358 matches
-
popoare și din caracterul itinerant al acestei ocupații, străinii au făcut din toți românii un popor de ciobani. S-a observat că la noi s-a practicat un păstorit pendulator, cu alternanța munte-șes, practicându-se, cel puțin de către oierii ardeleni, păstoritul transhumant. Termenii păstorești, în majoritate din fondul preroman și din fondul latin, au trecut și la alte popoare, odată cu produsele păstorești care erau de bună calitate. Vechimea păstoritului la români este dată de folosirea și astăzi a cuvintelor moștenite din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
păstorit pendulator, cu alternanța munte-șes, practicându-se, cel puțin de către oierii ardeleni, păstoritul transhumant. Termenii păstorești, în majoritate din fondul preroman și din fondul latin, au trecut și la alte popoare, odată cu produsele păstorești care erau de bună calitate. Vechimea păstoritului la români este dată de folosirea și astăzi a cuvintelor moștenite din limba dacică: mânz, cârlan, țap, gălbează, grumăzare, balegă, baci, țarc, strungă, stână, bacă, cârlig, cață, ghioagă, lângă care se adaugă terminologia de factură romană: lapte, unt, caș, coraslă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ouă și să muncească un număr de zile, la muncile agricole. Pentru pășunatul a doi boi, o vacă și 8-10 oi, țăranul era dator să secere 14 prăjini și să lucreze 3 zile cu carul și 3 zile cu palmele. Păstoritul se făcea în hotarul satului sau chiar pe moșia altui boier din afara comunei, prin organizarea de stâni de la Sfântul Gheorghe pânăă la Sfântul Dumitru. Cei care organizau stâni în hotarul satului, prin strângerea oilor de la cei care aveau pânăă la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
sale. Devine și păstor. în aceeași perioadă, în China se dezvoltă o altă economie agricolă, bazată de data aceasta pe cultivarea meiului și creșterea porcilor, câinilor și găinilor. Așadar sedentaritatea este ideea unui vânător; agricultura e invenția unui nomad, iar păstoritul e practica imaginată de un țăran. în Mesopotamia și în Asia, unde populația se sedentarizează, progresele sunt fulgerătoare. în Asia Centrală, unele triburi înumite astăzi mongoli, indo-europeni și turci) învață să crească reni, cai și cămile. Tot ele descoperă roata, revoluționând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
Și se distruge tot ce e comun? De ce, jos, se propagă genocidul, Și sus, e tot,atât de sfânt, și bun? De ce se verticalizează strâmbul, Pe caste: sărăcie și profit - Și se conduce turmă cu carâmbul, De lupi specializați în păstorit? Și dacă vom rămâne fără țară, Și dacă vom rămâne fără tot, Când ei vor spune: cine ia afară Pământul ei? - să nu uitați că pot Pământul să îl lase unde-I locul - Dar voi, cu creier șters, si apatrizi
DE CE? de JIANU LIVIU în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361391_a_362720]
-
învățară, fără de care stâna-i seacă: cum oilor să le vorbească în limbi străine câte-oleacă! Doar astfel ei pot să probeze că sunt ciobani continentali, când în discuții cu străinii îi vor întrece pe batali... Cu diploma de specialist în păstorit și alte cele, precum e boala-ntre români la pungășii și la belele, oierului i se acrește cu gubă, bâtă și cu straiță, să cânte-n fluier, ori să facă mereu aceeași transhumanță, ce-i imprimată mioritic în românescul fel
IUBIRI DISCRETE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363815_a_365144]
-
lungul secolelor a fost călcată de mai multe popoare migratoare, sau că s-a aflat sub ocupație otomană, și-a păstrat caracterul național, limba și preocupările care erau în general aceleași ca și a populației de dincolo de Dunăre și anume: păstoritul, cultivarea viței de vie, agricultura, apicultura, sau pescuitul prin bălțile, lacurile, ori apele Dunării. Aici întâlneai întinderi mari de câmpii mănoase, codrii deși, apă pentru adăparea animalelor, o climă mai blândă și taxe mai mici decât în Transilvania. Fenomenul transhumanței
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
apă pentru adăparea animalelor, o climă mai blândă și taxe mai mici decât în Transilvania. Fenomenul transhumanței se perpetuase de-a lungul secolelor în viața păstorilor, indiferent de împrejurările vremurilor, fie ele războaie, fie schimbări de dominație a zonei Dobrogei. Păstoritul era una dintre preocupările principale a muntenilor, alături de apicultura, datorită faptului că agricultura nu se putea dezvolta din lipsă de suficiente suprafețe de pământ arabil. Prin venirea oierilor din Țara Românească pe pământul Dobrogei, sau consolidat relațiile dintre români, datinile
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
lungul secolelor a fost călcată de mai multe popoare migratoare, sau că s-a aflat sub ocupație otomană, și-a păstrat caracterul național, limba și preocupările care erau în general aceleași ca și a populației de dincolo de Dunăre și anume: păstoritul, cultivarea viței de vie, agricultura, apicultura, sau pescuitul prin bălțile, lacurile, ori apele Dunării. Aici întâlneai întinderi mari de câmpii mănoase, codrii deși, apă pentru adăparea animalelor, o climă mai blândă și taxe mai mici decât în Transilvania. Fenomenul transhumanței
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360991_a_362320]
-
apă pentru adăparea animalelor, o climă mai blândă și taxe mai mici decât în Transilvania. Fenomenul transhumanței se perpetuase de-a lungul secolelor în viața păstorilor, indiferent de împrejurările vremurilor, fie ele războaie, fie schimbări de dominație a zonei Dobrogei. Păstoritul era una dintre preocupările principale a muntenilor, alături de apicultura, datorită faptului că agricultura nu se putea dezvolta din lipsă de suficiente suprafețe de pământ arabil. Prin venirea oierilor din Țara Românească pe pământul Dobrogei, sau consolidat relațiile dintre români, datinile
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360991_a_362320]
-
Să-și capete iubita, Fiică de rege nesupus, Cu Lupii toi pornit-a. Și spre a fi la adăpost Să nu îi cadă-n mână, Fecioara regelui a fost Trimisă-n munți la stână. Și i s-a dat în păstorit O turmă de mioare, Iar pentru somn și locuit Colibă-ncăpătoare. Mergea cu turma la păscut Din zori și până-n seară Pe-un colț de rai necunoscut Din minunata-i țară. Poieni cu flori de paradis Înmiresmate-n rouă Mirifice
POEM DUPĂ PROZA SCURTĂ LEGENDA LUI DRAGOBETE DE FLOAREA CĂRBUNE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1145 din 18 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364083_a_365412]
-
care a spus că „păstorul cel bun își pune sufletul său pentru oi sale”. Un accent aparte dă Sfântul Vasile particularității părintești a păstorului: „Căci eu v-am născut prin Evanghelie în Iisus Hristos” . Prin urmare, iubirea păstorului pentru cel păstorit este principiul pastoralei vasiliene, odată ce constituie elementul necesar al împlinirii misiunii păstorului ca doctor al sufletelor . Sfântul Vasile îi caracterizează foarte nimerit pe păstori „ca doctori, cu multă milostivire după știința învățăturii Domnului vindecând patimile sufletelor pentru dobândirea sănătății și
PĂRINTELE DUHOVNICESC – INIMA CARE POATE DUCE MĂDULARELE TRUPULUI BISERICII LA CER... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364100_a_365429]
-
și curată.” Cel liber în Iisus Hristos participă la atotputernicia Mântuitorului Iisus Hristos, în timp ce consolidarea acestui adevăr de către păstor, turmei sale reprezintă succesul unei valori de neprețuit pentru împlinirea scopului preocupării pastorale, adică izbăvirea păstoriților în Iisus Hristos. Consolidarea convingerii păstoritului că este ființă liberă, care a fost creată după chipul și asemănarea cu Dumnezeu, formează prima etapă pentru problema în jurul libertății voinței din punct de vedere pastoral. A doua fază se întemeiază pe influența păstorului asupra păstoritului, astfel încât să poată
PĂRINTELE DUHOVNICESC – INIMA CARE POATE DUCE MĂDULARELE TRUPULUI BISERICII LA CER... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364100_a_365429]
-
Hristos. Consolidarea convingerii păstoritului că este ființă liberă, care a fost creată după chipul și asemănarea cu Dumnezeu, formează prima etapă pentru problema în jurul libertății voinței din punct de vedere pastoral. A doua fază se întemeiază pe influența păstorului asupra păstoritului, astfel încât să poată el valorifica puterea uriașă ce este conținută în libertatea voinței, folosirea ei corectă care contribuie maximum la formarea credinciosului în Iisus Hristos . Prin urmare, puterea voinței umane este extrem de mare și caracterul ei de formare și de
PĂRINTELE DUHOVNICESC – INIMA CARE POATE DUCE MĂDULARELE TRUPULUI BISERICII LA CER... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364100_a_365429]
-
Prin buna folosire a voinței sale libere, credinciosul poate valorifica și condițiile exterioare favorabile pentru desăvârșirea lui spirituală, totodată să se apere în fața factorilor defavorabili . A treia etapă a preocupării pastorale pentru folosirea și valorificarea corectă a voinței libere de către păstorit, constă în evaluarea faptelor și manifestărilor sale, nu doar asupra comportamentului exterior, dar și în intențiile și cauzele, care l-au împins și impulsionat la realizarea faptei concrete sau la neglijarea ei . Dimpotrivă, există cazuri în care, cu toate dispozițiile
PĂRINTELE DUHOVNICESC – INIMA CARE POATE DUCE MĂDULARELE TRUPULUI BISERICII LA CER... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364100_a_365429]
-
evaluarea faptelor și manifestărilor sale, nu doar asupra comportamentului exterior, dar și în intențiile și cauzele, care l-au împins și impulsionat la realizarea faptei concrete sau la neglijarea ei . Dimpotrivă, există cazuri în care, cu toate dispozițiile bune ale păstoritului, n-a survenit rezultatul așteptat, datorită (de)limitării libertății voinței de factori interni și externi. Această problemă are o importanță pentru stabilirea educării terapeutice de către păstor și în principal pentru catalogarea corectă a faptei, lucrare foarte dificilă, ce presupune cunoaștere
PĂRINTELE DUHOVNICESC – INIMA CARE POATE DUCE MĂDULARELE TRUPULUI BISERICII LA CER... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364100_a_365429]
-
lumească . De asemenea, trăirea mântuirii în Iisus Hristos reprezintă centrul, începutul și țelul ultim al tuturor preocupărilor și acțiunilor pastorale, ce trebuie să fie stabilite exclusiv pe temeiul acestui scop prea înalt, adică al trăirii mântuirii în Iisus Hristos a păstoritului . Scopul nostru, prin urmare, este înnoirea pastoralei în climatul axat pe persoană, prin responsabilitate și libertate, fiindcă „unde-i Duhul Domnului, acolo este și libertatea” . În încheiere, ajungând în actualitate și în contemporaneitate, voi susține că demersul misionar al Bisericii
PĂRINTELE DUHOVNICESC – INIMA CARE POATE DUCE MĂDULARELE TRUPULUI BISERICII LA CER... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364100_a_365429]
-
lumească De asemenea, trăirea mântuirii în Iisus Hristos reprezintă centrul, începutul și țelul ultim al tuturor preocupărilor și acțiunilor pastorale, ce trebuie să fie stabilite exclusiv pe temeiul acestui scop prea înalt, adică al trăirii mântuirii în Iisus Hristos a păstoritului. Scopul nostru, prin urmare, este înnoirea pastoralei în climatul axat pe persoană, prin responsabilitate și libertate, fiindcă „unde-i Duhul Domnului, acolo este și libertatea”... Dr. Stelian Gomboș Referință Bibliografică: Părintele duhovnicesc - Inima care poate duce mădularele Trupului Bisericii la
PĂRINTELE DUHOVNICESC – INIMA CARE POATE DUCE MĂDULARELE TRUPULUI BISERICII LA CER... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364100_a_365429]
-
ca popor la poziția de demnitate a dacilor reprezentați prin sculpturile din Antichitate! Se poate asta! Pornind de la legenda Mioriței și, implicit, de la filozofia ei de resemnare împăcată, am întreprins cercetări. Povestea aceasta pastorală este legată de niște rituri de păstorit care, de fapt, se întâlnesc în toate civilizațiile. Ce nu-mi place mie la varianta românească este că oaia îi spune degeaba ciobanului că-l paște nenorocirea, pentru că el nu se apără. Nu poate fi voia Domnului așa! Nimeni n-
INTERVIU CU NICU COVACI de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 171 din 20 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367250_a_368579]
-
creștinism, putem fi siguri că familia sa se ruga pentru el. Răspunsul, ca de obicei, ne surprinde: la 16 ani, Patrick e capturat de pirații irlandezi și pus să lucreze ca sclav la turmele de animale. După 6 ani de păstorit prin Irlanda și de cercetat sufletul său, cu rugăciuni și umilință, ia hotărârea de a se consacara lui Isus. Are o viziune cu un vapor care e pregătit pentru el, evadează și se întoarce acasă, în Britania, după o călătorie
HOINARI PRIN LUME de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367485_a_368814]
-
pe meleagurile noastre este foarte dificil de precizat, însă, dacă avem în vedere materialele folosite la practicarea lui (mingea și bastonul), putem afirma că își are originile în modul de petrecere a timpului liber a celor care se ocupau cu păstoritul. Oina păstrând amintirea unor manifestări și evenimente legate de istoria și trăirile poporului nostru a fost practicată din fragedă copilărie de către generații întregi care au reprezentat toate păturile sociale, toți apreciindu-i deopotrivă valențele ce o caracterizează”. Participarea sau implicarea
OINA, PARTE A IDENTITĂŢII NOASTRE DE ROMÂNI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1094 din 29 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348485_a_349814]
-
marchează începutul unei strofe, de exemplu ,,Flor’le dalbe lel’ de măr” din ,,Cântecu’ Sfintei Maria” (și din care, de asemenea, redăm un fragment ceva mai jos). Deși temele principale ale cântecelor de Crăciun sunt aceleași - Nașterea Pruncului Iisus, vânătoarea, păstoritul, agricultura și dragostea, totuși, în ceea ce privește melodiile și textele, există diferențe între Greblești și celelalte sate ale comunei Câineni și, evident, ale Țării Loviștei. În Greblești, cântecul de afară se cheamă ,,De-a-dormit-aț’ mari boieri” și are următorul text: De-a-dormit-aț’ mari boieri
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
familie. Gazdelor colindate nu li se urează să aibă parte de bogății și avere multă, ci, în primul rând, de sănătate și voie bună. Dntre cântecele din casă, cel intitulat ,,Sus în plaiu’ muntelui”, care abordează tema dragostei și tema păstoritului într-o remarcabilă alegorie, merită a fi analizat puțin. El se cântă de obicei în familiile care au frați și surori de vârste apropiate, necăsătoriți. Ii reproducem integral textul fiindcă mesajul său este unul deosebit de interesant, fiind pus în valoare
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
care sat doriți să aflați ce dramă trăiesc oamenii acestor locuri? - Să zicem Stânișoara. - După cum și numele îl definește, satul Stânișoara este recunoscut din vechime că locuitorii lui, munteni neaoși, așezați de-a lungul pârâului Doruleț, s-au îndeletnicit cu păstoritul și, fiind o zonă colinară cu păduri și locuri pentru pășunat, la ei predomină crescutul cornutelor mici, în mod special, caprinele. Un verișor de-al meu, care locuiește în cătunul Coasta Dealului a trăit o adevărată dramă anul trecut spre
DRAMA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350169_a_351498]
-
natural al regiunii montane și submontane a Mehedinților cuprinzând și o parte din Podișul Mehedinți. În plus, particularitățile zonei și a vieții social-economice și culturale a locuitorilor era și este accentuată și de practica (cel puțin a ultimelor trei secole), păstoritului pendulatoriu - hotarul satului - conace - goluri montane (pășuni de vară) astfel încât, cel puțin în ultimele trei secole moșnenii din Mehedințiul de nord nu practică transhumanța.( 2) Excepție fac numai locuitorii satului Titerlești veniți din Ardeal și așezați în ultimele decenii ale
DR. FLORIN OVIDIU BĂLĂ, REPERTORIUL PĂSTORESC DIN NORDUL MEHEDINŢIULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365960_a_367289]