357 matches
-
Melaniei Rusu Caragioiu, româncă stabilită în Canada, se află pe primul plan afectivitatea față de plaiul strămoșesc. (p. 43) În memoria ei afectivă au rămas viu întipărite câteva elemente definitorii pentru un mod de viață curat românesc, păstoritul și casa natală. Păstoritul, ocupație ancestrală a poporului român, este o expresie a vitalității, a hărniciei, a legăturii omului cu natura și cu frumosul artistic revărsat în glasul fluierului, al valorificării unui teritoriu binecuvântat de Dumnezeu: “Atunci îmi vin în minte bucolice scene/ Cu
SENTIMENTUL PATRIOTIC ÎN ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DIN ÎNTREAGA LUME COORD. LIGYA DIACONESCU de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1173 din 18 martie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1395169273.html [Corola-blog/BlogPost/353839_a_355168]
-
și bogat, iar centrele de interes ale călătorilor fiind extrem de variate, am fi părtinitori și în eroare dacă am numi un singur circuit turistic. Nu întâmplător am dezvoltat mai multe trasee tematice care propun „universuri de experiențe”, așa cum sunt universul păstoritului și al brânzeturilor în Mărginimea Sibiului, activități în natură în Țara Oltului, experiențe ecoturistice pe Valea Hârtibaciului, universul relaxării în Țara Secașelor și multiculturalitatea pe Drumul fortificațiilor de pe Valea Târnavelor. Această abordare are în vedere grupurile mici și turiștii individuali
Interviu Simina Manea, directorul executiv al Asociației Județene de Turism Sibiu by http://www.zilesinopti.ro/articole/11588/interviu-simina-manea-directorul-executiv-al-asociatiei-judetene-de-turism-sibiu [Corola-blog/BlogPost/100304_a_101596]
-
s-a păstrat, după cum multe altele, din ceea ce au fost vechii daci, nu ne sunt cunoscute până acum. Este lesne de înțeles că această manifestare, la vechii daci, era sărbătorită într-o perioadă de maximă fertilitate, când munca câmpului sau păstoritul, ca treburi anulate din cauza gerului aspru al iernii, ar fi putut reprezenta o tainică perioadă a procreării. Este, totuși, o ipoteză și o aplecare asiduă spre cercetarea mult mai amănunțită a începuturilor obiceiurilor românești, a fenomenelor care au influențat acceptarea
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1472283804.html [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
Babă Dochia în legendele ajunse până la noi, zile în care razele calde ale soarelui se întrepătrund cu ploaia, lapoviță, ninsoarea și uneori chiar cu viscolul. Legendele Dochiei ne introduc în atmosferă specifică unui sat românesc unde ocupația de bază este păstoritul. Una din legende spune că Babă Dochia, femeie puternică, dar aprigă și rea, care nu se teme de nimic, „N-are frică de vreun ger/ Nu-i e frică nici de cer”, dornică să-și ducă oile la munte, la
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/zilele-babei-dochia/ [Corola-blog/BlogPost/93652_a_94944]
-
sat doriți să aflați ce dramă trăiesc oamenii acestor locuri? - Să zicem Stânișoara. - După cum și numele îl definește, satul Stânișoara este recunoscut din vechime că locuitorii lui, munteni neaoși, așezați de-a lungul pârâului râului Doruleț, s-au îndeletnicit cu păstoritul și, fiind o zonă colinară cu păduri și locuri pentru pășunat, la ei predomină crescutul cornutelor mici, în mod special, caprinele. Un verișor de-al meu, care locuiește în cătunul Coasta Dealului a trăit o adevărată dramă anul trecut spre
DRAMA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1464859779.html [Corola-blog/BlogPost/378826_a_380155]
-
Românești la 1520 după o înțelegere între Ion Zapolia, voievodul Transilvaniei, și Neagoe Basarab, domnul Țării Românești, se abordează tema Tradițiilor și istoria culturală din această zonă străbătută atât de sinuos de râul Jiu.Locuitorii acestei Văi se ocupau cu păstoritul și agricultura, trăind în case și colibe construite din bârne oferite de pădurile seculare de pe versanții munților. Cultura populară a acestor locuitori era inspirată de preocupările lor zilnice:păstoritul și agricultura.Mai târziu când au fost descoperite marile zăcăminte de
SUFLETUL TEATRULUI DINTRE COPER ILE UNEI MONOGRAFII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 by http://confluente.ro/Sufletul_teatrului_dintre_coper_ile_unei_monografii.html [Corola-blog/BlogPost/360648_a_361977]
-
de sinuos de râul Jiu.Locuitorii acestei Văi se ocupau cu păstoritul și agricultura, trăind în case și colibe construite din bârne oferite de pădurile seculare de pe versanții munților. Cultura populară a acestor locuitori era inspirată de preocupările lor zilnice:păstoritul și agricultura.Mai târziu când au fost descoperite marile zăcăminte de cărbune acest spațiu silvo-pastoral se transformă radical.Însă, unele tradiții se regăsesc și astăzi în obiceiurile locului.Nedeile, ce vin din perioade imemoriale,se păstrează până astăzi, și reunesc
SUFLETUL TEATRULUI DINTRE COPER ILE UNEI MONOGRAFII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 by http://confluente.ro/Sufletul_teatrului_dintre_coper_ile_unei_monografii.html [Corola-blog/BlogPost/360648_a_361977]
-
marchează începutul unei strofe, de exemplu ,,Flor’le dalbe lel’ de măr” din ,,Cântecu’ Sfintei Maria” (și din care, de asemenea, redăm un fragment ceva mai jos). Deși temele principale ale cântecelor de Crăciun sunt aceleași - Nașterea Pruncului Iisus, vânătoarea, păstoritul, agricultura și dragostea, totuși, în ceea ce privește melodiile și textele, există diferențe între Greblești și celelalte sate ale comunei Câineni și, evident, ale Țării Loviștei. În Greblești, cântecul de afară se cheamă ,,De-a-dormit-aț’ mari boieri” și are următorul text: De-a-dormit-aț’ mari boieri
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1480972248.html [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
familie. Gazdelor colindate nu li se urează să aibă parte de bogății și avere multă, ci, în primul rând, de sănătate și voie bună. Dntre cântecele din casă, cel intitulat ,,Sus în plaiu’ muntelui”, care abordează tema dragostei și tema păstoritului într-o remarcabilă alegorie, merită a fi analizat puțin. El se cântă de obicei în familiile care au frați și surori de vârste apropiate, necăsătoriți. Ii reproducem integral textul fiindcă mesajul său este unul deosebit de interesant, fiind pus în valoare
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1480972248.html [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
ca popor la poziția de demnitate a dacilor reprezentați prin sculpturile din Antichitate! Se poate asta! Pornind de la legenda Mioriței și, implicit, de la filozofia ei de resemnare împăcată, am întreprins cercetări. Povestea aceasta pastorală este legată de niște rituri de păstorit care, de fapt, se întâlnesc în toate civilizațiile. Ce nu-mi place mie la varianta românească este că oaia îi spune degeaba ciobanului că-l paște nenorocirea, pentru că el nu se apără. Nu poate fi voia Domnului așa! Nimeni n-
INTERVIU CU NICU COVACI de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 171 din 20 iunie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_nicu_covaci.html [Corola-blog/BlogPost/367250_a_368579]
-
lungul secolelor a fost călcată de mai multe popoare migratoare, sau că s-a aflat sub ocupație otomană, și-a păstrat caracterul național, limba și preocupările care erau în general aceleași ca și a populației de dincolo de Dunăre și anume: păstoritul, cultivarea viței de vie, agricultura, apicultura, sau pescuitul prin bălțile, lacurile, ori apele Dunării. Aici întâlneai întinderi mari de câmpii mănoase, codrii deși, apă pentru adăparea animalelor, o climă mai blândă și taxe mai mici decât în Transilvania. Fenomenul transhumanței
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1472137509.html [Corola-blog/BlogPost/343109_a_344438]
-
apă pentru adăparea animalelor, o climă mai blândă și taxe mai mici decât în Transilvania. Fenomenul transhumanței se perpetuase de-a lungul secolelor în viața păstorilor, indiferent de împrejurările vremurilor, fie ele războaie, fie schimbări de dominație a zonei Dobrogei. Păstoritul era una dintre preocupările principale a muntenilor, alături de apicultura, datorită faptului că agricultura nu se putea dezvolta din lipsă de suficiente suprafețe de pământ arabil. Prin venirea oierilor din Țara Românească pe pământul Dobrogei, sau consolidat relațiile dintre români, datinile
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1472137509.html [Corola-blog/BlogPost/343109_a_344438]
-
câteva ore. Subiectul a fost dezbătut în fel și chip de autorități, oieri, mass-media și publicul larg iar dezbaterea e departe de a se fi încheiat. Deschid aici o perspectivă pe care nimeni nu a abordat-o: dimensiunea spirituală a păstoritului românesc. Poporul român și-a creat un sistem religios aparte numit de Mircea Eliade creștinism cosmic. Acesta a supraviețuit în comunitățile tradiționale de păstori mai mult decât oriunde și el reprezintă cheia înțelegerii profunde a subiectului dezbătut acum. Sălbăticiunile au
O poveste despre ciobani, sălbăticiuni și câini în vremea vânătorii, scrisă de un om care s-a retras de 8 ani din lume by https://republica.ro/o-poveste-despre-ciobani-salbaticiuni-c-i-caini-in-vremea-vanatorii-scrisa-de-un-om-care-s-a-retras-de [Corola-blog/BlogPost/337873_a_339202]
-
lumească . De asemenea, trăirea mântuirii în Iisus Hristos reprezintă centrul, începutul și țelul ultim al tuturor preocupărilor și acțiunilor pastorale, ce trebuie să fie stabilite exclusiv pe temeiul acestui scop prea înalt, adică al trăirii mântuirii în Iisus Hristos a păstoritului . Scopul nostru, prin urmare, este înnoirea pastoralei în climatul axat pe persoană, prin responsabilitate și libertate, fiindcă „unde-i Duhul Domnului, acolo este și libertatea” . În încheiere, voi susține că demersul misionar al Bisericii trebuie să cuprindă conceptul potrivit căruia
DESPRE SFÂNTA TAINĂ A SPOVEDANIEI (MĂRTURISIRII) PRECUM ŞI DESPRE ROLUL, LOCUL ŞI ROSTUL PĂRINTELUI DUHOVNICESC ÎN VIZIUNEA PĂRINTELUI PROTOS. DR. NECTARIE PETRE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 168 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1439197644.html [Corola-blog/BlogPost/340240_a_341569]
-
care a spus că „păstorul cel bun își pune sufletul său pentru oi sale”. Un accent aparte dă Sfântul Vasile particularității părintești a păstorului: „Căci eu v-am născut prin Evanghelie în Iisus Hristos” . Prin urmare, iubirea păstorului pentru cel păstorit este principiul pastoralei vasiliene, odată ce constituie elementul necesar al împlinirii misiunii păstorului ca doctor al sufletelor . Sfântul Vasile îi caracterizează foarte nimerit pe păstori „ca doctori, cu multă milostivire după știința învățăturii Domnului vindecând patimile sufletelor pentru dobândirea sănătății și
PĂRINTELE DUHOVNICESC – INIMA CARE POATE DUCE MĂDULARELE TRUPULUI BISERICII LA CER... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Parintele_duhovnicesc_ini_stelian_gombos_1392366039.html [Corola-blog/BlogPost/364100_a_365429]
-
și curată.” Cel liber în Iisus Hristos participă la atotputernicia Mântuitorului Iisus Hristos, în timp ce consolidarea acestui adevăr de către păstor, turmei sale reprezintă succesul unei valori de neprețuit pentru împlinirea scopului preocupării pastorale, adică izbăvirea păstoriților în Iisus Hristos. Consolidarea convingerii păstoritului că este ființă liberă, care a fost creată după chipul și asemănarea cu Dumnezeu, formează prima etapă pentru problema în jurul libertății voinței din punct de vedere pastoral. A doua fază se întemeiază pe influența păstorului asupra păstoritului, astfel încât să poată
PĂRINTELE DUHOVNICESC – INIMA CARE POATE DUCE MĂDULARELE TRUPULUI BISERICII LA CER... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Parintele_duhovnicesc_ini_stelian_gombos_1392366039.html [Corola-blog/BlogPost/364100_a_365429]
-
Hristos. Consolidarea convingerii păstoritului că este ființă liberă, care a fost creată după chipul și asemănarea cu Dumnezeu, formează prima etapă pentru problema în jurul libertății voinței din punct de vedere pastoral. A doua fază se întemeiază pe influența păstorului asupra păstoritului, astfel încât să poată el valorifica puterea uriașă ce este conținută în libertatea voinței, folosirea ei corectă care contribuie maximum la formarea credinciosului în Iisus Hristos . Prin urmare, puterea voinței umane este extrem de mare și caracterul ei de formare și de
PĂRINTELE DUHOVNICESC – INIMA CARE POATE DUCE MĂDULARELE TRUPULUI BISERICII LA CER... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Parintele_duhovnicesc_ini_stelian_gombos_1392366039.html [Corola-blog/BlogPost/364100_a_365429]
-
Prin buna folosire a voinței sale libere, credinciosul poate valorifica și condițiile exterioare favorabile pentru desăvârșirea lui spirituală, totodată să se apere în fața factorilor defavorabili . A treia etapă a preocupării pastorale pentru folosirea și valorificarea corectă a voinței libere de către păstorit, constă în evaluarea faptelor și manifestărilor sale, nu doar asupra comportamentului exterior, dar și în intențiile și cauzele, care l-au împins și impulsionat la realizarea faptei concrete sau la neglijarea ei . Dimpotrivă, există cazuri în care, cu toate dispozițiile
PĂRINTELE DUHOVNICESC – INIMA CARE POATE DUCE MĂDULARELE TRUPULUI BISERICII LA CER... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Parintele_duhovnicesc_ini_stelian_gombos_1392366039.html [Corola-blog/BlogPost/364100_a_365429]
-
evaluarea faptelor și manifestărilor sale, nu doar asupra comportamentului exterior, dar și în intențiile și cauzele, care l-au împins și impulsionat la realizarea faptei concrete sau la neglijarea ei . Dimpotrivă, există cazuri în care, cu toate dispozițiile bune ale păstoritului, n-a survenit rezultatul așteptat, datorită (de)limitării libertății voinței de factori interni și externi. Această problemă are o importanță pentru stabilirea educării terapeutice de către păstor și în principal pentru catalogarea corectă a faptei, lucrare foarte dificilă, ce presupune cunoaștere
PĂRINTELE DUHOVNICESC – INIMA CARE POATE DUCE MĂDULARELE TRUPULUI BISERICII LA CER... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Parintele_duhovnicesc_ini_stelian_gombos_1392366039.html [Corola-blog/BlogPost/364100_a_365429]
-
lumească . De asemenea, trăirea mântuirii în Iisus Hristos reprezintă centrul, începutul și țelul ultim al tuturor preocupărilor și acțiunilor pastorale, ce trebuie să fie stabilite exclusiv pe temeiul acestui scop prea înalt, adică al trăirii mântuirii în Iisus Hristos a păstoritului . Scopul nostru, prin urmare, este înnoirea pastoralei în climatul axat pe persoană, prin responsabilitate și libertate, fiindcă „unde-i Duhul Domnului, acolo este și libertatea” . În încheiere, ajungând în actualitate și în contemporaneitate, voi susține că demersul misionar al Bisericii
PĂRINTELE DUHOVNICESC – INIMA CARE POATE DUCE MĂDULARELE TRUPULUI BISERICII LA CER... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Parintele_duhovnicesc_ini_stelian_gombos_1392366039.html [Corola-blog/BlogPost/364100_a_365429]
-
lumească De asemenea, trăirea mântuirii în Iisus Hristos reprezintă centrul, începutul și țelul ultim al tuturor preocupărilor și acțiunilor pastorale, ce trebuie să fie stabilite exclusiv pe temeiul acestui scop prea înalt, adică al trăirii mântuirii în Iisus Hristos a păstoritului. Scopul nostru, prin urmare, este înnoirea pastoralei în climatul axat pe persoană, prin responsabilitate și libertate, fiindcă „unde-i Duhul Domnului, acolo este și libertatea”... Dr. Stelian Gomboș Referință Bibliografică: Părintele duhovnicesc - Inima care poate duce mădularele Trupului Bisericii la
PĂRINTELE DUHOVNICESC – INIMA CARE POATE DUCE MĂDULARELE TRUPULUI BISERICII LA CER... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Parintele_duhovnicesc_ini_stelian_gombos_1392366039.html [Corola-blog/BlogPost/364100_a_365429]
-
oamenilor. Dovadă este numărul mare de ovine și cornute care prisosesc țăranilor. De aceea, glăsuiesc versurile mai multor colinde, până și „Birăul“11 mergea la târg cu „turma de noatini“ să o vândă unui „logofăt“12 din alt sat. Așadar, păstoritul nu este neglijat aici ci, dimpotrivă. O „dalbă fecioriță“ din satul Bucureșci, demult, nu dorea să-i fie șoț fiul de împărat ci, un păcurari: „ ... că mi-e mi-i drag / La stână șezând / Oile mulgând“.13 În schimb, Sora
REPERE ETNOGRAFICE ÎN VERSURILE COLINDELOR CULESE DE CORNELIU BOGARIU DIN ZONA ETNO-FOLCLORICA A ORĂŞTIEI by http://uzp.org.ro/repere-etnografice-in-versurile-colindelor-culese-de-corneliu-bogariu-din-zona-etno-folclorica-a-orastiei/ [Corola-blog/BlogPost/92515_a_93807]
-
lungul secolelor a fost călcată de mai multe popoare migratoare, sau că s-a aflat sub ocupație otomană, și-a păstrat caracterul național, limba și preocupările care erau în general aceleași ca și a populației de dincolo de Dunăre și anume: păstoritul, cultivarea viței de vie, agricultura, apicultura, sau pescuitul prin bălțile, lacurile, ori apele Dunării. Aici întâlneai întinderi mari de câmpii mănoase, codrii deși, apă pentru adăparea animalelor, o climă mai blândă și taxe mai mici decât în Transilvania. Fenomenul transhumanței
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1443772108.html [Corola-blog/BlogPost/368134_a_369463]
-
apă pentru adăparea animalelor, o climă mai blândă și taxe mai mici decât în Transilvania. Fenomenul transhumanței se perpetuase de-a lungul secolelor în viața păstorilor, indiferent de împrejurările vremurilor, fie ele războaie, fie schimbări de dominație a zonei Dobrogei. Păstoritul era una dintre preocupările principale a muntenilor, alături de apicultura, datorită faptului că agricultura nu se putea dezvolta din lipsă de suficiente suprafețe de pământ arabil. Prin venirea oierilor din Țara Românească pe pământul Dobrogei, sau consolidat relațiile dintre români, datinile
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1443772108.html [Corola-blog/BlogPost/368134_a_369463]
-
copăiță din lemn, vase din aluminiu și aramă, tăvi și bidoane de argint, căldărușe, fiare de călcat, foarfeci. Sunt amplu reprezentate principalele ocupații ale locuitorilor: țesutul (darac, suveică, spată, scripeți), munca la câmp (spice de grâu, greble, furcă de lemn), păstoritul (o colecție amplă de clopote pentru animale, coarne de animale, foarfeci de tablă pentru tuns oi, blănuri de capră), vinăritul (butoaie), tâmplăritul (rindea), fierăritul (foale). Nu lipsesc instrumentele tradiționale de cântat: cavalul, cimpoiul, trompeta. Ochiul vizitatorului poate fi impresionat și
NESSEBAR, UN CUIB DE PIATRĂ IN MARE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1421523184.html [Corola-blog/BlogPost/347108_a_348437]