253 matches
-
că la noi s-a practicat un păstorit pendulator, cu alternanța munte-șes, practicându-se, cel puțin de către oierii ardeleni, păstoritul transhumant. Termenii păstorești, în majoritate din fondul preroman și din fondul latin, au trecut și la alte popoare, odată cu produsele păstorești care erau de bună calitate. Vechimea păstoritului la români este dată de folosirea și astăzi a cuvintelor moștenite din limba dacică: mânz, cârlan, țap, gălbează, grumăzare, balegă, baci, țarc, strungă, stână, bacă, cârlig, cață, ghioagă, lângă care se adaugă terminologia
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Cum s-a întâmplat, Ca pe unchi n-o să-l găsească Viu. Dar prea slăbit El era să depășească Boală și-a murit. Părăsind această lume, L-a înlocuit Alt om bun, Ion pe nume, Care a murit, Reușind să păstoreasca Doar câteva luni. Cine să-i înlocuiască Pe-acei oameni buni? Dar cum Domnul rânduiește Totul foarte bine, Iată că se hotărăște Sfanțul și revine În provincia natală. Cler și credincioși O primire triumfala I-au făcut, voioși. Toți au
SFINŢI ÎNDRĂGIŢI. SFÂNTUL NICOLAE (VERSIFICARE DE OLIMPIA SAVA) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364486_a_365815]
-
pentru preotul de aici cred că are o muncă mai grea față de un preot din țară. Aici fiind românii din diferite colțuri ale țării, fiecare învățat cu obiceiurile și cu tradițiile natale, îi este mai greu preotului să îi cârmuiască, păstoreasca. Dar sunt sigur ca Dumnezeu îi înțelepțește să pastoreaca bine întreaga comunitate. Peste tot am fost primit cu căldură și cu dragoste și vreau pe această cale să-i mulțumesc familiei mele din Atlanta, fam. Dan & Rodica Grigoraș care a
PARINTELE PETRICA CORDUNEANU DIN BUCOVINA de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363150_a_364479]
-
cu titlul sau de carte dedicat patriei inimii sale - ținuturile mirifice ale Țării Parângului. Prin varii direcții și tendințe de abordare, transgresarea cu rapiditate și stăpânirea (fără dubiu) a speciilor aparținând genului liric, poetul țese, cu rapiditate și migala, balade păstorești ori doine murmurate. De asemenea, el împărtășește în picuri de nectar o limbă ”dulce că un fagure de miere”, grâi presărat cu regionalisme atent ”conservate” - în construcții cvasi-algoritmice - elemente definitorii, ce fac din versurile sale un argument inedit de trăire
A POETULUI GORJEAN ION C. DUŢĂ (NOVACI) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1046 din 11 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363185_a_364514]
-
pentru munca la câmp, în centru o masă rotundă, joasă, înconjurată de scaune mici, obiecte de uz casnic: pirostrii, ploscă, putinei, dublă pentru măsurat cantități, vase de metal: căldărușe, talere, tăvi, oale de ceramică. Vizitatorii pot admira un costum tradițional păstoresc pentru bărbați alcătuit din iamuruc „glugă ciobănescă”și torba „traistă” țesută în război, cu figuri geometrice de diferite culori. În ea se află un caval, iar alături ghega „obiect de lemn, pentru prins oile de picior.” Tot în această cameră
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
un instrument pentru îndeplinirea scopurilor politice, a doua a provenit chiar din sânul Bisericii prin intermediul episcopilor ei care au dorit să se bucure de slava și de privilegiile pe care le aveau conducătorii vremii și care au pus deasupra cârjei păstorești a dragostei și luării crucii jertfei de sine, sabia cu care să-și impună puterea și să dobândească privilegii proprii autorităților de stat [9]. Pe acest fundal s-au manifestat două ,,instituții nefericite”- cruciadele și inchiziția. Această situație tragică în
DESPRE ROLUL BISERICII ORTODOXE IN UNIUNEA EUROPEANA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364699_a_366028]
-
4C. Mohanu, Fântâna dorului. Poezii populare din Țara Loviștei, Editura Minerva, București, 1973, p. 611-631; 5Al. Rosetti, Colindele religioase la români, Academia Română, București, 1920, p. 2; 6Idem, p. 8-9; 7Idem, p. 77; 8O. Buhociu, Folclorul de iarnă. Ziorile și poezia păstorească, Editura Minerva, București, 1979, p. 89; 9M. Pop, Obiceiuri tradiționale românești, Institutul de Cercetări Etnologice și Dialectologice, București,1976, p. 70; 10C. Bălosu, Colindatul în Țara Loviștei, în Oltenia - Studii și Comunicări. IX.Etnografie, 1989, p. 80-99, Muzeul Olteniei, Craiova
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
Acasa > Impact > Istorie > DR. FLORIN OVIDIU BĂLĂ, REPERTORIUL PĂSTORESC DIN NORDUL MEHEDINȚIULUI Autor: Varvara Magdalena Măneanu Publicat în: Ediția nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului REPERTORIUL PĂSTORESC DIN NORDUL MEHEDINȚILOR Dr.Florin Ovidiu Bălă Zona de nord a Mehedințiului este caracterizată printr-o viață social-economică de
DR. FLORIN OVIDIU BĂLĂ, REPERTORIUL PĂSTORESC DIN NORDUL MEHEDINŢIULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365960_a_367289]
-
Acasa > Impact > Istorie > DR. FLORIN OVIDIU BĂLĂ, REPERTORIUL PĂSTORESC DIN NORDUL MEHEDINȚIULUI Autor: Varvara Magdalena Măneanu Publicat în: Ediția nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului REPERTORIUL PĂSTORESC DIN NORDUL MEHEDINȚILOR Dr.Florin Ovidiu Bălă Zona de nord a Mehedințiului este caracterizată printr-o viață social-economică de tip pastoral în cadrul căreia ocupațiile și preocupările marii majorități a oamenilor erau legate de creșterea și îngrijirea animalelor - în special a
DR. FLORIN OVIDIU BĂLĂ, REPERTORIUL PĂSTORESC DIN NORDUL MEHEDINŢIULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365960_a_367289]
-
ale secolului al XVIII-lea între Baia de Aramă și Obârșia Cloșani. Aceștia practicau transhumanța până în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, iar reminiscențe ale acesteia se observă și azi în câteva creații folclorice specifice acestei comunități.(3) Specificul folclorului păstoresc din nordul Mehedințiului este determinat de legătura nemijlocită, pe parcursul întregului anul, a tuturor membrilor familiilor, a spițelor de neam și chiar a obștilor. Nimeni nu pleca mult timp, legătura între oameni și între aceștia și animale, cu toate muncile și
DR. FLORIN OVIDIU BĂLĂ, REPERTORIUL PĂSTORESC DIN NORDUL MEHEDINŢIULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365960_a_367289]
-
vers octosilabic, forma catalectică, cu silaba de completare „măi”. Ambitus: nonă mare. Intervalica: secunde, terțe, cvarte, cvintă. Caracterul melodiei: după gradul de ornamentare: melismatic. Mai pe larg vezi teza de doctorat la autor. Referință Bibliografică: Dr. FLORIN OVIDIU BĂLĂ, Repertoriul păstoresc din Nordul Mehedințiului / Varvara Magdalena Măneanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1113, Anul IV, 17 ianuarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Varvara Magdalena Măneanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
DR. FLORIN OVIDIU BĂLĂ, REPERTORIUL PĂSTORESC DIN NORDUL MEHEDINŢIULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365960_a_367289]
-
patriarhul către părinți: - Rugati-va pentru mine, părinților, că mi s-a încredințat o povară mare și grea de purtat. Mă tem mult de vrednicia patriarhala. Unora că Petru, Pavel și Moise și altora că aceștia le este dat să păstoreasca suflete, nu mie, nevrednicul. Dar mai mult mă tem de sarcină hirotoniilor. Am gasit scris că fericitul Leon, care a ajuns papă al Bisericii românilor, a rămas lângă mormântul apostolului Petru patruzeci de zile stăruind în post și rugăciune, cerând
LIVADA DUHOVNICEASCA (49) de ION UNTARU în ediţia nr. 1039 din 04 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364848_a_366177]
-
mărturiile Istoriei Bisericii Ortodoxe Române și cele ale Istoriei Bisericii Universale. Lângă cununile Arhiereilor martiri s-au așezat curajul și onoarea multor Vlădici (sec. XV- XVII), care la momentul potrivit ales de ei, s-au retras cu cinste din Scaunul păstoresc, lăsând locul ucenicilor pe care i-au format în acest sens frumos al slujirii dumnezeiești. Trebuie,spunea marele Pavel, ca episcopul să fie desăvârșit în toate. Să ne oprim la celebrul dicton, formulă de consacrare, care confirmă investirea candidatului la
UNDE SUNT IERARHII BISERICII ORTODOXE ROMÂNE?! (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355286_a_356615]
-
a doua casă. Pe lângă cântece românești arhicunoscute: „Cântă cucul, bată-l vina!”, „Că bogat îi greu”, „Dă, Doamne, la lume bine”, „Pușca și cureaua lată,” „Ciobănaș cu trei sute de oi”, turiștii au avut posibilitatea de a audia și o baladă păstorească interpretată de tinerii de la Chișinău, mai puțin cunoscută, Pe munte cu iarba verde: „Pe munte cu iarba verde/ O turmă de oi se vede/ Hai, dui, dui, dui, dui, dui!”// Și oițe frumușele/ Pasc tufe de floricele./ Hai, dui, dui
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
europene poeziile lui Bacovia, Pillat sau Blaga, romanele lui Rebreanu sau nuvelele lui Slavici, portretele de femei ale lui Grigorescu sau viziunile cromiatice ale lui Țuculescu, acordurile «Oratoriului Bizantin» al lui Paul Constantinescu, misterul timbrului Mariei Tănase, doinele și dansurile păstorești ale poporului român, «Miorița» și «Meșterul Manole». Dar nu numai cultura mă leagă de România, ci deopotrivă și viața pe care mi-am trăit-o aici. Căci aici am avut parte de durerea de a fi fost privat de libertate
MODEST OMAGIU PENTRU OMUL, SCRIITORUL, ESEISTUL, JURNALISTUL ŞI EDITORUL HANS BERGEL LA 90 DE ANI ! de ION DUMITRU în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369782_a_371111]
-
picioare. Momente încărcate de semnificații și de o vibrație specială, care au bucurat sufletele participanților la memorabilul eveniment. Un rapsod popular din Țara Vrancei a făcut o demonstrație de virtuozitate, cântând la peste 15 instrumente și recitând o frumoasă baladă păstorească - una dintre creațiile proprii. Evenimentul de la Focșani a fost unul necesar și util. Atât oaspeții, cât și concurenții au fost plăcut surprinși să constate că în pofida problemelor actuale, Ateneul Popular a devenit pentru câteva ore o oază de cultură și
PREMII SI LISTA LAUREATILOR.FELICITARI ORGANIZATORULUI, POETULUI IONEL MARIN ! de MIHAI MARIN în ediţia nr. 534 din 17 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358326_a_359655]
-
picioare. Momente încărcate de semnificații și de o vibrație specială, care au bucurat sufletele participanților la memorabilul eveniment. Un rapsod popular din Țara Vrancei a făcut o demonstrație de virtuozitate, cântând la peste 15 instrumente și recitând o frumoasă baladă păstorească - una dintre creațiile proprii. Evenimentul de la Focșani a fost unul necesar și util. Atât oaspeții, cât și concurenții au fost plăcut surprinși să constate că în pofida problemelor actuale, Ateneul Popular a devenit pentru câteva ore o oază de cultură și
SPERANŢA CE VA DEVENI TRADIŢIE: FESTIVITATEA DE PREMIERE A CONCURSULUI NAŢIONAL DE CREAŢIE LITERARĂ „BOGDANIA” – FOCŞANI, 2012 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358148_a_359477]
-
Zburând în ultimul dans! Impresarul Pepino Popescu făptuiește iarăși spectacolul ca ofrandă, prin aducerea pe scena Sălii Palatului din București a unei fete cu fluturi la sân, cu straiele sufletului diafane, prin care se străvăd flori, cu straie trupești albe, păstorești, udate de rouă din desimea ierbii pentru mieii din umbbra cântecului blând, candid, duios ca vioara! E o teamă că Sala se va umple deja, iar cine mai întârzie în chibzuieli în plus, în contra cererii inimii, va afla ferăstruica închisă
INDILA. ÎN ZBORUL ULTIMULUI DANS de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1373 din 04 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/358549_a_359878]
-
le citim cu r ar fi *riu, *rou! Adăugăm skr. rayah „rău“, apoi vechiul nume al Volgăi Ra, rus. rov „canal adânc“ (evident cu apă). Vezi și rom. strânge (< i.e. dacic *streng-) de unde și lat. stringere și strunga de la stana păstoreasca „loc strâmt, trecătoare îngustă“. Caută pe Freelang Dictionary. Și petra și casa am demonstrat că sunt cuvinte dacice intrate în latină (primul și în greacă). Cum putem interpreta însemnările lui Petru Maior de acum 200 ani care scria: „ ... ne-am
AU AVUT DACII SUNETUL Â (Î) ? de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360059_a_361388]
-
cu a. Nu este sigură apropierea de verbul care înseamnă „a trece, a sălta“, deși e acceptată de majoritatea cercetătorilor. Din punct de vedere etimologic este mult mai plauzibilă ipoteza care vede în acest străvechi obicei de primăvară o sărbătoare păstorească de sacrificare a primelor roade ale turmelor. Argumentele de natură lingvistică sunt următoarele: În Evanghelia lui Matei, Iisus este întrebat: „Unde vrei să-ți pregătim să mănânci Paștele?“ - deci animalul sacrificat. În ultimă instanță, după părerea noastră, la origine Paște
O TÂLCUIRE ETIMOLOGICĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340932_a_342261]
-
Gastro și restaurante Gulyasul (se citește “guiaș”, uni-i spun “gulaș”) e o mâncare păstorească veche și foarte populară în Ardeal, fiind adusă aici cel mai probabil de unguri, care o gătesc în puține feluri (mă refer la tehnică), dar după mii de rețete. Dacă ne referim la ingredientele pe care-i musai să le
Altă zi, alt gulyas. La Crock-pot. [Corola-blog/BlogPost/100123_a_101415]
-
din cele mai originale spectacole feerice, nocturne, o sinteză de tradiție, creație, hărnicie, ospitalitate, dragoste de frumos și de locurile natale. Spectacolul folcloric desfășurat pe o scenă în aer liber este completat de cel culinar, ce amintește de vechi tradiții păstorești. În întunericul nopții străpuns de lumina reflectoarelor și a focurilor de lemne, bărbați și femei îmbrăcați în costume populare, cu contraste de alb și negru, pregătesc la ceaun mâncăruri tradiționale: mămăliguță, sarmale, tochitură, tocăniță ardelenească, cocoloș sau friptură și mici
SĂRBĂTOAREA BUJORULUI DE MUNTE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1298 din 21 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343493_a_344822]
-
dintre care multe sunt inspirate din viața păstorilor. Plecăm spre casă, încântați de originalitatea cu care localnicii și-au organizat sărbătoarea care este o provocare de a participa și la alte sărbători din această zonă cu puternice tradiții folclorice și păstorești. Strigăturile au fost reproduse cu ajutorul domnului Petrică Damian, judele Junilor din localitate. Elena Trifan Referință Bibliografică: SĂRBĂTOAREA BUJORULUI DE MUNTE / Elena Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1298, Anul IV, 21 iulie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Elena
SĂRBĂTOAREA BUJORULUI DE MUNTE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1298 din 21 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343493_a_344822]
-
Sfântul Nicolae”, Expoziția documentară a episcopului Iustinian Teculescu, fiu al satului, cu o bogată activitate religioasă, culturală, istorică, Cetatea Dacilor, Valea Zânelor, Planul înclinat, prin priceperea și hărnicia locuitorilor în ale păstoritului, prin consecvența cu care au păstrat vechi tradiții păstorești. În fiecare an, de Sfântul Ilie sau în preajma acestuia aici se organizează sărbătoarea numită Sântilia-Nedeia Mocănească. Cu această ocazie, toți cei interesați au posibilitatea să vadă aspecte semnificative ale nunții țărănești, așa cum s-a desfășurat ea de-a lungul timpului
NEDEIA MOCĂNEASCĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377368_a_378697]
-
care dansează pe un foc de paie cu rol de purificare și de fortificare. Nunta s-a încheiat cu concheluirea miresei, adică dezgătitul care i-a adus trecerea din lumea fetelor în cea a nevestelor. Au urmat obiceiuri specifice vieții păstorești. Mocanii trebuie să fie oameni puternici, capabili să înfrunte intemperiile naturii, cât și dușmanii de tot felul, fie ei oameni sau animale ale pădurii. Pentru fortificarea și încercarea puterii viitorilor păstori au fost organizate concursuri de trântă mocănească și de
NEDEIA MOCĂNEASCĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377368_a_378697]