi este grija de a păstra integritatea unității Bisericii. Pe Nistru voievozii români au construit cetăți care să ne delimiteze, să ne apere
UN GÂND DE RECUNOŞTINŢĂ ŞI PREŢUIRE LA CEAS ANIVERSAR – ÎNALTPREASFINŢIA SA IUSTINIAN CHIRA LA ÎMPLINIREA A PATRUZECI DE ANI DE VIAŢĂ ARHIEREASCĂ, SLUJITOARE ŞI PILDUITOARE... de STELIAN GOMBOŞ în edi by http://confluente.ro/Un_gand_de_recunostinta_s_stelian_gombos_1378718486.html [Corola-blog/BlogPost/372881_a_374210]
-
legat a strânsă prietenie cu Părintele Constantin Voicu, dar și cu toți ceilalți angajați ai Universității mărturisește: „M-a uimit întotdeauna, așa cum mă uimește și acum, extraordinara capacitate a domniei sale de a se apropia de tineri, de a le descifra păsurile, răbdarea cu care îi ascultă și îi iartă, blândețea cu care îi dojenește și îi îndeamnă. Persoana Părintelui Voicu este întruchiparea perfectă a slujirii la altar și catedră... Ne-a uimit întotdeauna prin statornicia sentimentelor sale, prin atașamentul cald, firea
MATERIAL OMAGIAL, DEDICAT PĂRINTELUI ARHID. PROF. UNIV. DR. DR. H.C. CONSTANTIN VOICU, CU PRILEJUL NAŞTERII SALE ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1782 din 17 noiembrie by http://confluente.ro/stelian_gombos_1447755533.html [Corola-blog/BlogPost/374925_a_376254]
-
îmbată 99% din întreaga omenire. În timpul limitat la câțiva zeci de ani omul, sau o mare parte dintre ei, dă dovadă de inițiativă. Pe de-o parte visează un tramvai care să-l ducă mai lesnicios la serviciu. Spunându-și păsul unul altuia găsește un Edison care să facă acest tramvai. Nu a fost necesar ca Edison să se reîntrupeze în viitor ca să revină „luminat” și că creeze marea invenție „tramvai-ul” . O băbuță pensionară a îndeplinit rolul „spiritului” care i-
CONTROVERSĂ ASUPRA TIMPULUI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1465045463.html [Corola-blog/BlogPost/378157_a_379486]
-
Autor: Lilia Manole Publicat în: Ediția nr. 2035 din 27 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Se scurg în palme clipele ca anii, O zarvă de netimp bate-n pendul, De toate relele, ce le-au dușmanii, În prorocie, îmi țin păsul, și îl spun. E multă nemurire, care se aruncă În adâncimile mormântului din cer... Se uită de evlavia, culeasă-n stâncă, Ucisă - n șuierat de săbii, somnifer. Ba se admite, c-ar fi lumea-ntunecată, Așa încât să- și lase strălucirea-
UNDE SE MOARE DIN LUMINĂ de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2035 din 27 iulie 2016 by http://confluente.ro/lilia_manole_1469613354.html [Corola-blog/BlogPost/368413_a_369742]
-
le cășunaseră tocmai pe el?! Le-ar fi îndemnat să caute pustietăți îndepărtate... ori să năpădească mintea altuia, a vreunui vecin mai înstărit și mai fără griji... Și-apoi, de ce așteptaseră amar de ani?! De ce nu-și spuseseră mai demult păsul?!... De ce să-i cadă tocmai lui povara asta pe umeri?! Și taman acum, când se ridicase din boala iernii și intrase bucuros în aria asta proaspătă... Tăcu rușinat în gândul său, lăsând privirea înspre galenții din picioare... Parcă și ei
VOCILE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1294 din 17 iulie 2014 by http://confluente.ro/Angela_dina_1405620820.html [Corola-blog/BlogPost/341689_a_343018]
-
natală. Avea o rană de moarte în sufletul său! Într-o seară, Orestes ieși din casă, pe întuneric, spre marginea poienii, să privească constelațiile de pe cer, ce se roteau încet, netulburate pe bolta cerului. Cui să-și spună el tot păsul din inima sa? Ridică ochii spre cer, în speranța că Cineva îi va auzi strigătul de deznădejde. Plânse mult. Apoi, împreunând mâinile, cu ochii spre cer, strigă cu glas răsunător: - Stăpânitorul Cerului! Dă-mi liniștea din suflet, ori voi muri
PROVIDENŢA (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1431410164.html [Corola-blog/BlogPost/359838_a_361167]
-
candidă a individului, îi dădură fiori. Nu avu nici o reacție. - La dumneavoastră vin tot felul de oameni. Unii vă povestesc din viața lor personală. Deh, nu mai e ca pe vremuri, când omul de rând mergea la popă, își spunea păsul, se spovedea și își vărsa amarul...Poporul a înțeles că religia e opiu, e o iluzie, că Dumnezeu nu există. Ființa umană a devenit stăpână pe propriul său destin. Cred că sunteți de acord, nu? - Tovarășe Stamate, nu înțeleg, ce
CASA DIAMANT – AGENTUL de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1088 din 23 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Magdalena_bratescu_casa_dia_magdalena_bratescu_1387775434.html [Corola-blog/BlogPost/363564_a_364893]
-
la vreme de boală, strigând ajutor mănat de trecere. Rugăciunile, un puhoi de lacrimi uscate. Sub privirea divină, rămâneau mute la poarta îngerilor. Îmi păreau că râd de murirea mea, cunoscută acum cu simțirea. Da, lumea murea și învia la păsul îngerilor... Eu îi trădasem de prea multe ori ca să mă audă. Sufletul, singurul care adulmeca tărâmul cu aripi, unde nu cutezase să-l cuprindă gândul, deschis în neajunsurile lui călătoare, la poarta îngerilor, strigând încontinuu. SPERÂND LA O SLUJBĂ M-
MĂ CHEAMĂ SINGURATATEA (VERSURI) de DANIELA GÎFU în ediţia nr. 1535 din 15 martie 2015 by http://confluente.ro/daniela_gifu_1426419121.html [Corola-blog/BlogPost/381279_a_382608]
-
dichisit, asamblat cu minuție, dotați cu o răbdare de invidiat, inși titrați cu multe diplome de masterat și doctorat, cu aplomb și aparentă rectitudine morală (demnă de toată lauda, altfel!) care le vor trece cu multe „pâs”-uri”( ... ) dar și „păs”- uri” la activ (e) ! ... Pentru a nu mai vorbi de cavalcada „pași”-lor îngenuncheați de-atâtea „păs”- uiri” cu care tra(cur)tează pe cei „apropiați” și luați în vizor, la insistențele altor insituții asociate și îndreptățite (prin lege) să
CINE PE CINE VERIFICĂ !? de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 226 din 14 august 2011 by http://confluente.ro/Pamflet_cine_pe_cine_verifica_.html [Corola-blog/BlogPost/360105_a_361434]
-
și doctorat, cu aplomb și aparentă rectitudine morală (demnă de toată lauda, altfel!) care le vor trece cu multe „pâs”-uri”( ... ) dar și „păs”- uri” la activ (e) ! ... Pentru a nu mai vorbi de cavalcada „pași”-lor îngenuncheați de-atâtea „păs”- uiri” cu care tra(cur)tează pe cei „apropiați” și luați în vizor, la insistențele altor insituții asociate și îndreptățite (prin lege) să verifice „rectitudini” și să dea „o.k.-iul” unor oportunități (ANI, Garda Financiară, ANAF și cine mai
CINE PE CINE VERIFICĂ !? de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 226 din 14 august 2011 by http://confluente.ro/Pamflet_cine_pe_cine_verifica_.html [Corola-blog/BlogPost/360105_a_361434]
-
prin imitație, pentru orice om politic în epoca modernă, imaginea publică era esențială). 10 Mai nu era însă doar ziua regelui și a familiei sale. „Sărbătoarea regelui Carol e și sărbătoarea României! Netrebnic românul care nu-și uită astăzi de păsurile lui", arăta Pompiliu Eliade într-o conferință la o serbare populară în 1903, îndemnând locuitorii Bucureștilor să petreacă, să uite de necazuri și să trăiască laolaltă cu semenii o clipă de înălțare sufletească. Sub domnia lui Carol I, semnificația sărbătorii
10 Mai, Sărbătoarea Națională a românilor până în 1947. Ascultă Imnul regal by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103038_a_104330]
-
Acasa > Poeme > Antologie > ȘI VOI TRĂI Autor: Boris Mehr Publicat în: Ediția nr. 341 din 07 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Și voi trăi Motto- Și voi trăi în adâncă smerenie, Voi privi fără păs bezmetica lumii chemare Spre tot ce-i trupesc și supus doar orgoliului lacom. Azi, iarna vrajbei noastre s-a-năsprit, Iar soarele-i călâu și neguros, Nu știm că-n toate traiul e finit, Pricepe câinele ce-nseamnă un os de ros
ŞI VOI TRĂI de BORIS MEHR în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Si_voi_trai.html [Corola-blog/BlogPost/351387_a_352716]
-
primesc o mare țeapă. Mai precis, în acest oraș, apa murdară este la fel de frecventă precum cutremurele și nu de ieri de azi, ci de ani buni. Mulți buzoienii se plâng frecvent de situația umilitoare în care trăiesc, dar își spun păsul fie pe Facebook, fie prin presă, fără să depună sesizări referitoare la calitatea apei. Cel puțin așa susține Timotei Oprea, purtătorul de cuvânt al Companiei de Apă Buzău. DC News, solicitare către Compania de Apă Buzău Directorul general al Companiei
Calvar în Buzău. Directorul de la Compania de Apă rupe tăcerea-exclusiv by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101515_a_102807]
-
Așadară, mor precum tot natul... - Sau pe roți, dacă se-ntâmplă-n tren -; Ori trântit - ŕ la Ivan - de-a latul, Sub capac de copârșeu scalen. Mor și azi, mai abitir ca-n urmă Cu o zi, stingându-mă în păs, Îndurând mustrarea ce mă scurmă: Ageamiu, printre netrebnici, că-s. Și, cum nou nimica nu-i sub soare, Dumirit până la capăt îs Cum că și-n repriza viitoare, Când mai mor, nu am să mor de râs. E ziua ta
Poezie by Gheorghe Azap [Corola-website/Imaginative/7174_a_8499]