254 matches
-
stabili un număr de 160 de termini românești care sunt de origine geto-dacă. Acești termini privesc o arie foarte largă, începând cu corpul omenesc-beregată, buză, ceafă, grumaz, gușă-, cu cu familia-copil, prunc,, zester-, cu locuința-vatră, colibă, cătun-, cu îndeletnicirile agricole, păstorești, viticole și piscicole-mazăre, țarină, baci, brânză, mânz, strungă, țap, țarc, urdă, zară, butuc, curpen, gordin, strugure, baltă, gard- , cu mediul fizic-măgură, mal-,cu flora- brad, brândușe, brusture, buncet, copac, gorun,ierudă, mugure-, cu fauna balaur, barză, ghionoaie, melc, mistreț, năpârcă
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Limba_noastra_i_limba_sfant_al_florin_tene_1365050160.html [Corola-blog/BlogPost/346030_a_347359]
-
mărturiile Istoriei Bisericii Ortodoxe Române și cele ale Istoriei Bisericii Universale. Lângă cununile Arhiereilor martiri s-au așezat curajul și onoarea multor Vlădici (sec. XV- XVII), care la momentul potrivit ales de ei, s-au retras cu cinste din Scaunul păstoresc, lăsând locul ucenicilor pe care i-au format în acest sens frumos al slujirii dumnezeiești. Trebuie,spunea marele Pavel, ca episcopul să fie desăvârșit în toate. Să ne oprim la celebrul dicton, formulă de consacrare, care confirmă investirea candidatului la
UNDE SUNT IERARHII BISERICII ORTODOXE ROMÂNE?! (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_unde_sunt_gheorghe_constantin_nistoroiu_1346049274.html [Corola-blog/BlogPost/355286_a_356615]
-
lungul Motrului, și mai ales despre — acest râu ce se crede că ar fi fost numit așa de către daci — găsim descrieri plastice la C. D. lonescu, în cartea sa „Prin Munții Mehedințiului" : ,,Pe valea Motrului trec o parte din drumurile păstorești și anume, o variantă, de la Glogova prin Lupoaia până la Broșteni, unde se unește cu cel care vine din Gorj (de la Tismana — Godinești, pe valea Ploștinei), precum și cu cel care coboară din Cloșani (Titerlești — Baia de Aramă-Negoiești — Comănești — Florești). Aici, la
COORDONATE ISTORICO-ETNOGRAFICE ŞI SPIRITUALE ALE AŞEZĂRILOR DIN AREALUL VĂII ŞI DEALURILOR MOTRULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 by http://confluente.ro/Coordonate_istorico_etnografic_varvara_magdalena_maneanu_1370260324.html [Corola-blog/BlogPost/346228_a_347557]
-
unește cu cel care vine din Gorj (de la Tismana — Godinești, pe valea Ploștinei), precum și cu cel care coboară din Cloșani (Titerlești — Baia de Aramă-Negoiești — Comănești — Florești). Aici, la Broșteni, este locul de întâlnire și de popas al celor trei drumuri (păstorești, n.n.)... De la Broșteni e unul singur, în jos, tot pe valea Motrului, până la Jirov, de unde, părăsind lunca râului, apucă pe dealuri spre Urlători, Voloiac, prin pădurea Foaianfir, Bildarele, Marginea Rocșorenilor, Podul Grosului, Almăjel, Stircovița (adică în câmpia înaltă a Bălăciței
COORDONATE ISTORICO-ETNOGRAFICE ŞI SPIRITUALE ALE AŞEZĂRILOR DIN AREALUL VĂII ŞI DEALURILOR MOTRULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 by http://confluente.ro/Coordonate_istorico_etnografic_varvara_magdalena_maneanu_1370260324.html [Corola-blog/BlogPost/346228_a_347557]
-
Deși, pe lângă harul său, a și trudit știut sau neștiut, Dumitru Zamfira nu va fi scris niciodată în martirologiile pe care le râvnesc impostorii, dar va rămâne scris în cronicile istorice și culturale ale României. Cântă cu nerepetabilă virtuozitate creații păstorești, piese ritual-ceremoniale, doine, balade, cântece de joc din toate zonele etnofolclorice românești. Piesele concertate inegalabil cu fluierul său, „Hora stacatto” și „Hora spicatto” de Grigoraș Dinicu, „Ceasornicul”, „Călușul oltenesc”, „Sârba rândunelelor”, „Căruța poștei”, „Dans țărănesc”, de Constantin Dimitrescu, „Ciocârlia” și
DUMITRU ZAMFIRA, FIUL FLUIERULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1366 din 27 septembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1411784636.html [Corola-blog/BlogPost/373825_a_375154]
-
patriarhul către părinți: - Rugati-va pentru mine, părinților, că mi s-a încredințat o povară mare și grea de purtat. Mă tem mult de vrednicia patriarhala. Unora că Petru, Pavel și Moise și altora că aceștia le este dat să păstoreasca suflete, nu mie, nevrednicul. Dar mai mult mă tem de sarcină hirotoniilor. Am gasit scris că fericitul Leon, care a ajuns papă al Bisericii românilor, a rămas lângă mormântul apostolului Petru patruzeci de zile stăruind în post și rugăciune, cerând
LIVADA DUHOVNICEASCA (49) de ION UNTARU în ediţia nr. 1039 din 04 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Ioan_evcrata_livada_duhovnic_ion_untaru_1383538703.html [Corola-blog/BlogPost/364848_a_366177]
-
Acasa > Impact > Istorie > DR. FLORIN OVIDIU BĂLĂ, REPERTORIUL PĂSTORESC DIN NORDUL MEHEDINȚIULUI Autor: Varvara Magdalena Măneanu Publicat în: Ediția nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului REPERTORIUL PĂSTORESC DIN NORDUL MEHEDINȚILOR Dr.Florin Ovidiu Bălă Zona de nord a Mehedințiului este caracterizată printr-o viață social-economică de
DR. FLORIN OVIDIU BĂLĂ, REPERTORIUL PĂSTORESC DIN NORDUL MEHEDINŢIULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Dr_florin_ovidiu_bala_repe_varvara_magdalena_maneanu_1389946237.html [Corola-blog/BlogPost/365960_a_367289]
-
Acasa > Impact > Istorie > DR. FLORIN OVIDIU BĂLĂ, REPERTORIUL PĂSTORESC DIN NORDUL MEHEDINȚIULUI Autor: Varvara Magdalena Măneanu Publicat în: Ediția nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului REPERTORIUL PĂSTORESC DIN NORDUL MEHEDINȚILOR Dr.Florin Ovidiu Bălă Zona de nord a Mehedințiului este caracterizată printr-o viață social-economică de tip pastoral în cadrul căreia ocupațiile și preocupările marii majorități a oamenilor erau legate de creșterea și îngrijirea animalelor - în special a
DR. FLORIN OVIDIU BĂLĂ, REPERTORIUL PĂSTORESC DIN NORDUL MEHEDINŢIULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Dr_florin_ovidiu_bala_repe_varvara_magdalena_maneanu_1389946237.html [Corola-blog/BlogPost/365960_a_367289]
-
ale secolului al XVIII-lea între Baia de Aramă și Obârșia Cloșani. Aceștia practicau transhumanța până în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, iar reminiscențe ale acesteia se observă și azi în câteva creații folclorice specifice acestei comunități.(3) Specificul folclorului păstoresc din nordul Mehedințiului este determinat de legătura nemijlocită, pe parcursul întregului anul, a tuturor membrilor familiilor, a spițelor de neam și chiar a obștilor. Nimeni nu pleca mult timp, legătura între oameni și între aceștia și animale, cu toate muncile și
DR. FLORIN OVIDIU BĂLĂ, REPERTORIUL PĂSTORESC DIN NORDUL MEHEDINŢIULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Dr_florin_ovidiu_bala_repe_varvara_magdalena_maneanu_1389946237.html [Corola-blog/BlogPost/365960_a_367289]
-
vers octosilabic, forma catalectică, cu silaba de completare „măi”. Ambitus: nonă mare. Intervalica: secunde, terțe, cvarte, cvintă. Caracterul melodiei: după gradul de ornamentare: melismatic. Mai pe larg vezi teza de doctorat la autor. Referință Bibliografică: Dr. FLORIN OVIDIU BĂLĂ, Repertoriul păstoresc din Nordul Mehedințiului / Varvara Magdalena Măneanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1113, Anul IV, 17 ianuarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Varvara Magdalena Măneanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
DR. FLORIN OVIDIU BĂLĂ, REPERTORIUL PĂSTORESC DIN NORDUL MEHEDINŢIULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Dr_florin_ovidiu_bala_repe_varvara_magdalena_maneanu_1389946237.html [Corola-blog/BlogPost/365960_a_367289]
-
admit că nimeni nu trebuie să plătească la nesfârșit pentru o greșeală de tinerețe, dar aici avem de-a face cu un caz de competență îndoielnică, de proasta expertiză în chiar domeniul pe care Norica Nicolai este chemată să-l păstoreasca. Norica Nicolai este parlamentar, face politică, însăși cariera ei este dovada că nimeni nu și-a propus s-o lustreze pentru păcatele tinereții. Dar nu cred că un fost procuror care a greșit grav în carierea să și s-a
Tot despre cazul Norica Nicolai by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82897_a_84222]
-
care străjuiesc acest ținut de sute de ani. Maramureșenii păstrează și astăzi cu sfințenie virtuți și obiceiuri de o rară frumusețe. Deși satul tradițional a suferit transformări înnoitoare, pe dealurile Lăpușului și prin munții Maramureșului mai răsuna și astăzi fluierul păstoresc și doinele rapsozilor. Tradițiile, datinile, obiceiurile și folclorul din Maramureș sunt documente grăitoare privind istoria și cultura acestor locuri, constituind monumente de mare valoare. Imensul tezaur flocloric al acestei zone constituie o componentă valoroasă, o moștenire de preț pentru toți
Tradiții Maramureșene by http://www.zilesinopti.ro/articole/2549/traditii-maramuresene [Corola-blog/BlogPost/99431_a_100723]
-
cuprins: "20.000"; - poziția 98, coloana 1 va avea următorul cuprins: "1.6.1", coloana 5 va avea următorul cuprins: "10.000"; - poziția 99, coloana 1 va avea următorul cuprins: "1.6.1", coloana 2 va avea următorul cuprins: "Clădire păstorească Abram", coloana 3 va avea următorul cuprins: "număr de inventar 1.018", coloana 5 va avea următorul cuprins: "2.000"; - poziția 101, coloana 1 va avea următorul cuprins: "1.3.17.1", coloana 3 va avea următorul cuprins: "număr de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205105_a_206434]
-
de 4480 locuitori. Numărul gospodăriilor individuale este de 1285. Localitatea este parțial gazificată (47%). Stema localității Crihana Veche se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în două părți. În dreapta, în câmp roșu, se află două cârlibane (toiege păstorești) încrucișate, ambele având mânerele tradiționale în chip de stindard dacic: capul de lup și coada de balaur. În partea stângă, în câmp albastru, se află trei pești. Scutul este timbrat de o coroană murală cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor
Crihana Veche, Cahul () [Corola-website/Science/305143_a_306472]
-
Liceul Andrei Șaguna din Brașov. Studiile universitare le-a urmat la Universitatea din Cluj, unde a absolvit două facultăți, cu distincția "Magna Cum Laude". Prenumele Bucur, un nume frecvent în onomastica veche ungreană, are adânci rădăcini etimologice românești, denotă originile păstorești ale comunității. Din datele biografice prezentate, reies originile țărănești ale domnului Bucur Șchiopu. A fost intelectualul care și-a tras seva din înțelepciunea satului transilvan, a fost militantul valorilor pământului. A avut idei solide de dezvoltare și modernizare a agriculturii
Bucur Șchiopu () [Corola-website/Science/313969_a_315298]
-
Cernăuți (an III, nr. 11, sâmbătă, 18 februarie 1850) cu titlul "Mieoara". Textul este republicat, în 28 august 1850, de Vasile Alecsandri, în bisăptămânalul "Zimbrul" (Iași). În 1852, Vasile Alecsandri include balada Miorița și în volumul "Poesii poporale. Balade (Cântece păstorești)". În anul 1854, Jules Michelet publică prima traducere a baladei într-o limbă străină, la Paris, în "Légendes démocratique du Nord". În 1859, la Pesta, apare culegerea "Poezia populară. Colinde," culese și corese de A. M. Marienescu. Una dintre aceste colinde
Miorița () [Corola-website/Science/297301_a_298630]
-
variații, a realizat vreodată un mic poem așa de armonios și de artistic" Iar aprecierile lui Alecu Russo - care trăia cu convingerea că balada reprezintă doar rămășițele unei vaste epopei naționale, chiar și așa socotind-o “cea mai frumoasă epopee păstorească din lume” - aveau să devină obsesii. Dovadă că în 1982 Nichita Stănescu definește Miorița ca fiind "Iliada și Odiseea genetică a poporului nostru” Primul pas pentru a înțelege Miorița este de a pătrunde în specificul etnic, cultural și mai cu
Miorița () [Corola-website/Science/297301_a_298630]
-
dobrogean cunoscut după nume este episcopul Evanghelicus (în jurul anului 303). Tot istoricul Sozomen relatează întâlnirea din anul 369 dintre episcopul tomitan Bretanion și împăratul Valens - el amintește "“un vechi obicei, care se păstrează și acum, ca un singur episcop să păstoreasca Bisericile întregului neam”." Din cercetările recente, s-a ajuns la concluzia că participarea Episcopului Gherontie la Sinodul ÎI Ecumenic, în 381, a dus la înființarea Mitropoliei Scytiei, cu reședința la Tomis. Întrucât există tradiția că în provincia română Scytia să
Arhiepiscopia Tomisului () [Corola-website/Science/322849_a_324178]
-
că, după o milenară gestare a cântecului în folclorul fabulos al Greciei, Miorița pelegrinează prin Balcani și pătrunde în provinciile românești, trecând fluviul danubian undeva prin secolul al XV-lea: „Nu mai târziu de al XV-lea secol, acest cântec păstoresc a trecut peste Dunăre, unde s-a împlântat în memoria poporului sub forma baladei Miorița. Timpii și împrejurările au știut să schimbe multe într-însul; dar tot au rămas urme netăgăduite de clasica sa origine”. În schimb, Ion Mușlea identifică
Momentul genezei Mioriței () [Corola-website/Science/314191_a_315520]
-
dată termenul de testament al ciobanului. În linii mari, această teorie își va dovedi valabilitatea în timp, fapt confirmat și de concluziile fochiene. O lucrare cu caracter monografic avea să apară în 1922-1923 sub semnătura lui Ovid Densușianu (1873-1938) - "Viața păstorească în poezia noastră populară", care reinterpretează întreg scenariul mioritic dintr-o perspectivă etnografică specific pastorală, punând accentul pe rivalitatea economică dintre ciobani, aflați pe drumurile de transhumanță. În anexele lucrării, autorul reunește 44 de texte mioritice deja publicate. Ipoteza lui
Istoria exegetică a Mioriței () [Corola-website/Science/314192_a_315521]
-
acestui an, conducerea Mitropoliei Slătioara a dispus schimbarea preotului paroh, noul numit fiind preotul stavrofor Mihai Marchidan ce păstorea parohia Adormirea Maicii Domnului din Salcia - Galați. Întrucât la Salcia se construia biserică nouă, s-a dispus ca preotul Mihai să păstoreasca în același timp ambele parohii. Astfel, în timp ce două duminici din lună preotul Mihai slujea la Salcia, preoți suplinitori la Bacău, pentru oficierea slujbelor de sâmbătă și duminică, veneau preoți de la mănăstirea Slătioara. Prin eforturile deosebite ale noului preot paroh, sprijinit
Biserica Sfântul Ilie din Bacău () [Corola-website/Science/308817_a_310146]
-
folcloristică românească. Baladele culese și înregistrate în această zonă de-a lungul timpului nu se deosebesc ca tematică și subiecte de cele cunoscute din publicații. Ele pot fi împărțite și grupate astfel: Este greu de determinat vechimea baladelor, cu excepția celor păstorești. În dezvoltarea sa, balada și-a creat mijloace artistice, poetice și muzicale, corespunzătoare. Întinzându-se pe o perioadă ce numără secole, ele nu mai apar unitare, nu numai din punct de vedere literar, ci și muzical. În forma sa cea
Folclorul muzical din Vlașca-Teleorman () [Corola-website/Science/335373_a_336702]
-
realizând o creație literară în care suprapune realitatea pe un mit. Romanul reconstituie o lume arhaică, cu acțiuni neschimbate timp de milenii precum transhumanța periodică potrivit anotimpului. Povestea prezentată în "Baltagul" are un accent pronunțat de baladă atât prin crima păstorească care stă la baza sa și a măiestriei cu care Vitoria încearcă să descopere adevărul, cât mai ales prin rezonanța acestor întâmplări în mijlocul naturii singuratice. „Căci așa cum balada populară a ridicat un incident sângeros din viața păstorilor la înălțimea eternă
Baltagul (roman) () [Corola-website/Science/311765_a_313094]
-
operele care imitau integral realitatea înconjurătoare (mimesis), operele care își propuneau expunerea directă a unui conținut poetic (idei, sentimente) și cele care amestecau elementele primelor două categorii. În Evul Mediu s-a ajuns la împărțirea literaturii în: „humilis” (genul simplu, păstoresc), „mediocris” (genul evocând agricultorii) și „gravis” (genul sublim, având în centru eroii) etc. Clasicismul a impus separarea netă a celor trei genuri literare, în timp ce romantismul a optat pentru amestec. Tendințele actuale direcționează cercetările în sensul descoperirii unei puzderii de tipuri
Literatură () [Corola-website/Science/296566_a_297895]
-
În zona folclorică Novaci, cântecele lăutarilor au avut, în prima parte a secolului al XX-lea, o tematică diversă: de la cea păstorească până la cântecul doinit ori cel în ritm de horă, de sârbă sau de învârtită. La începutul secolului al XX-lea lăutarii din Novaci au cântat melodii ciobănești, dar și numeroase balade. Printre baladele culese sau înregistrate la Novaci, se numără
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]