47 matches
-
și prin ispititoarele liste de gustări. Nu e de mirare, un rol pe care U. îl interpretează cu talent fiind acela de... maestru bucătar. E, cum singur se prezintă, un „Pierrot cu bonetă”, duhliu, cordial și rafinat (Gastronomice... à la Păstorel, 1998). În „gastronomicele” lui sfârâie conotațiile, aromesc aluziile culte presărate cu „goange”, își împrăștie izul pișcător calamburul, iar comparațiile nu sunt doar de ornament, ci au feculența lor parșivă. Un recital la fel de plăcut de urmărit este Spectacolul gastronomic sau Arta
ULMU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290331_a_291660]
-
oglinda modernității, noi accente ale fizionomiei. SCRIERI: Saltul, București, 1975; Sub semnul teatrului, București, 1980; Caiete de regie, București, 1985; Povești de adormit părinții sau Carte cu copii pentru părinți, Focșani, 1990; Ce oameni originali!, Iași, 1994; Gastronomice... à la Păstorel!, Iași, 1998; Jurnal (de) ludic, Iași, 2000; Spectacolul gastronomic sau Arta & Arta culinară, Cluj-Napoca, 2000; Epistolar cu 3 proști (în colaborare cu Mircea Cavadia și Ananie Gagniuc), pref. Cornel Udrea, Reșița, 2001; Ion Creangă, dramaturg fără voie (Cinci scenarii destinate
ULMU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290331_a_291660]
-
n.1945 ALDEȘTI, jud. GALAȚI Profesiune: Pilot militar pe avioane de vânătoare supersonice. Studii: Academia de Aviație și Academia de înalte Studii Militare. Membru al Uniunii Epigramiștilor din România; 2002 Membru al Uniunii Scriitorilor din România; 2007 *Președintele Asociației Literare „PĂSTOREL” Iași; *Președintele cenaclului Academia Liberă „PĂSTOREL” Iași. *Director al revistei „Booklook” , Iași. *Redactor coordonator la revista de cultură Cronica, din Iași. *Redactor la revista Rapsodia din Sibiu *Colaborator la revistele de cultură: Observatorul, (Toronto) Canada; Niram Art, Israel; Tribuna, Cluj Napoca
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
Pilot militar pe avioane de vânătoare supersonice. Studii: Academia de Aviație și Academia de înalte Studii Militare. Membru al Uniunii Epigramiștilor din România; 2002 Membru al Uniunii Scriitorilor din România; 2007 *Președintele Asociației Literare „PĂSTOREL” Iași; *Președintele cenaclului Academia Liberă „PĂSTOREL” Iași. *Director al revistei „Booklook” , Iași. *Redactor coordonator la revista de cultură Cronica, din Iași. *Redactor la revista Rapsodia din Sibiu *Colaborator la revistele de cultură: Observatorul, (Toronto) Canada; Niram Art, Israel; Tribuna, Cluj Napoca; Ateneu, Bacău; Ecouri Literare, Vaslui; Fereastra
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
angajat la o întreprindere, ca să aibă un venit sigur și fix. Îndeplinea o funcție de control pe un șantier. Îl caută inginerul șef. Nu e. Repetă. Nu e. În sfârșit, Păstorel apare. Unde ai fost? întreabă inginerul. Pe teren, răspunde, (clasic) Păstorel. Ce <teren>, unde? La C.C.B. C.C.B.? Ce-i asta? Nu cunosc. Lipsă gravă, tovarășe inginer... C.C.B. este o întreprindere importantă. Care, domnule? Carul cu bere”. Cândva era un soi de viță cu un nume cam chisnovatic - Crăcană. Ia vezi, vere
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
pește învelit în vată de zahăr, ori când dai peste niște banali frites, cartofi prăjiți, și ai surpriza să constați că este vorba despre ananas liofilizat, nu poți decât să te gândești la uriașa diferență dintre experimentele catalanului și ceea ce Păstorel numea „trucaje“ (și pe care le aprecia). În cazul primului, înstrăinarea creativă este motorul, în timp ce salata de langustă fără langustă (ci cu pană de somn), lăudată de gastronomul român, reține în intenția sa doar o sărăcie păcălită prin inventivitate. Am
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
Tradiții culinare caracterizate prin izolare geografică și culturală („Insula Delta“, cum o numește Radu Anton Roman) ne mai oferă câteva unicate gastronomice, precum ciorba din mațe de morun, „proboi“-ul (turta cu icre negre) și „storceagul“. În privința primei rețete, rafinatul Păstorel, dacă ar fi cunoscut-o, cu siguranță ar fi greșit tratând-o cu dispreț; născută din bucățile ieftine ale marelui pește, măruntaiele și capul, această ciorbă ar fi fost văzută doar ca o adaptare la sărăcie, și nu ca o
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
satisfacerea unei nevoi, aceea a hrănirii. Bucătăria boierească, pe de altă parte, tinde să evite carnea friptă, favorizând-o pe cea fiartă, așa cum reiese din rețetele „Manuscrisului brâncovenesc“ (chiar și mușchiul de vită, mai întâi fript, este apoi fiert!). Același Păstorel îl citează pe Brillat-Savarin: „Devii bucătar, dar te naști grataragiu“; altfel spus, avem o înclinație nativă pentru acest tip de mâncăruri. Românii n-au școală, afirmă gastronomul nostru, dar au „dispoziții naturale“. Problema apare atunci când facem comparație între modul în
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
citibilă în sensul marxist al „saltului calitativ“, este prezența, în micii românești (autentici și unici datorită acestei trăsături), a mai multor feluri de carne, dintre care nu lipsește cea de porc. Astfel el trasează o graniță între „mititeii à la Păstorel“, din carne de vită, prea apropiați de modelul turcesc, și cei „din mai multe cărnuri“, „ardelenești“, după opinia sa. Paranteză: micii făcuți doar din carne de vită par a fi o altă creație puristă a lui Păstorel, căruia, probabil, îi
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
de vin (nu cu tarhon, ci numai cu măsline), praz umplut ș.a., le revine meritul, zic, de a fi născocit perișoarele cu smântână, care făcute după rețeta clasică, sunt suficiente pentru a face gloria oricărei bucătării.“ Despre aceleași perișoare, tot Păstorel: „Nu știu de unde vine și ce va fi fost la origine. Știu însă că rafinamentul bucătăriei moldovenești l-a scos din ticăloșie, așezându-l din nou pe masă boierească.“ Care este secretul acestei rețete de chifteluțe (carne de porc și
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
ADRIAN GRĂJDEANU n.1945 Născut la Mărășești, jud. Vrancea, profesor licențiat în filosofie, membru al Academiei Libere Păstorel, membru al G.L.U.P.I., are publicate 3 cărți literare, microeseuri. Bărbatul lăudându-și soția S-o preamăresc un pic, Să-i cânt, adică,-n strună? Atâta pot să zic: De rea, e numai bună! Mai rău fără rău Nimic
ADRIAN GR?JDEANU by ADRIAN GR?JDEANU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83924_a_85249]
-
lumină", spunea arătându-și dreapta; Ion Barbu, pregătindu-și cursul de matematici la cafenea, adevăratul său cabinet de lucru, unde, întâmplându-se o neregulă în servirea filtrului ritual, cere condica de reclamații, în care a lăsat o însemnare de neuitat; Păstorel, mare erudit în materie de vinuri și, când voia, ceremonios și un desăvârșit "om de lume". Avea o memorie prodigioasă, o dată recitând 500 de versuri din Verlaine, "fără nici o șovăială, într-o franceză impecabilă"; Rebreanu, "înalt, voinic, iar când stătea
"Mâncătorul de cărți" by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8653_a_9978]
-
ziua cu noaptea, având capul ca o baniță. Chiaun cum eram, abia zăre sc prin perdelele fluturânde de la fereastra deschisă, un domn elegant rezemat de pervaz. Își răsucea în tihnă o țigară. Îl recunosc imediat după pozele din cărți: ESTE PĂSTOREL! Cum de nu l-a simțit Bambucea, câinele meu? Apoi îmi dau seama că e doar duhul lui Păstorel, iar duhurile nu sunt simțite de câini. “Să mă iertați, maestre, sunt cam matrafoxat”. “Nu i nimic, ce crezi că eu
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
of ițerul se scutură, iese de sub puterea literaturii române și a tradiț iei petr ecărețe, pășește acru și dârz pe tărâmul filosofiei contemporane ostile și sfâșie brus c vălul: „Dumneata să nu ne crezi atât de proști, domn ule Noica... PĂSTOREL TEODOREANU Alexandru O. Teodoreanu (n.1894 - d.1964), cunoscut și sub pseudonimul Păstorel, a fost un avocat și scriitor român, cunoscut epigramist, gurmand și iubitor de vi nuri, me mbru de seamă al boemei ieșene și bucureștene. A rămas în
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
ne-am strâns grămadă, Ascultați-mă nițel: Hai să bem un păhărel, Pe furiș, să nu ne vadă Păstorel. Eu nu mă sfiesc defel Și-am s-o spun până la urmă: Deși nu suntem o turmă, Ne-am ales un... Păstorel. Dar sorbind din păhărel, Nici prea rar, dar nici prea des, Pân-la urmă ne-am ales O turmă și-un Păstorel. Eu, când mă așez la masă, Beau coniacul cu lămâie. Însă azi nu vreau tămâie, Dar poftesc o Tămâioasă
P?storel Teodoreanu ?T?m?ie ?i otrav?? (Bolta rece ? 6-II-2009) by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84177_a_85502]
-
mă sfiesc defel Și-am s-o spun până la urmă: Deși nu suntem o turmă, Ne-am ales un... Păstorel. Dar sorbind din păhărel, Nici prea rar, dar nici prea des, Pân-la urmă ne-am ales O turmă și-un Păstorel. Eu, când mă așez la masă, Beau coniacul cu lămâie. Însă azi nu vreau tămâie, Dar poftesc o Tămâioasă. Din ulcica mea suavă Beau numai la zile mari. Mai turnați niște otravă, Dar să fie de Cotnari. Adevărul e de-
P?storel Teodoreanu ?T?m?ie ?i otrav?? (Bolta rece ? 6-II-2009) by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84177_a_85502]
-
o Tămâioasă. Din ulcica mea suavă Beau numai la zile mari. Mai turnați niște otravă, Dar să fie de Cotnari. Adevărul e de-un fel. Și vi-l spun în gura mare: Când ne ducem la culcare, Tragem câte-un... Păstorel. Parcă-aș fi un curcubeu. Băutura-i un deliciu. Însă eu nu beau din viciu, Ci pentru maestrul meu. Ca oricare bun creștin, Zac și eu de-aceeași boală: Îmi place paharul plin, Iar femeia-mi place goală. Într-o
P?storel Teodoreanu ?T?m?ie ?i otrav?? (Bolta rece ? 6-II-2009) by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84177_a_85502]
-
lumii mireasă, că la nunta mea a căzut o stea... Iar dac-îi zări, dacă-i întâlni măicuță bătrână cu brâul de lână, pe culmi rătăcind, din ochi lăcrămând, de toți întrebând: Cine mi-a văzut cine-a cunoscut sprinten păstorel tras ca prin inel? Fața lui spuma laptelui, ochii lui floarea câmpului, mustăcioara lui spicul grâului? Tu mioara mea nu te îndura și-i spune curat că m-am însurat c-o fată de crai dincolo de plai. Iară de minune
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Imnul seriei-martie 2000 - Capitolui 23 ,,Avel o Dell-El vine iar” - Capitolul 31 ,,Miorița” - Capitolul 36 MIORIȚA Pe-un picior de plai Pe-o gură de rai Iată vin în cale, Se cobor la vale, O turmă de miei Cu cinci păstorei: Unu e Bucureștean Unu-i Buzoian Unu-i Căpitan, Altu-i secretar Și unu-i notar Ce n-avea habar Oi ca să conducă Către Țara Sfântă Și-ntr-o zi notarul Și cu secretarul Mării se vorbiră Și se sfătuiră Ca să
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
dacă-și doresc Să vă părăsesc Le voi zice Ce nu am zis nimănui Puneți-vă pofta-n ...cui!! Și așa deodată Se termină a mea baladă Și rămân acum Pe-al cerului drum O turmă de miei Cu trei păstorei Fiindcă ceilalți doi Au plecat 'napoi, Iar cei ce dădeau din coate Și-au pierdut funcțiile toate Iar în încheiere Eu vă zic: La revedere Și-așteptați așa: Partea doua va urma! P.S. A urmat și partea doua, dar a
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
câte știu, consemnată în istoria literară. Mai deținem mărturia directorului școlii din Palanca că, la școală, s-a păstrat mult timp o fotografie care imortaliza figurile lui Ionel și Păstorel Teodoreanu în mijlocul rudelor de la Palanca. Din păcate fotografia a dispărut. PĂSTOREL Prețuit mai presus de calitățile sau defectele obișnuite, spiritul are o valoare de care ieșenii au ținut întotdeauna seama cu plăcere. Dacă, între frații Teodoreanu, Ionel rămâne scriitorul, anecdotica lui Păstorel e mereu prezentă în memoria locală. Cu o operă
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
adoptat ceea ce Călinescu numea stilul de viață „patriarhal”. Călinescu menționează că Sadoveanu și-a educat personal pe cei mai mulți dintre copiii săi, folosing chiar și biciul. Un epicureist, scriitorul era gospodar, vânător înrăit, pescar și amator de șah. Colegul său, epigramistul Păstorel Teodoreanu, spunea despre el că este un om cu gusturi culinare rafinate, care ținea la bucătăria românească și vinul românesc. Stilul de viață era în strânsă legătură cu interesele sale literare; personajele principale din romanele sale duceau o viață retrasă
Mihail Sadoveanu () [Corola-website/Science/297556_a_298885]