34 matches
-
maioneza, omleta și porția dă sambayón, galbene ca otrava dă șoareci. Ici-colo, purtători dă cuvânt s-a dus cu mintea la o pregătire dă sinucidere, da josnicu lor pronostic Încă nu s-a adeverit. Io sunt mereu atent la mersu pătăraniei, care o să ți-o zic În viitoarea. La cât mai multe dă văzut, Indianu VII Dragă Avelino, Ziua dă ieri a fost, pă bune, adevărat romanț dă peripeții, care au pus la Încercare călirea lu ierou lui (bănuiești d-acu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
am pus să-i ciripesc șozu grosso modo, cu toate amănuntele. Bietu ascultător și-a aruncat toate drapelele albe și mi-a nechezat În urechi că chestia aia i-o cântasem mai des ca frunza și iarba. Ia pulsu la pătăranie: Farfarello mi-a pasat că de mai ciripeam alte alea n-o să mă mai prezante, când nici cu gându gândeai, la guvernu-marionetă din S.U.P.A. aia. Zi și tu, ce mai puteam face, decât să cumpăr nota, să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
uns bostanu cu ulei și l-am pus la treabă de nu părea scăfârlie, ci ventilator cu galibardă Borsalino. De mă vedeai, cu bidineaua la două mâini, că dam curs la un libret pă cai mari, unde să profila o pătăranie dă iubire c-o bibilică socială, cu viloi propiu pă Avenida de Mayo, ca să nu mai zic nimic dă fermulița unde, ca să-și facă pretinele să râză, l-a făcut pă micuțu gaucho protagonic să crează că să Înamorase dă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
extraordinară de a lua contact cu lumea civilizată. Atunci am văzut și eu pentru prima dată un tren ... și m-am mirat că mergea singur (?) ... Am mers cu el ... fără cai și fără boi (!!!) de la Bârlad până la Galați. Aici ... altă pătăranie ... un vapor ... tot fără să-l tragă nimeni ... ne-a dus la Ismail. Pe toată strada de la port la seminar am mers cu gura căscată la numărul mare de biserici ... cu niște clopote enorme în turnurile de la poartă ... ce făceau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
Originea și numele orașului BÎrlad”, dedicat falsei aniversări a 800 de ani de atestare documentară, În care un text l-a descalificat ca om serios și pregătit, În Încercarea sa de a se pune bine cu hingherul cuvintelor scrise. Iată pătărania: „BÎrladul... În timpul dominației cumane a devenit centrul regiunii locuite de o populație formată În majoritate din slavi și cumani (subl.În orig.)”. Motivarea neculană: „Afirmația nefiind conformă adevărului istoric, mai cu seamă că de populația locală nu se amintea
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
care pe atunci era un virulent critic al Îmbâcsitei și păcătoasei societăți de consum capitaliste, a scris În „România liberă” nr. 8797 un articol intitulat „Concluzii filozofice” În care a comis o prostie, repede aruncată la tomberon de cenzor. Iată pătărania: „În articolul (...) de Mihnea Gheorghiu, pe marginea Plenarei din noiembrie a CC al PCR, menționa printre altele și necesitatea unei mai accentuate continuități <<a revoluției spirituale Începute prin noua politică culturală a țării (subl.În orig.)>>”. După cum bine ați ghicit
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
de revelion ș.a.). A tipărit și cărți de publicistică pe teme preponderent literare: Evocări (1964), Tăria slovei măiestrite (1971), Modelări artistice (1986). SCRIERI: Codrii, I-II, Chișinău, 1954-1957; Întâlnire cu eroul, Chișinău, 1962; Evocări, Chișinău, 1964; Podurile, Chișinău, 1966; O pătăranie vânătorească, Chișinău, 1970; Tăria slovei măiestrite, Chișinău, 1971; Cucoara, Chișinău, 1975; Scrieri, I-III, Chișinău, 1977-1978; Voci pe oglinda apei, Chișinău, 1981; Podgorenii, Chișinău, 1982; Modelări artistice, Chișinău, 1986. Repere bibliografice: Vasile Coroban, „Cucoara” - universul satului contemporan, LA, 1978, 15
CIOBANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286234_a_287563]
-
sat se adunau la o casă, unde brodau, croșetau, coseau. Erau invitați și muzicanți, plătiți din banii fetelor. Masa era pe seama gazdei. Pe la miezul nopții veneau și flăcăii. Ei erau așezați la masă, iar după aceasta dansau, cîntau, povesteau diverse pătăranii și întîmplări hazlii din viața lor. Fetele care nu aveau pereche plecau acasă mai devreme, iare celelalte dansau pînă dimineață. La șezători, sătenii se ajutau unii pe alții: azi torceau la unul, mîine la altul. Flăcăii care veneau la șezătoare
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
iare celelalte dansau pînă dimineață. La șezători, sătenii se ajutau unii pe alții: azi torceau la unul, mîine la altul. Flăcăii care veneau la șezătoare ajutau la depănat. Dacă participai la șezătoare, trebuia neapărat să relatezi o poveste sau o pătăranie cît mai hazlie. Era o veselie nemaipomenită: se păcăleau unul pe altul ca să nu adoarmă. Dacă era veselie, somnul trecea pe lîngă ei. Cînd se zorea, stăteau la masă, mîncau mălăieș, sarale, cartofi. Iar cînd vroiau să plece, erau serviți
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]