182 matches
-
dragoste și un altar în care enoriașii să se împărtășească din Tainele Bisericii”. Următorul capitol al lucrării prezintă experiența implicării Bisericii Ortodoxe Române în dezvoltarea culturii românești, în conturarea și păstrarea identității naționale prin implicarea în realizarea unității statale, de păstrătoare a unității credinței ortodoxe - expresia unității Bisericii - care se manifestă prin unitatea ei în dogme, în cultul și în lucrarea ierarhiei săvârșitoare a tainelor și propovăduitoare a credinței în prezența lucrătoare a Domnului nostru Iisus Hristos în Biserică, indiferent de
EMILIAN LOVIŞTEANUL – EPISCOP VICAR, ÎNFĂPTUIREA MISIUNII BISERICEȘTI ÎN PAROHIE ȘI MĂNĂSTIRE, EDITURA “MITROPOLIA OLTENIEI”, CRAIOVA, 2015… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384012_a_385341]
-
majoritatea redactorilor-șefi ai publicațiilor românești din ținut, radiodifuziune și televiziune au fost colaboratori ai „ZORILOR BUCOVINEI”. Publicația noastră a fost și este Cetatea de Scaun a Limbii Române, promotoarea și reazemul de nădejde al Graiului Matern, cu rădăcinile ei perene, păstrătoare ale ființei naționale. Cuvântul a fost și este - pentru ziariștii noștri -, nu numai „o vatră în care arde jăraticul vieții”, nu numai o oglindă a duhului, ci și un veșmânt al gândului, o taină ce ne-a apărat, o tămadă
Bucovinenii se vor declara români [Corola-blog/BlogPost/93361_a_94653]
-
Dedesubt zbura seceta, iar oamenii erau tare nefericiți, întrucât mureau de foame și se tot întrebau cine îi pedepsise și, în ideea că dacă ceva este să fie, este, de ce era așa cum era. Lumea lor apărea uriașă și ciudată, frumoasă, păstrătoarea câmpiilor perene, desenatoarea liniilor care formau drumurile, convergând până la urmă și formând munții, bisericile uriașe, întemeind scheletul ființei pe care-o locuiau, Pământul. În tot acest timp, ploaia aștepta o de mult uitată comandă, undeva între Lumea de Deasupra și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
are valoare sacrală unică, ascunde codul și cifrul tainei, o incifrează ca o nouă taină pe care numai poezia o poate descoperi cu ajutorul metaforei. Omului trebuie să-i rămână cifrul, criptograma fiind o lege a vechilor texte de inițiere, ca păstrătoare de taină: "Buhuhù la luna șuie,/ Pe gutuie să mi-l suie,/ Ori de-o fi pe rodie:/ Buhuhù la zodie./ Uhù scorpiei surate,/ Să-l întoarcă d-a-ndărate,/ Să nu-i rupă vrun picior/ Câine ori săgetător!" (Domnișoara Hus). Însuși
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
fi fundamentală pentru dăinuirea în istorie a poporului din care și el făcea parte. Rolul pe care Biserica l-a avut în dezvoltarea culturii și identității naționale este incontestabil și aceasta pentru că "Biserica răsăriteană e de optsprezece sute de ani păstrătoarea elementului latin de lângă Dunăre. Ea a stabilit și unificat limba noastră într-un mod atât de admirabil, încât suntem singurul popor fără dialecte propriu-zise; ea ne-a ferit de înghițirea prin poloni, unguri, tătari și turci, ea este încă astăzi
DESPRE MIHAI EMINESCU, CREDINŢA CREŞTINĂ ŞI BISERICA ORTODOXĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361274_a_362603]
-
perspectivă, șezătorile populare continuau, într-un fel, vechea tradiție a clăcilor și șezătorilor românești. Școală a tradiției 87 -șezătorile au constituit poate cea mai rapidă și eficientă cale de educare a maselor, și în special a femeilor, ca purtătoare și păstrătoare a regulilor vetrei, și a tinerelor fete care se pregăteau să intre cu temeinicie în viață. Dacă până în 1904 își desfășurau activitatea, la sate, numai 13 șezători cu un număr de aproximativ 903 participanți și cu 128 ședințe anual 88
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂ A MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363110_a_364439]
-
Claudius Thrassylus aflase acele lucruri de la câțiva prieteni ai săi cu care purta corespondențe, astronomi, și geometri din Alexandria, metropolă care condensase în acele vremuri învățătura astronomică a Egiptul, a Babilonului și a Eladei fiind în acele vremuri nu numai păstrătoarea străvechilor cunoștințe astronomice ci și vârful de lance al acestui domeniu de cercetare. Savanții alexandrini erau astfel cei mai căutați și mai respectați în lumea antică când era vorba despre mersul astrelor pe cer, iar vasta bibliotecă din Alexandria le
AL ZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1302 din 25 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349509_a_350838]
-
și granițele politice fiind sub vremuri, nu peste ele, și de aceea între Dacia și România nu încape nici măcar o liniuță de despărțire, scriindu-se legate, îngemănate pentru mileniile trecute și viitoare. 4. Biserica Ortodoxă Română, maica națiunii dacoromâne este păstrătoarea tradițiilor spirituale nemuritoare ale paleocreștinismului zamolsian dacoromânesc, izvorul din care s-a născut religia creștin-ortodoxă națională. De aceea ea trebuie să devină BISERICA NAȚIONALĂ DACOROMÂNĂ CREȘTIN-ORTODOXĂ fiind mai întîi biserică națională și apoi dacoromână ca identitate, creștină drept credință și
100 (1918-2018) de FUNDAŢIA ACADEMICĂ DACOROMÂNĂ în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349771_a_351100]
-
rapsodul popular Rafila Moldovan din Idicel Pădure, Cătană Lucreția, Violeta Crucița, cât și costume populare de pe Valea Superioară a Mureșului. Moldovan Rafila originară din satul Idicel Pădure, comuna Brâncovenești, în vârstă de 73 de ani, este o creatoare și o păstrătoare înverșunată a valorilor populare românești din zona în care s-a născut. Lucrează costume populare, compune poezii, a înființat din proprie inițiativă și din fonduri proprii Muzeul „Amintiri din Strămoși” din Idicel Pădure. A participat la mai multe emisiuni de
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
Acasa > Cultural > Modele > GETA POSTOLACHE. PRIMITOARE, PĂSTRĂTOARE ȘI DĂRUITOARE A MOȘTENIRII FOLCLORULUI Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1256 din 09 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Vor certa specialiștii pe cineva care îndrăznește să considere muzica folclorică moldovenească atât de vastă și cu iubitori atât
GETA POSTOLACHE. PRIMITOARE, PĂSTRĂTOARE ŞI DĂRUITOARE A MOŞTENIRII FOLCLORULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365457_a_366786]
-
în priceperea locului în care se fixează expresia melodică, tonul, modul, culoarea, ritmul cântecelor interpretei Geta Postolache. Dar mai există un indiciu care întregește creionarea unui portret afectiv al artistei. Fără tăgadă, Geta Postolache este o artistă moldoveancă neaoșă, moștenitoare, păstrătoare și purtătoare la urmași a moștenirii folclorului muzical revendicat pe două maluri de apă și de istorie, ale Milcovului cel frate între inime surori! Indiciul acesta este cel la prima vedere: curățenia sufletească, spiritul vulturului, voioșia, sinceritatea, neocolirea, neascunsul... E
GETA POSTOLACHE. PRIMITOARE, PĂSTRĂTOARE ŞI DĂRUITOARE A MOŞTENIRII FOLCLORULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365457_a_366786]
-
dragoste...! Întocmai aceasta exprimă și chipul celei ce a însuflețit unele dintre cele mai frumoase cântece ale folclorului moldovenesc, vesela și dăruita cu duh artistic uriaș, Geta Postolache! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Geta Postolache. Primitoare, păstrătoare și dăruitoare a moștenirii folclorului / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1256, Anul IV, 09 iunie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Aurel V. Zgheran : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
GETA POSTOLACHE. PRIMITOARE, PĂSTRĂTOARE ŞI DĂRUITOARE A MOŞTENIRII FOLCLORULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365457_a_366786]
-
bărbatul în albastru, care avea barbă, mustață și plete abundente, toate albe ca neaua, o față pașnică și blajină și care, deși părea ca un bunicuț de optzeci de ani, se ținea drept si mândru. Ea este Andrada, fiica mea, păstrătoarea tezaurului de semințe si tezaurului genetic al Atlantidei. Andrada arăta ca o femeie frumoasă, cam la patruzeci de ani, cu pletele castanii legate într-o diademă aurie cu nestemate.” E un bun prilej pentru copii de a afla despre civilizația
CRONICĂ LITERARĂ. VIOREL MARTIN AVENTURILE LUI TUDOR , EDITURA SEMNE, BUCUREŞTI (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 386 din 21 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366588_a_367917]
-
Pâslaru, una dintre neîntrecutele cântărețe ale doinei bucovinene s-a născut la Leru, Bistrița, pe 1 iunie 1952, însă cea mai mare parte a copilăriei și tinerețea și-a petrecut-o la Sadova, unde a cunoscut-o pe creatoarea și păstrătoarea de folclor Maria Surpat, cea de la care a auzit și învățat doinitul într-un mod în care neputința de a iubi își află pururea înfrângerea. Binefacerea întâlnirii Minei Pâslaru cu Maria Surpat a triumfat o dată pentru că inima artistei ar fi
MINA PÂSLARU. DOINEI BUCOVINENE ÎI E FRIG… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/371017_a_372346]
-
o istorie-viață a lor, așa că se poate vorbi de momentul “nașterii” unei națiuni). Fiecărei țări îi corespunde o zodie și o astrogramă care poate da foarte multe informații despre acea țară. În astrologie există un asteroid, Vestă, care are semnificația „păstrătoarea flacării”, a adevărului și a altor valori spirituale și culturale naturale, având puteri transformatoare și creatoare (sexuale). Vestă este de o importanță specială pentru cei care au simțul unei misiuni sau a unui scop în viață, creând mediul special pentru
VINDECĂM ATUNCI CÂND CUNOAŞTEM de DOR DANAELA în ediţia nr. 443 din 18 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354596_a_355925]
-
care au plecat din satul meu și au ales America - zice nea Mitică - 90% s-au stabilit la Detroit, parcă erau atrași unii de alții închegându-și acolo o comunitate a lor și numai a lor, până în zilele de-acum păstrătoare a tradițiilor din Mărginimea Sibiului; chiar și acum, nunțile copiilor sau nepoților consătenilor mei se fac și aici, în America, cu sarmale și prăjituri preparate în casă și cu muzică populară românească din zona noastră; chiar de curând am aflat
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
versuri populare, autentice. Umorul niciodată nu i-a lipsit! De câte ori mi-a povestit despre Sebeșul de Sus, nea Mitică n-a uitat să presare în conversație zicale din lumea satului. Nici obiceiurile și tradițiile nu le-a neglijat. Acestea sunt păstrătoarele valorilor spirituale autentice ale noastre, drept pentru care, niciodată un bun român nu le va uita. Sărbători și tradiții populare la Sebeșul de Sus Mari iubitori ai obiceiurilor populare din acest colț de Românie, locuitorii Sebeșului de Sus n-au
SEBEŞUL DE SUS – CU NEA MITICĂ PRINTRE AMINTIRI (CAPITOLUL XXX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357387_a_358716]
-
Eleodora, pentru a ne lăsa o clipă de spovedanie, în fața altarului. Împodobită cu pictură murală de către Andrei Răileanu și Emil Ivănescu, în 1955, cu iconostas din lemn și strane sculptate de către ieromonahul Antonie Ciobanu și monahul Varlaam Surugiu, biserica este păstrătoarea unor mărturii ale artei și culturii bisericești din secolele anterioare. Chiliile celor 21 de călugărițe reprezintă un model autentic al arhitecturii tradiționale țărănești. Măicuțele îngrijesc fiecare petec de pământ, curtea bisericii fiind un adevărat colț de rai, ale cărui binefaceri
FEREASTRĂ CATRE SUFLETELE NOASTRE de GEORGE BACIU în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357838_a_359167]
-
și înțelepciune pașilor noștri spre mai bine. Instituția Regală constituie o emblemă de onoare și de reprezentativitate pentru România. Monarhia se bucură încă de respectul și aprecierea românilor, mulți dintre aceștia purtându-o în adâncul sufletului lor, tocmai pentru că este păstrătoarea valorilor de înaltă ținută etică, spirituală, militară și civică: adevărul, dreptatea, demnitatea, onoarea, gloria. De altfel, deviza Casei Regale a fost și este aceasta: Nihil Sine Deo! Regele Carol a fost acela care a dat strălucire Armatei României, punând un
NIHIL SINE DEO! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1223 din 07 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350659_a_351988]
-
la altitudini imposibile pe Acoperișul Lumii, în nordul extrem biciuit de vânturi înghețate, în deșerturi care te deshidratează, mergând de la o oază la alta, și în jungla ecuatorială unde lumina soarelui de-abia răzbate până la sol: acestea sunt populațiile globului, păstrătoarele unor diferențe mai degraba culturale decât genetice, civilizații ale căror vieți urmează un ritm diferit de cel al lumii industrializate. Ele sunt grupuri umane și societăți în evoluție continuă, cu o capacitate extraordinară de schimburi ce conduc la un număr
Mirella Ferrera: Populaţii ale lumii. Cronică, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339273_a_340602]
-
națiunea noastră este dacoromână, atunci și ACADEMIA ROMÂNĂ trebuie să se autodefinească ACADEMIA DACOROMÂNĂ. Așadar va fi Academia DacoRomână, pentru că nu poate fi nici rromo-română, nici iudeo-română, nici islamo-română sau slavo-română, nici altfel. • Biserica Ortodoxă Română, maica națiunii dacoromâne este păstrătoarea tradițiilor spirituale nemuritoare ale paleocreștinismului zamolsian dacoromânesc, isvorul din care s-a născut religia creștin-ortodoxă națională. De aceea ea trebuie să devină BISERICA NAȚIONALĂ ORTODOXĂ DACOROMÂNĂ fiind mai întîi biserică națională și apoi ortodoxă, a dacoromânilor din întreaga lume și
APEL CĂTRE TOŢI ROMÂNII CARE SIMT ŞI GÂNDESC DACOROMÂNEŞTE de GEO STROE în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342106_a_343435]
-
Primindu-L cu psalme și ramuri,/ Plecați-vă, neamuri,/ Cântând Aleluia!// Christos au înviat din morți,/ Cu cetele sfinte,/ Cu moartea pre moarte călcând-o,/ Lumina ducând-o/ Celor din morminte!” (Învierea). Biserica răsăriteană e de optsprezece sute de ani păstrătoarea elementului latin de lângă Dunăre. Ea a stabilit și unificat limba noastră într-un mod atât de admirabil încât suntem singurul popor fără dialecte propriu-zise; ea ne-a ferit în mod egal de înghițirea prin poloni, unguri, tătări și turci, ea
INTERVIU CU MIHAI EMINESCU de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374561_a_375890]
-
cumva scornelile mele?” M-am simțit o mare norocoasă fiindcă am avut prilejul să urmez cursurile, timp de patru ani la Școală Normală „Ioan Oteteleșanu” din comuna Măgurele, la câțiva kilometri de la periferia Bucureștiului spre Șoseaua Alexandriei. Această comună, Măgurele, păstrătoarea unor comori de amintiri, are un trecut istoric remarcabil. Ea apare în documente între anii 1551 și 1625 că „ocina domneasca”, iar în zilele de acum se bucură de faima comunei capitala a fizicii atomice românești. Într-o vreme, aceasta
INTERVIU CU SCRIITOAREA ELENA BUICĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345031_a_346360]
-
sens lumesc, altele, fără... Vrăjita stăpană a locului, unduindu-și coada mătăsoasă, prinse a dănțui fericită că prietenii ei, cei trei azilanți salvați din coșmarul Universului omenesc, acceptaseră să fie găzduiți aici, la granița dintre două lumi, de ea, Pisica-cea-Violetă, păstrătoarea miezurilor-de-stele... Referință Bibliografică: ÎNGRIJITOAREA - LOCUL AL II-LEA LA CONCURSUL PREMIILE ARS POETICA 2014 / Angela Dina : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1479, Anul V, 18 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Angela Dina : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
LOCUL AL II-LEA LA CONCURSUL PREMIILE ARS POETICA 2014 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1479 din 18 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377856_a_379185]
-
capelă Bisericii „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava” din Cacica, biserică ortodoxă construită prin subscripție publică între anii 1892-1896, prin strădaniile preotului paroh Ilarie Bădăluță, îmi permit să atrag atenția asupra faptului că „Biserica ortodoxă a fost și a rămas păstrătoarea și apărătoarea trebuințelor sufletești, a obiceiurilor și datinilor, un instrument de dezvoltare și afirmare a drepturilor, o pavăză și un îndemn în lupta cu imperiile vecine și din zonă” (dr. I Nistor , Istoria fondului bisericesc, Cernăuți, 1921). În cazul Bucovinei
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377870_a_379199]