354 matches
-
mine ca pe lângă un prost fără să bage de seamă. Bune urări întârziate grațioasei doamne și poetului. Tudor Arghezi. [Domnului Mihai Beniuc, Grădina Bordei, nr. 51, Loco]; 2. șBucureștiț, 22 april[ie] 1958, La „Coș“: Printr-o coincidență agreabilă, la pătlăgele roșii, se folosește de prilejul culinar pentru a omagia pe doamna și a îmbrățișa pe domnul Beniuc, T. Arghezi; 3. Geneva, 19 august 1958: Primească poetul Mihai Beniuc îmbrățișarea, din spital de la Geneva, căruia îi e dor de el și
Însemnări despre epistolograful Tudor Arghez by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4474_a_5799]
-
În Le Canard Enchaîné din 30 aprilie, David Fontaine scrie, sub un titlu potrivit cu săptămânalul satiric care-i găzduiește articolul (Avatarurile unei pătlăgele române) despre Viața și faptele lui Ilie Cazane, romanul lui Răzvan Rădulescu recent apărut la Zulma, în traducerea franceză a lui Philippe Loubière. Mai cunoscut străinilor ca scenarist, Răzvan Rădulescu utilizează, spune recenzentul lui, tehnici cinematografice și în proză. Planuri
Pătlăgeaua reacționară () [Corola-journal/Journalistic/3567_a_4892]
-
Cazane, romanul lui Răzvan Rădulescu recent apărut la Zulma, în traducerea franceză a lui Philippe Loubière. Mai cunoscut străinilor ca scenarist, Răzvan Rădulescu utilizează, spune recenzentul lui, tehnici cinematografice și în proză. Planuri paralele, ca un fel de split screen. Pătlăgeaua este fructul discordiei, pentru a cărui cultivare Ilie Cazane se vede anchetat, cu tot absurdul spețelor minore. E loc, spune David Fontaine, și de umor (fie și involuntar), și de realism poetic, ieșind la iveală în ciuda prozaismului lumii comuniste. Gustul
Pătlăgeaua reacționară () [Corola-journal/Journalistic/3567_a_4892]
-
acarii dorm sau sînt plecați. Puteam fi sigur c-o să-l găsesc acolo. Intrăm în primul compartiment, mă întindeam pe burtă pe banca lucioasa și galbenă și-i spuneam ce-am mai făcut. Pe geamul spart se vedeau în grădina pătlăgelele mari, orbitoare, ne oglindeam în ele. Mirosea a păcură-ncinsă și-a pătrunjel copt; despre Cecina nu-i pomeneam însă. (va urma)
Adio, Robinson Crusoe (4) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/15764_a_17089]
-
comoditatea tabieturilor, străini de atmosfera casei, și fără vreun acord de intimitate cu ea. Pe când părinții își petreceau zilele prin ambasade la fel de alienante, eroina, singură în impozantul imobil avea coșmaruri, se visa dispersată în infime părticele, într-o ,infinitate de pătlăgele roșii care în fiecare clipă se împrăștiau bezmetic în toate părțile, ca argintul viu, descompunând-o, risipind-o și rostogolindu-se în toată încăperea, strivite și tescuite în cădere." Dacă propulsată din joase medii, o fire sensibilă cunoaște scindarea, iar
Bal, în paginile Biancăi Balotă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10940_a_12265]
-
și altul orășenesc. Elevii de la gimnaziul pentru nobili îi dușmăneau prin tradiție pe cei de la gimnaziul orășenesc. Îi porecliseră „creioane” și se făleau cu șepcile lor cu margine roșie, pentru care, la rîndul lor fuseseră taxați cu porecla rușinoasă de „pătlăgeaua vînătă”. Nu puține au fost „creioanele” care primiseră cununa de martir a vînătăilor și juliturilor din mîna răzbunătoare a „pătlăgelelor”. Întărîtate, „creioanele” puneau la cale hăituiala cîte unei „pătlăgelele” izolate și, chiuind, trăgeau în micul nobil din praștii cu bătaie
ILF ȘI PETROV Douăsprezece scaune (ediție necenzurată) () [Corola-journal/Journalistic/4078_a_5403]
-
și se făleau cu șepcile lor cu margine roșie, pentru care, la rîndul lor fuseseră taxați cu porecla rușinoasă de „pătlăgeaua vînătă”. Nu puține au fost „creioanele” care primiseră cununa de martir a vînătăilor și juliturilor din mîna răzbunătoare a „pătlăgelelor”. Întărîtate, „creioanele” puneau la cale hăituiala cîte unei „pătlăgelele” izolate și, chiuind, trăgeau în micul nobil din praștii cu bătaie lungă. „Pătlăgeaua” singuratică, zgîlțîindu-și ghiozdanul, se salva în grabă în vreo străduță și, palidă, cu un galoș pierdut în fugă
ILF ȘI PETROV Douăsprezece scaune (ediție necenzurată) () [Corola-journal/Journalistic/4078_a_5403]
-
pentru care, la rîndul lor fuseseră taxați cu porecla rușinoasă de „pătlăgeaua vînătă”. Nu puține au fost „creioanele” care primiseră cununa de martir a vînătăilor și juliturilor din mîna răzbunătoare a „pătlăgelelor”. Întărîtate, „creioanele” puneau la cale hăituiala cîte unei „pătlăgelele” izolate și, chiuind, trăgeau în micul nobil din praștii cu bătaie lungă. „Pătlăgeaua” singuratică, zgîlțîindu-și ghiozdanul, se salva în grabă în vreo străduță și, palidă, cu un galoș pierdut în fugă, rămînea îndelung în adîncitura intrării unei case oarecare. Galoșul
ILF ȘI PETROV Douăsprezece scaune (ediție necenzurată) () [Corola-journal/Journalistic/4078_a_5403]
-
Nu puține au fost „creioanele” care primiseră cununa de martir a vînătăilor și juliturilor din mîna răzbunătoare a „pătlăgelelor”. Întărîtate, „creioanele” puneau la cale hăituiala cîte unei „pătlăgelele” izolate și, chiuind, trăgeau în micul nobil din praștii cu bătaie lungă. „Pătlăgeaua” singuratică, zgîlțîindu-și ghiozdanul, se salva în grabă în vreo străduță și, palidă, cu un galoș pierdut în fugă, rămînea îndelung în adîncitura intrării unei case oarecare. Galoșul capturat era aruncat de învingători pe acoperișul unei clădiri cu două etaje, cea
ILF ȘI PETROV Douăsprezece scaune (ediție necenzurată) () [Corola-journal/Journalistic/4078_a_5403]
-
etaje, cea mai înaltă din orășel. În Stargorod mai erau și cadeți pe care gimnaziștii îi numeau „cizme”. Ei însă locuiau în clădirea lor, la două verste depărtare de oraș, și duceau o viață misterioasă, ba chiar legendară, în opinia „pătlăgelelor”. Ippolit îi invidia pe cadeți, le invidia epoleții azurii cu monograma galbenă a țarului Alexandru, lipită neglijent după șablon, și insignele cu vulturul imperial, dar lipsit, din voia tatălui său, de posibilitatea de a primi o educație militară, a rămas
ILF ȘI PETROV Douăsprezece scaune (ediție necenzurată) () [Corola-journal/Journalistic/4078_a_5403]
-
vine pe deasupra. I-am aplaudat discursul cu solemnitate. — Fermín, dumneata ești un poet. — Nu, eu sînt cu Ortega și sînt un pragmatic, pentru că poezia minte, deși Într-un fel frumos, iar ceea ce spun eu e mai adevărat decît pîinea cu pătlăgele. Cum spunea maestrul, arată-mi un donjuan și-am să-ți arăt un bombonel mascat. Pe mine mă caracterizează permanența, perenitatea. Te iau drept martor că eu din Bernarda am să fac o femeie, dacă nu onorabilă, ceea ce deja este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
pe tejgheaua lucioasă. Dacă nu aș ști cine te-a trimis aici, te-aș scoate afară în pumni, omule, chiar de a-i cere „pe canga” (în genunchi, n.a.). Ieși, până nu pun paza pe tine. Ai auzit? Valea, „puxtikoruk” (pătlăgea vânătă, în limba romani, n.a.)! - Am înțeles, barosane... Nu beau aci. Dă-mi o sticlă și dispar imediat, a insistat el, privindu-l pieziș pe barmanul care rupea destul de bine românește. Acesta, inflexibil, l-a țintuit cu privirea, hotărât să
CAP.I / 6 de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361269_a_362598]
-
Sau mai degrabă mă încurcase mirosul castraveților. Adevărul este că parfumul dovleceilor e irezistibil, galbenul dărâmă! Mi s-a păstrat un pahar plin pe care îl ofer gentil unei frumuseți locale și plec mai departe. Câțiva trântori se încurcă printre pătlăgele care, de rușine au întârziat să se înroșească. Busuiocul la loc de cinste își etalează floarea albă, imaculată și, emană o mireasmă amețitoare, cu un trecut nestins numai dacă încerci să-l stropești iar cimbrul îi îmbie pe ceilalți zburători
GÂNDIREA UNUI ZBURĂTOR de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366830_a_368159]
-
Autorului S-a petrecut un fenomen ciudat, Chiar anormal considerat de lume, Ce până azi nu a fost explicat De vr'un savant mărunt sau cu renume: Văzu Măria că a ei grădină, Pe la-nceput de august, cam așa, De pătlăgele, frate, era plină, Dar coapte nici chiar una de saftea, Ori să fi fost în pârg, atinse-oleacă, Și-așa cum eu te văd și tu mă vezi, Nici semne nu dădeau c-or să se coacă, Rămase toate roșiile verzi, Dar
MIRACOLUL DE LA MIEZUL NOPŢII de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349556_a_350885]
-
a murit; În miez de noapte, gol-goluță-goală, Făcu Măria ture prin grădină (La chestii d-astea, neneee, avea școală!) De se făcu și semiluna plină. A doua zi, miracol, stai să vezi! Păi a cules ... că nu o să credeți, Nu pătlăgele, că erau tot verzi ... Un braț baban de tot de ... castraveți! Valeriu Cercel Referință Bibliografică: Miracolul de la miezul nopții / Valeriu Cercel : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1308, Anul IV, 31 iulie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Valeriu Cercel
MIRACOLUL DE LA MIEZUL NOPŢII de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349556_a_350885]
-
mai ales prin relațiile stabilite între participanți. Universul tematic al creațiilor este foarte larg : -se fac referiri la ocupațiile lor de fiecare zi și la plăcerile copiilor: Lică,Lică, mititică, s-a suit pe putinică Și strigă in gura mare “pătlăgele de mâncare” și Mama croșetează, Tata se rujează, Mama spală vasele, Tata roade oasele, Noi ne dăm de-a-ndoasele. -la momente care joacă un rol important în viața copiilor: De ziua mea , Unchiul Titirez Mi-a adus în dar O mară
FOLCLORUL COPIILOR de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 197 din 16 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366718_a_368047]
-
doream. Locuința avea camere spațioase și o sală imensă unde aveam aproape o sută de ghivece cu flori de toate culorile, palmieri de toate soiurile un rozmarin plantat într-un ghiveci mare, dar și ceea ce nu găseam la ei:cimbru, pătlăgele, mărar, leuștean, hrean, pătrunjel. Am fost pe plaja Mediteranei în fiecare an în renumita stațiune Gaeta dar și la Castel Volturno. Am vizitat Napoli, Caserta cu cel mai renumit palat din Italia, Palazzo Reale, cu splendorile grădinilor sale, Caserta veche
ILUZII ŞI SPERANŢE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350736_a_352065]
-
conacului a fost terminată carnea celor doi berbeci. Alexandru, obost, după ce s-a jucat cu prietenii printre horele încinse ale țiganilor, s-a dus la culcare, nu înainte de a-și spune Tatăl nostru. * Trecut în rezervă, generalul Macedonski renunță la Ion Pătlăgea, preceptorul care le preda copiilor lecții. Discuția în familie despre lipsa banilor l-a făcut pe copilul Alexandru să scrie primele versuri, pe care i le-a citit lui Dimitrie. - Iată ce am scris Dimitrie! - Ce? - Ascultă! „Văduvi avute, recompensate
FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370749_a_372078]
-
Roșia-sfeclă, morcovul cu carotenul, vitamina Ridichile, păstârnacul, pătrunjelul, țelina Cele tuberculifere : bogate în amidon Cartofii din multe soiuri : furajeri, sau pentru om Apoi legumele bulboase, nelipsite pentru noi : Sparanghelul, prazul și ceapa ; și nelipsitul usturoi ! Cele solano-fructoase (sau bace), sunt pătlăgele : Roșii, galbene, violete, vinete, verzi-gogonele. Alături întâlnim ardeii, ce-s căutați : de la cei grași, La gogoșari, cei lungi, sau iuți, aduși din sate la oraș. Legumele păstăioase (proaspete sau chiar uscate) : Fasolea, mazărea și soia, bamele, sau conservate. Din ele
LEGUME, ZARZAVATURI, FRUCTE de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1966 din 19 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379045_a_380374]
-
specialitate: Bare, trotuare, Gropi, băltoace, stâlpi, pișoare, Aere taxate, Rate, foame, disperare, Personal karate, Ștăngi, antene, vrăji, minciuni, Greață, constipare, Bombe, casa de nebuni, Tembelizionare, Țeapă, mită, șmen, ciordeală, Fițe, glonț, fulare, Cocalari, mascați, cafteală, Penitenciare, Fente, blat, leșinuri, bale, Pătlăgea Montană, Gaze, șest, cutremuroale, Șpagă barosană, Vase, plase, jos cu Base, Ponta, Crin, baloane, Arde țara ... ioc, bengoase, Babe, silicoane, Goană, luptă, bani, avere, Vile, mercedesuri, Șpiț, popo, în cot durere, FMI ... succesuri, Nașpa curți, judecătoare, Euroi cu sacul, Jaf
FURAT ... DE GÂNDURI de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346933_a_348262]
-
acum, ca și altădată, se instalase o șatră de nomazi. Aveau locul lor, stabilit de când lumea, și-l respectau în fiecare an. Deși le mai furau câte o gâscă, o găină, mai dau iama prin grădini și culegeau fasolea și pătlăgelele de pe araci, castraveții și ardeii grași buni de cules, sătenii îi tolerau, sporind însă și grija pentru averea lor. Lăieții le spoiau tingirile, le cârpeau căldările, le reparau povernele și câte și mai câte treburi. Țuica se face și s-
ŞATRA DIN POIANA STEJERELULUI I de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2335 din 23 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372276_a_373605]
-
doar faptele bune și că ar fi o dovadă de impietate ca acela ce se bucură de viață să-l vorbească de rău pe acela care nu mai beneficiază de acest inegalabil privilegiu.) Când o face salcia mere și răchita pătlăgele. (Adică niciodată: „Când o prinde mâța pește și coada de urs o crește”; „La paștele calului”; „La sfântul așteaptă” etc.) Nu pierde vremea, ca să nu te piarză și ea pe tine. (Când desconsideri valoarea timpului, acesta se răzbună, În sensul
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
atât mai mare este dezordinea din jur. Poți face o seră În care să crești legume de vară iarna, dar, făcând asta, creezi o vulnerabilitate la vreme și posibilitatea unui eșec acolo unde nu existase așa ceva. Controlul ce permite unei pătlăgele să supraviețuiască În ianuarie pune mai multe probleme decât ordinea naturală ce permite unui stejar sau a unui pițigoi să treacă cu bine peste această lună” Wendell Berry, The Unsettling of America Majoritatea elementelor programelor de dezvoltare statală au fost
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
-se de gard, se Îndreptau spre cârciuma lui Ițco.. Mașa era vestită pentru murăturile pe care le făcea, instinctul o Împingea să aibă o rețetă proprie. Indiferent dacă le punea din vară sau din toamnă, castraveciorii se păstrau verzi și pătlăgelele aveau o culoare proaspătă. Ele nici nu se chifligeau, nici nu se Îngălbeneau, dimpotrivă, erau fragede, ușor acrișoare și foarte plăcute la gust. Castraveciorii rămâneau crocanți, Îți crănțăneau printre dinți, nu erau nici cine știe ce iuți, nici cine știe ce sărați, ci numai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
să nu ne-audă vecinii! Ce-ai cu mine?” „Uită-te aici, aici jos la baza aracului! Tu știi ce sunt astea?” Doamna Suciu privea când la Mircea, când la roșii, cu privirea năucă. „Ce, măă, cee?” zice ea pierdută „Pătlăgele cataleptice!”, punctă scurt colegul meu și o privi fix, sobru, cu superioritate academică. Am văzut pentru o clipă chipul ei răvășit, surprins, buimac, neștiind ce să spună, cum să reacționeze, uitându-se la mine de câteva ori, poate-i ofer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]