34 matches
-
maioneza, omleta și porția dă sambayón, galbene ca otrava dă șoareci. Ici-colo, purtători dă cuvânt s-a dus cu mintea la o pregătire dă sinucidere, da josnicu lor pronostic Încă nu s-a adeverit. Io sunt mereu atent la mersu pătăraniei, care o să ți-o zic În viitoarea. La cât mai multe dă văzut, Indianu VII Dragă Avelino, Ziua dă ieri a fost, pă bune, adevărat romanț dă peripeții, care au pus la Încercare călirea lu ierou lui (bănuiești d-acu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
am pus să-i ciripesc șozu grosso modo, cu toate amănuntele. Bietu ascultător și-a aruncat toate drapelele albe și mi-a nechezat În urechi că chestia aia i-o cântasem mai des ca frunza și iarba. Ia pulsu la pătăranie: Farfarello mi-a pasat că de mai ciripeam alte alea n-o să mă mai prezante, când nici cu gându gândeai, la guvernu-marionetă din S.U.P.A. aia. Zi și tu, ce mai puteam face, decât să cumpăr nota, să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
uns bostanu cu ulei și l-am pus la treabă de nu părea scăfârlie, ci ventilator cu galibardă Borsalino. De mă vedeai, cu bidineaua la două mâini, că dam curs la un libret pă cai mari, unde să profila o pătăranie dă iubire c-o bibilică socială, cu viloi propiu pă Avenida de Mayo, ca să nu mai zic nimic dă fermulița unde, ca să-și facă pretinele să râză, l-a făcut pă micuțu gaucho protagonic să crează că să Înamorase dă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
și găsesc pustiu... Nici tu o bucățică de pâne, nici tu o leacă de mâncare caldă... Îmi vine să lăs tot, să mă duc dracului! Acu nici capul nu-l pot scoate afară, în lume, cu cinste; știe toată lumea de pătărania mea; și copiii m-arată cu degetul... De ce n-ai făcut o leacă de mâncare?... De unde să fac? întrebă într-un rând, încet, Tudorița. Sta palidă și tristă, într-un colț. El se întoarse spre dânsa și o privi lung
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
Voia să salveze niște Cazanii vechi, ascunse în altar. Apele l-au prins acolo. Se zvonea că inginerul-șef avea de știre despre încercarea dascălului Corban dar, cum pusese ochii pe nevasta lui, o făcuse pe niznaiul. Degeaba însă. După pătăranie, nevasta înecatului își ieșise din fire. Spunea tuturor că bărbatul ei devenise căpetenia păstrăvilor din lacul de acumulare și că noaptea cobora până la mal, să facă dragoste cu el. De ciudă, inginerul-șef prinse un păstrăv de vreo șapte kile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
adiere că într-o zi - acolo pe front - o să te întâlnești cu marea ta dragoste?” „D-apoi Dumnezeu îi mare și știe să aranjeze lucrurile ca să se poată bucura tot păcătosul.” „N-ai să te superi dacă oi povesti eu pătărania asta?” l-a întrebat într-o noapte vocea din vis. „Din partea mea ești liber să povestești, dar să nu spui vreo minciună, că cu mine ți-ai găsit nașul!” „N-am să calc alături de adevăr, ferita Sfântului!”... De o bucată
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
la mănăstirea Golîe viile lui de la Șoroga(i), la locul din gios, unde iaste grădină și prisacă cu 30 stupi”. Cum se vede treaba, avem de-a face cu doi frați Paleologul - Pavăl și Manoil. Acum am să-ți spun pătărania cu Gheorghe zlătar, tatăl lui Enachi zlătar. De la mine ai dezlegare deplină, vere. Păi Enachi zlătarul a fost trimis de vodă Eustratie Dabija la ani grei de temniță, pentru că nu știu cum a ajuns dator lui vodă cu 1000 de taleri. Dar
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
îndesa cu iarba dracului, privind ghiduș când la unul când la altul. Asta însemna că pe limbă îi șade cine știe ce ghidușie sau poveste. Stiindu-i felul, moș Dumitru l-a zgândărât. Pâcule! Tu iar ai de gând să îndrugi cine știe ce pătăranie. Te văd după ochi că îți umblă cine știe ce năzdrăvănie prin capul cela afumat. Apoi de asta îl afum mereu, ca să umble prin el - odată cu fumul - și vorbe despre oameni și întâmplări. Că în nădejdea voastră stăm ca muții. Care tot
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
următoarea însemnare: "Tovarășe Director, subsemnatul FH, vă rog să sancționați portarul, deoarece am pătruns ilegal în instituția în care sînt angajat, în afara orelor de repetiții și spectacole. Cu mulțumiri, FH". Amuzant, nu?! Iar regretatul Tudor Popescu mi-a povestit altă pătăranie: își monta un text, la Satu Mare. N-are de lucru și-l ia pe FH să facă decorul. Acesta evită întîlnirea cu Tudor, sub diferite pretexte. Exasperat, dramaturgul-regizor îl prinde în ziua de leafă și-i... prinde cătușa una de
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]