47 matches
-
basm pentru copii; în piesă se Un gest condamnabil Prtoim, din partea zlaruîui „Cu. râatiil" următorul îndreptățit protest: Etî după amiază, la o oră la care namai colegul nostru 1. Călugăru obklnuește si stea la redacție — î'a strecurat înăuntru d, Păstorei Teodoreanu. Iritat ca totdeauna lupă masă, d. Păstorel Teodo-'eanu a apostrofat $i lovit pe colegul nostru, după ce ta întrebat dacă el este autorul cronicei dramatice asupra piesei a cărei prună reprezentație a avut loc sitele trecute. Temănda-se de lecția
Acum optzeci de ani - Bătaie la „Cuvântul" by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/6762_a_8087]
-
Născut în Germania în 1898, s-a stabilit în S.U.A. în 1934. Gânditor original, profund, este cunoscut în primul rând ca autor al volumelor „Eros și civilizație“ și „Omul unidimensional“, traduse în numeroase limbi. VINERI, 30 IULIE AL. O. TEODOREANU (PĂSTOREL) În 1894 a venit pe lume scriitorul Al. O. Teodoreanu (poreclit Păstorel). A fost avocat, funcționar la Editura Fundațiilor Regale și inspector oenolog al statului. Personaj pitoresc, cu gusturi rafinate, înclinat spre gastronomie și degustarea vinurilor nobile, cât și spre
Agenda2004-30-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282696_a_284025]
-
și crema artistică alungată din Balcic. Frații Radu Tudoran și Geo Bogza, pictorițele Marcela și Florica Cordescu, romancierii Cezar Petrescu și Iosif Igiroșianu, actorii Grigore Vasiliu Birlic și Radu Beligan, regizorii Sică Alexandrescu și Marietta Sadova, dizeurul Manole Stroici, epigramistul Păstorel Teodoreanu și o puzderie de femei frumoase și extrem de elegante dădeau strălucire ceasurilor de plimbare pe faleză." Cu alte cuvinte, departe de a fi doar un oraș de pe malul mării, Mangalia este și un capitol din istoria culturii române, fapt
Povestea unui oraș by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9416_a_10741]
-
de înțeles că în familie erau prețuiți grozav Sadoveanu, Ionel Teodoreanu și, nu în ultimul rând, Păstorel. Cred că primul autor al copilăriei a fost George Topîrceanu, din care tata îmi citea înainte ca eu să fi început școala. Pentru Păstorel Teodoreanu am păstrat un constant interes până astăzi: am avut plăcerea să citesc acum câțiva ani un volum de corespondență a lui, excelentă fereastră asupra vieții literare interbelice. Între preferințele anilor de liceu și facultate ("anii de formare") au fost
Despre literatură și medicină cu conf. dr. Cătălin Vasilescu by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/9998_a_11323]
-
lumină", spunea arătându-și dreapta; Ion Barbu, pregătindu-și cursul de matematici la cafenea, adevăratul său cabinet de lucru, unde, întâmplându-se o neregulă în servirea filtrului ritual, cere condica de reclamații, în care a lăsat o însemnare de neuitat; Păstorel, mare erudit în materie de vinuri și, când voia, ceremonios și un desăvârșit "om de lume". Avea o memorie prodigioasă, o dată recitând 500 de versuri din Verlaine, "fără nici o șovăială, într-o franceză impecabilă"; Rebreanu, "înalt, voinic, iar când stătea
"Mâncătorul de cărți" by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8653_a_9978]
-
notabile și arierplanuri poetice îndrăznețe și vădit moderne. Cîntarea Cîntărilor excelează în acest sens. Tehnica poetică din Cîntarea Cîntărilor este întrutotul asumată de Sfântul Ioan al Crucii. Cântare spirituală, Văpaia vie a iubirii, Noaptea întunecată a sufletului și, în principal, Păstorelul, sunt argumente limpezi că până și sfinții-poeți nu sunt străini de vocile lumii căzute și sunt extrem de atenți la facerea textului, la corpul poemului, la construcția lui. „Un păstorel însingurat jelește, Desfăt și-alin pe lume-i sunt străine, Doar
Gânduri despre poezia creștină by Ioan Pintea () [Corola-journal/Journalistic/4047_a_5372]
-
Văpaia vie a iubirii, Noaptea întunecată a sufletului și, în principal, Păstorelul, sunt argumente limpezi că până și sfinții-poeți nu sunt străini de vocile lumii căzute și sunt extrem de atenți la facerea textului, la corpul poemului, la construcția lui. „Un păstorel însingurat jelește, Desfăt și-alin pe lume-i sunt străine, Doar păstorița lui în gând îi vine și pieptul de iubire-i pătimește.” De reținut, în acest caz, că una dintre lucrările celebre, semnată de suprarealistul Salvador Dali, în care
Gânduri despre poezia creștină by Ioan Pintea () [Corola-journal/Journalistic/4047_a_5372]
-
patru regi de Gh. Jurgea-Negrilești... Cunosc casa în care a trăit și a scris "conu Jorjică", după cum i se spunea. Știu o serie de întâmplări povestite de doamna Jurgea-Negrilești, - întâmplări care nu fac parte din Troica. Cum a fost eliberat Păstorel din închisoare, - Jilava?... Era cam prin șaizeci și... Se fac intervenții de la Uniunea Scriitorilor, - președinte fiind Demostene Botez. Păstorel nu știa nici cine era acum președintele scriitorilor... Vine un gardian să-l ia, care nu-i spune nimic. Păstorel crede
Întâmplări cu Păstorel by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7758_a_9083]
-
vede înăuntru pe... Demostene! Se repede la el strigând: Și tu,... Demostene... - Ce a strigat Cezar acoperindu-și capul cu toga, înainte de a fi străpuns de cuțitele conjuraților... Cu Demostene... fusese altceva; dacă se poate spune... Trece într-o zi Păstorel în vizită pe la conu Jorjică. îl primește doamna Jurgea, - Georgică e în baie... Amfitrioana lipsește câteva momente. Când se întoarce, scuzându-se, îl vede pe Păstorel strâmbându-se... Ea își dă seama după mimică... Văzând pe noptieră carafa de cristal
Întâmplări cu Păstorel by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7758_a_9083]
-
ADRIAN GRĂJDEANU n.1945 Născut la Mărășești, jud. Vrancea, profesor licențiat în filosofie, membru al Academiei Libere Păstorel, membru al G.L.U.P.I., are publicate 3 cărți literare, microeseuri. Bărbatul lăudându-și soția S-o preamăresc un pic, Să-i cânt, adică,-n strună? Atâta pot să zic: De rea, e numai bună! Mai rău fără rău Nimic
ADRIAN GR?JDEANU by ADRIAN GR?JDEANU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83924_a_85249]
-
ne-am strâns grămadă, Ascultați-mă nițel: Hai să bem un păhărel, Pe furiș, să nu ne vadă Păstorel. Eu nu mă sfiesc defel Și-am s-o spun până la urmă: Deși nu suntem o turmă, Ne-am ales un... Păstorel. Dar sorbind din păhărel, Nici prea rar, dar nici prea des, Pân-la urmă ne-am ales O turmă și-un Păstorel. Eu, când mă așez la masă, Beau coniacul cu lămâie. Însă azi nu vreau tămâie, Dar poftesc o Tămâioasă
P?storel Teodoreanu ?T?m?ie ?i otrav?? (Bolta rece ? 6-II-2009) by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84177_a_85502]
-
mă sfiesc defel Și-am s-o spun până la urmă: Deși nu suntem o turmă, Ne-am ales un... Păstorel. Dar sorbind din păhărel, Nici prea rar, dar nici prea des, Pân-la urmă ne-am ales O turmă și-un Păstorel. Eu, când mă așez la masă, Beau coniacul cu lămâie. Însă azi nu vreau tămâie, Dar poftesc o Tămâioasă. Din ulcica mea suavă Beau numai la zile mari. Mai turnați niște otravă, Dar să fie de Cotnari. Adevărul e de-
P?storel Teodoreanu ?T?m?ie ?i otrav?? (Bolta rece ? 6-II-2009) by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84177_a_85502]
-
o Tămâioasă. Din ulcica mea suavă Beau numai la zile mari. Mai turnați niște otravă, Dar să fie de Cotnari. Adevărul e de-un fel. Și vi-l spun în gura mare: Când ne ducem la culcare, Tragem câte-un... Păstorel. Parcă-aș fi un curcubeu. Băutura-i un deliciu. Însă eu nu beau din viciu, Ci pentru maestrul meu. Ca oricare bun creștin, Zac și eu de-aceeași boală: Îmi place paharul plin, Iar femeia-mi place goală. Într-o
P?storel Teodoreanu ?T?m?ie ?i otrav?? (Bolta rece ? 6-II-2009) by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84177_a_85502]
-
n.1945 ALDEȘTI, jud. GALAȚI Profesiune: Pilot militar pe avioane de vânătoare supersonice. Studii: Academia de Aviație și Academia de înalte Studii Militare. Membru al Uniunii Epigramiștilor din România; 2002 Membru al Uniunii Scriitorilor din România; 2007 *Președintele Asociației Literare „PĂSTOREL” Iași; *Președintele cenaclului Academia Liberă „PĂSTOREL” Iași. *Director al revistei „Booklook” , Iași. *Redactor coordonator la revista de cultură Cronica, din Iași. *Redactor la revista Rapsodia din Sibiu *Colaborator la revistele de cultură: Observatorul, (Toronto) Canada; Niram Art, Israel; Tribuna, Cluj Napoca
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
Pilot militar pe avioane de vânătoare supersonice. Studii: Academia de Aviație și Academia de înalte Studii Militare. Membru al Uniunii Epigramiștilor din România; 2002 Membru al Uniunii Scriitorilor din România; 2007 *Președintele Asociației Literare „PĂSTOREL” Iași; *Președintele cenaclului Academia Liberă „PĂSTOREL” Iași. *Director al revistei „Booklook” , Iași. *Redactor coordonator la revista de cultură Cronica, din Iași. *Redactor la revista Rapsodia din Sibiu *Colaborator la revistele de cultură: Observatorul, (Toronto) Canada; Niram Art, Israel; Tribuna, Cluj Napoca; Ateneu, Bacău; Ecouri Literare, Vaslui; Fereastra
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
angajat la o întreprindere, ca să aibă un venit sigur și fix. Îndeplinea o funcție de control pe un șantier. Îl caută inginerul șef. Nu e. Repetă. Nu e. În sfârșit, Păstorel apare. Unde ai fost? întreabă inginerul. Pe teren, răspunde, (clasic) Păstorel. Ce <teren>, unde? La C.C.B. C.C.B.? Ce-i asta? Nu cunosc. Lipsă gravă, tovarășe inginer... C.C.B. este o întreprindere importantă. Care, domnule? Carul cu bere”. Cândva era un soi de viță cu un nume cam chisnovatic - Crăcană. Ia vezi, vere
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
șapte coline, cu o casă-n dealul Tătărașilor, rămasă neterminată. La roșu. Tîrgul pe care l-a iubit și de care nu s-a putut despărți nu i-a purtat prea mult noroc. Sine studio etira (cum inversa dictonul eternul Păstorel, ca să poată rima cu lira). Tata îl mai credea, cîteodată, sub vraja muzicii lui Enescu. A flautului lui Hristache Popescu, distinsul muzician cu cărare în mijlocul părului cîrlionțat. Și, în ciuda tuturor necazurilor, puțintel și sub vraja pianului Marievici. Telefonul mobil scheaună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
pește învelit în vată de zahăr, ori când dai peste niște banali frites, cartofi prăjiți, și ai surpriza să constați că este vorba despre ananas liofilizat, nu poți decât să te gândești la uriașa diferență dintre experimentele catalanului și ceea ce Păstorel numea „trucaje“ (și pe care le aprecia). În cazul primului, înstrăinarea creativă este motorul, în timp ce salata de langustă fără langustă (ci cu pană de somn), lăudată de gastronomul român, reține în intenția sa doar o sărăcie păcălită prin inventivitate. Am
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
Tradiții culinare caracterizate prin izolare geografică și culturală („Insula Delta“, cum o numește Radu Anton Roman) ne mai oferă câteva unicate gastronomice, precum ciorba din mațe de morun, „proboi“-ul (turta cu icre negre) și „storceagul“. În privința primei rețete, rafinatul Păstorel, dacă ar fi cunoscut-o, cu siguranță ar fi greșit tratând-o cu dispreț; născută din bucățile ieftine ale marelui pește, măruntaiele și capul, această ciorbă ar fi fost văzută doar ca o adaptare la sărăcie, și nu ca o
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
satisfacerea unei nevoi, aceea a hrănirii. Bucătăria boierească, pe de altă parte, tinde să evite carnea friptă, favorizând-o pe cea fiartă, așa cum reiese din rețetele „Manuscrisului brâncovenesc“ (chiar și mușchiul de vită, mai întâi fript, este apoi fiert!). Același Păstorel îl citează pe Brillat-Savarin: „Devii bucătar, dar te naști grataragiu“; altfel spus, avem o înclinație nativă pentru acest tip de mâncăruri. Românii n-au școală, afirmă gastronomul nostru, dar au „dispoziții naturale“. Problema apare atunci când facem comparație între modul în
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
citibilă în sensul marxist al „saltului calitativ“, este prezența, în micii românești (autentici și unici datorită acestei trăsături), a mai multor feluri de carne, dintre care nu lipsește cea de porc. Astfel el trasează o graniță între „mititeii à la Păstorel“, din carne de vită, prea apropiați de modelul turcesc, și cei „din mai multe cărnuri“, „ardelenești“, după opinia sa. Paranteză: micii făcuți doar din carne de vită par a fi o altă creație puristă a lui Păstorel, căruia, probabil, îi
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
de vin (nu cu tarhon, ci numai cu măsline), praz umplut ș.a., le revine meritul, zic, de a fi născocit perișoarele cu smântână, care făcute după rețeta clasică, sunt suficiente pentru a face gloria oricărei bucătării.“ Despre aceleași perișoare, tot Păstorel: „Nu știu de unde vine și ce va fi fost la origine. Știu însă că rafinamentul bucătăriei moldovenești l-a scos din ticăloșie, așezându-l din nou pe masă boierească.“ Care este secretul acestei rețete de chifteluțe (carne de porc și
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]