77 matches
-
ducea în apartamentul consilierului de stat. Venirăm într-un antesalon ornat cu multe portrete și picturi de școală olandeză. Aici, în cadru luxos, pe care dintele timpului îl lipsise parte de lustru, sta portretul unei dame travestite în haine de păstoriță, cu pălăria de paie fîlfîindă și cu o bâtă de păstori în mână, un surâs grațios juca pe buzele ei de purpur și tinereța strălucea în ochii ei. - Aceasta e, zise contele, buna mea, ea ni surâde; ea e zugrăfită
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Pompadour, care fac istoria... Din punctul acesta de vedere, cred că am putea compara acest balet al umilului și derizoriului În straie de gală cu baletul lui Ludovic al XIV-lea, unde toți nobilii de la curte se Îmbrăcau ba În păstorițe, ba În păstori, deși aveau veșminte mult mai extravagante decât Philemon și Baucis. Nicolae Turcan: Dintr-o posibilă hartă a locurilor memoriei, să Înțeleg că sunt excluse locurile memoriei de factură tragică, de exemplu? Sau nu poate exista un loc
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Adamantios arătase că Șir Hașirim relatează drama tainică a iubirii dintre Logos și Psyche, dintre Cuvântul Divin și Sufletul Omenesc. Iar talmudiștii târzii ai evreilor europeni răspândiseră interpretarea politico-spirituală după care dialogul dintre mire și mireasă, dintre Solomon și frumoasa păstoriță Sulamita este legământul sacru dintre rege și patria sa. Într-o astfel de manieră trebuie citită și cartea lui Andreae. Renunț să mai detaliez povestirea și să decriptez simbolurile străvezii pe care ea le cuprinde. E limpede că avem de-
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Alecsandri, D. Bolintineanu, Al. Sihleanu ș. a., versificări proprii, traduceri. Era de așteptat să aleagă spre a traduce Crimele misterioase de Émile Gaboriau și să caute la Charles Desnoyer și A. D’Ennery (La Bergère des Alpes) o schemă pentru piesa Păstorița Carpaților, localizare jucată stagiuni în șir. SCRIERI: Radu al III-lea cel Frumos, București, 1864; Amazoana de la Rahova, București, 1879; Prizonierul român de la Plevna, București, 1879; Dorul inimei, București, I-II, 1878-1879; Iancu Jianu, București, 1880; Miul haiducul, București, 1881
POPESCU-17. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288938_a_290267]
-
I-II, București, 1965 (în colaborare); I. Semionov, În serviciu comandat, București, 1966; Ilya Ehrenburg, Oameni, ani, viață, I-VII, București, 1967-1972; V.A. Kaverin, În fața oglinzii, București, 1972; Leonid Leonov, Vifornița, București, 1973; Viktor Astafiev, Un păstor și o păstoriță, București, 1974; Viktor Goleavkin, Tăticul meu drag, București, 1975; Vladimir Piskunov, Andrei Belâi, București, 1975 (în colaborare cu Madelaine Fortunescu și Leonid Dimov), Romanul sovietic, Iași, 1978 (în colaborare cu Alexandra Nicolescu); Irina Guro, Drumul spre Rübezahl, București, 1976; Galina
NICOLESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288448_a_289777]
-
din Principatul a toată Țara Românească”. În 1845 primește rangul de pitar, apoi, în 1853, pe cel de serdar. Modest alcătuitor de calendare destinate satelor și târgurilor (1818, 1825), cuprinzând sfaturi cu privire la meșteșuguri și agricultură, pilde morale, traduceri (Adelaida sau Păstorița alpicească, după Marmontel, din calendarul pe 1825, îi este atribuită), C. a continuat, cu un orizont cultural mai restrâns, dar cu mult spirit practic, strădaniile Școlii Ardelene de ridicare a neamului prin intermediul cărții. Făcea, în „Bibliotecă românească”, educație națională publicând
CARCALECHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286103_a_287432]
-
au înghețat și baba și oile, cu Dragomir alăturea. O altă legendă, întâlnită în Bucovina, o prezintă pe Dochia drept o fată de împărat care, fugind de împăratul cotropitor ce voia să o ia de nevastă, s-a travestit în păstoriță, urcând cu o turmă de oi în munți. Cum timpul era frumos, a început să lepede din cojoace unul câte unul. Dar aproape ajunsă în vârf, se lăsă deodată un frig, de ziceai că e iarnă. Nefiind deprinsă cu frigul
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
spună că se simțea confuză, deconcertată, ceea ce, să ne amintim, nu e deloc de mirare dacă ne gândim de când practica această meserie fără să fi suferit, până astăzi, nici cea mai mică lipsă de respect din partea turmei umane a cărei păstoriță suverană este. În momentul acesta moartea avu presentimentul funest că accidentul ar fi putut fi și mai grav decât i se păruse la Început. Se așeză la masă și Începu să consulte de la coadă la cap listele mortuare din ultimele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
barului ardea o lumânare mică de ceară, și Agliè, ca din Întâmplare, apropie cutioara de ea. Am văzut că la căldură agata nu se mai distingea și În locul ei apărea o miniatură foarte fină, În verde-albăstrui și auriu, reprezentând o păstoriță cu un coșuleț de flori. O Învârti Între degete cu o devoțiune absorbită, ca și cum ar fi răsfoit o carte de rugăciuni. Își dădu seama că mă interesa, surâse și puse obiectul la locul lui. „Tulburare? N-aș dori, scumpă doamnă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
toate provinciile țării, căci au fost crescute în cultul unității neamului românesc. De aceea trebuie să le respectăm această pasiune, cât ar părea ea de naivă. Cel puțin, nu se costumau, ca aristocrații occidentali din secolul XVIII, în păstori și păstorițe, în speranța, ridicolă, că ar putea recupera beatitudinea vieții pastorale, în mijlocul naturii, adică în preajma grotelor artificiale, a fântânilor arteziene și a ruinelor preromantice... Își dădu deodată seama că lui Iconaru îi tremură brațul. - Te-a luat cu frig, nu e
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
al ceasului. Se uită bine și își face socoteala în gând, cifrele romane încă o încurcă, limba aurie a ceasului a încremenit între literele romane, aurii. Și, pe cadranul de email albastru, înconjurat de dantelăria aurie, un păstor și o păstoriță - ea cu o rochie roz, rotundă, ca un balon umflat și cu o perucă blondă, el cu ciorapi albi, colați pe picior - se privesc elegant, ceremonios și stângaci. Unul de-o parte, și celălalt de cealaltă parte a cadranului. Și
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
să fie în centrul atenției. Mobilele, scara de lemn, toată boazeria casei trosnea, era rece și umed în casă, și toate oglinzile erau acoperite. Ce bine își amintește încă acea lungă duminică ploioasă, pocnetul streșinilor, țăcănitul ceasului cu păstorul și păstorița încremeniți pe emailul albastru, și privirile curioase, admirative ale tuturor, da, în ziua aceea, ea, nu Muti, era cea mai importantă persoană a casei ! Auzea ploaia lovind ferestrele, lovind pavajul, în timp ce urca treptele spre camera ei. A pus mâna pe
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
Ialomițeanu se simte apăsat de tăcere. Doar incapacitatea lui mondenă l-a gonit pe Profesor înapoi la scrisori. O clipă pe care tânărul o suportă greu - cea de acum -, când, cu mâinile la spate, examinează un porțelan de pe șemineu : o păstoriță visătoare, cu mâna la tâmpla căpșorului blond, îngrijit frizat, îmbrăcată într-o rochie adânc decoltată, cu obligatoriul câine și obligatoria stâncă la piciorușele ei încălțate în pantofiorii Louis-Quinze, și un păstoraș care, cu un grațios pas, înaintează spre ea, ducând
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
cu mâna și privind. Pe urmă, înaintă în vârful picioarelor. Dacă un tânăr flușturatic, de douăzeci de ani, Tom McCaffrey să spunem, s-ar fi apropiat de o fată adormită, pe jumătate dezbrăcată, relaxată în somn (să ne imaginăm o păstoriță), pe care ar fi adorat-o, nu s-ar fi putut simți mai tulburat decât George, acum când îl găsise pe Rozanov dormind. John Robert era îmbrăcat, dar cu cămașa și betelia pantalonilor descheiate. Nu se vârâse sub așternut, ci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
Ce să-mi vină? Am chef să dansez. Mă gândeam că ar fi frumos, tu să cânți, eu dansez. Angheluță: Frumos-frumos, dar ai uitat ce s-a întâmplat ultima oară când am cântat și am dansat? Tudorel: Când? Atunci cu păstorițele? Angheluță: De pildă. Tudorel: Așa-s femeile, sensibile. Angheluță: Îți aduci aminte de nevasta pe care soțul ei a legat-o cu frânghie de stâlpul casei, ca s-o împiedice să alerge la tine în pădure? I-a stat inima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
peste cap, cu un gest teatral. Dar Tabitha încă se afla sub vraja laudelor lui MM. —O, da! zise ea veselă. Dacă MM crede că pot... Încă se uita la MM cu o privire adoratoare, ca și cum ar fi fost o păstoriță din Balcani și MM o zeitate care din moment în moment trebuia să înceapă să plângă cu lacrimi de sânge. — Bineînțeles că poți, zise MM cu simplitate. Doar n-o să te lași descurajată de o glumiță stupidă. Dacă vrei, putem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
revoluționari în moștenitori ai tradiției. Sînt înviate toate marile figuri ale acesteia din urmă și puse laolaltă într-o coroană de metafore grele ale unei istorii a inimii. Noi i-am redat lui Jeanne d'Arc, urlă el din răsputeri, păstoriței din Domrémy, cea trădată de rege și condamnată de Biserică, adevăratul ei chip deformat de reacțiune, așa cum tot noi am redat și Marseillaise-ei adevăratul ei sens, de cîntec revoluționar al desculților din Valmy și al voluntarilor. Noi am unit drapelul
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
impun doar constituția lor fizică, ci ne impun și gîndurile lor. Morții sînt singurii stăpîni necontestați ai celor vii"155. Ei sînt și cimentul limbajului celor vii. Așadar, ei sînt cei evocați prin cuvinte, convocați prin imagini Jeanne d'Arc, păstorița din Domrémy, desculții anului II care țîșnesc spontan și se impun în mod imperativ. Conducătorul va trebui să se adreseze străbunului din fiece om, să inventeze un limbaj pe înțelesul lui ca să ridice mulțimile și să le antreneze fascinate, incapabile
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
itinerariu al jalei, poetul cunoaște o surescitare vecină cu extazul. Există În versuri o veritabilă euforie a dulcelui. Amorul este un „izvor dulce de Întristare”, rîurile curg „dulce” răcoritor, soarele revarsă o „lumină dulce tot cu senin”, păstor iubește o păstoriță „cu chip prea dulce, prea drăgălaș”, pămîntul geme În somn „dulce”, primăvara este o „dulce ivire”, iar priveliștea tinerimii Înrolate sub steag este de asemenea tot dulce: „ce privire dulce mie!” Tema dulcelui cheamă, În poezia lui CÎrlova, pe aceea
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
unui munte. CÎmpia este Încoronată de o „dumbravă deasă”, iar valea este străbătută de o gîrlă șerpuitoare. În peisaj intră și fîlomila ce cîntă cu „multă Întristăciune” În stuf, zefirul care ascultă cu plăcere, luna („vremelnica stăpînă”), glasul Îndepărtat al păstoriței etc. Este spațiul romantic (preromantic) cunoscut, intimizat și, Într-o oarecare măsură, convenționalizat de imagini literare gata făcute. Poemul Înserare urmează Îndeaproape, cum s-a dovedit, un poem de Lamartine. CÎrlova particularizează prin jalea lui dulce și plăcerea pe care
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
participă la o simfonie a dulcelui și a plăcerii: dumbrava revarsă „cu dulceață” din sînu-i un vînt răcoros, zefirul ascultă „cu plăcere” cîntecul filomelei, luna se urcă pe orizont „plină de plăcere”, de departe se aude „cu plăcere” glasul de păstorițe și fluierul de păstor melancolizat etc. Privirea lunecă moale peste acest peisaj securizant și se oprește, strategic, la marginile lui. Nici o dorință, la CÎrlova, de a depăși „fruntea prea măreață” care Înconjuară acest loc de petrecere și de jale. GÎndul
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
bucuroasă, spre „negura mîhnirii” din interior. Căci locul securizant (valea tristă și euforizantă) este, În același timp, o sursă de neliniște. Ea ocrotește, dar nu vindecă. Ceva lipsește (În Inserare: ființa „care poate să-l facă fericit”, În Păstorul Întristat: păstorița „cu chip prea dulce”) și absența transformă spațiul de petrecere Într-un loc de durere. Căutarea se termină În versurile sensibilului CÎrlova cu o plîngere măruntă, eliberatoare: „De multă nemișcare, ce face piste toate, Vederea Împrejuru-i se’ntoarce cu fiori
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
reflecții despre viața ce trece repede și despre junia ce trebuie să se grăbească: „—... să iubim, Omul un minut trăiește Timpul nu Îl mai găsim!” Alt păstor, care face aceeași facilă teorie, aspiră să intre cît repede sub jugul Ciliei, păstorița necredulă: „Sub ast jug de rozioare Și de crini, eu voi a sta”. Coborît, aici, la cele mai de jos clișee, erosul se reabilitează În Fata din turn unde legea morală, netulburată, ocrotește din nou un mare sentiment. Copila română
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
cere permisiunea regelui de a dispune de cel vinovat într-un mod cu totul diferit. Îi dăruiește un an de libertate pentru a afla răspunsul la o întrebare aparent simplă. Tânăra victimizată apare doar ca un obiect: cavalerii abuzau de păstorițe și nu erau priviți într-o lumină negativă în acea perioadă. Cavalerul din 421 David Williams, op. cit., pp. 53-100 passim. 422 James W. Cook, art. cit., p. 60. 423 H. Marshall Leicester, Jr., art. cit., p. 160. (trad. n.) 424
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
cere permisiunea regelui de a dispune de cel vinovat într-un mod cu totul diferit. Îi dăruiește un an de libertate pentru a afla răspunsul la o întrebare aparent simplă. Tânăra victimizată apare doar ca un obiect: cavalerii abuzau de păstorițe și nu erau priviți într-o lumină negativă în acea perioadă. Cavalerul din 421 David Williams, op. cit., pp. 53-100 passim. 422 James W. Cook, art. cit., p. 60. 423 H. Marshall Leicester, Jr., art. cit., p. 160. (trad. n.) 424
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]