185 matches
-
și de silvostepa. Pădurile sunt puține, iar arborii predominanți sunt cei de esență moale, cum ar fi salciile din lunca sau plopii albi. Dintre plantele sălbatice ale zonei, amintim: păpădia, pirul, pelinul, măzărichea, coada șoricelului, mușețelul, toporașii, vioreaua, volbura, urzica, pătlagina, etc.. Mai pot fi întâlniți frasinii, exemplare de stejar, salcâmul, șocul, castanii sălbatici, rachița, etc.. Există și vegetație cultivata cum ar fi: plantațiile de viță-de-vie și grădinile de zarzavat. Fauna din această zonă este adaptată condițiilor de vegetație existența. Abundă
Zimnicea () [Corola-website/Science/297027_a_298356]
-
umbellatum"), viorele ("Scilla bifolia"), măcrișul iepurelui ("Oxalis acetosella"), silnic ("Glechoma hirsuta"), leurda ("Allium ursinum"), brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale"), sânzâienă ("Galium verum"), margareta ("Leucanthemum vulgare"), sunătoare ("Hypericum perforatum"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), lușcă ("Leucojum vernum"), cosaci ("Astragalus depressus"), măzăriche ("Lathyrus transsilvanicus"), pătlagina ("Plantago major"), sulfina ("melilotus officinalis"), trifoi ("Trifolium pratense"), laptele cucului ("Euphorbya amygdaloides"), podbal ("Tussilago farfara"), scai vânat ("Eringium planum"), coada-calului ("Equisetum arvense"), ciuboțica cucului ("Primula veris"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), mentă ("Mentha piperita"), păpădie ("Taraxacum officinale"), rogoz ("Carex acutiformis"), firuța
Munții Meseș () [Corola-website/Science/306286_a_307615]
-
multe specii floristice rare; printre care: iarbă neagră ("Calluna vulgaris"), pătrunjel de câmp ("Paucedanum oreoselinum"), drob ("Cytisus albuș") și lemnul bobului ("Cytisus nigricans"), care vegetează alături de laptele cucului ("Euphorbya amygdaloides"), osul iepurelui ("Ononis spinosa"), pâștița ("Anemone nemerosa"), frag ("Fragaria veșca"), pătlagina ("Plantago major"), clopoțel ("Campanula serrata"), plămânărica ("Pulmonaria officinalis"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), lușcă ("Leucojum vernum"), sulfina ("melilotus officinalis"), podbal ("Tussilago farfara"), scai vânat ("Eringium planum"), coada-calului ("Equisetum arvense"), ciuboțica cucului ("Primula veris"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), ciclamen ("Cyclamen purpurascens"), vinarița ("Asperula
Lozna (sit SCI) () [Corola-website/Science/331055_a_332384]
-
pufuliță ("Epilobium tetragonum"), pipiriguț ("Eleocharis palustris"), sânziană (Galium humifusum), ciumăreauă ("Galega officinalis"), stânjenel-de-baltă ("Iris pseudacorus"), sică ("Limonium gmelinii"), nufăr alb ("Nymphaea alba"), nufăr alb ca neaua ("Nymphaea candida"), piper de baltă ("Polygonum hydropiper"), cinci-degete ("Potentilla reptans"), știr târâtor ("Amaranthus blitoides"), pătlagină ("Plantago lanceolata"), pelin ("Artemisia santonicum"), firuță ("Poa angustifolia"), mei ("Panicum miliaceum"), buzdugan-de-apă ("Sparganium erectum"), broscăriță ("Potamogeton natans"), boghiță ("Rorippa sylvestris"), papură-cu-frunză-îngustă ("Typha angustifolia"), papură-cu-frunză-lată ("Typha latifolia"), iarbă grasă ("Portulaca oleracea"), iarbă-bărboasă ("Echinochloa crus-galli") sau păiuș ("Festuca pseudovina"). Accesul în parc
Parcul Natural Balta Mică a Brăilei () [Corola-website/Science/324289_a_325618]
-
sub aceleași aspecte că și la lunca.<br> Vegetația ierboasa este alcătuită din: pir, costrei, loboda, știr, limbarița, stânjenel, coada vulpii și alte multe ierburi. <br> În zona de lunca unde este umiditate mai mare se întâlnesc trestia, paura, rogozul, pătlagina,etc. Pe suprafața zonei de lunca de la Sud la Nord vegetația ierboasa ( trestia, papura, rogozul) cuprinde circa 35 - 40 Ha. Această vegetație pe timpul rece și primăvară de vreme fiind uscată prezintă un mare pericol de izbucnire a incendiilor cu vegetație
Comuna Vărăști, Giurgiu () [Corola-website/Science/300449_a_301778]
-
a fiului ei, Lev Gumiliov, punându-le eticheta de „dușmani ai poporului”. După Revoluția Socialistă din Octombrie, Anna Ahmatova și-a luat o slujbă de bibliotecară la Institutul agronomic din Petrograd. Editura Petropolis îi publică două volume de versuri: Подорожник (Pătlagina), ilustrat de Mstislav Dobujinski, în 1921 și Anno Domini МСМХХI în anul următor. Acesta din urmă cuprinde și o poezie despre moartea lui Nikolai Gumiliov. În ambele volume încep să apară tonul de solemnitate dureroasă și intonația profetică care se
Anna Ahmatova () [Corola-website/Science/300473_a_301802]
-
care cuprinde 90 de genuri cu cca 1700 de specii de plante erbacee, rareori arbustive, răspândite pe tot globul. Flora României conține 19 specii ce aparțin la două genuri: "Plantago" și "Littorella". Unele specii sunt plante medicinale ca "Plantago major" (pătlagină mare), "Plantago lanceolata" (pătlagină cu frunze înguste). În prezent mai multe genuri care erau incluse clasic în familia "Scrophulariaceae" sunt transferate în familia "Plantaginaceae". le sunt plante ierbacee scunde, rareori arbustive semifrutescente, entomofile sau anemofile. Au tulpini scapiforme (excepție face
Plantaginacee () [Corola-website/Science/303428_a_304757]
-
genuri cu cca 1700 de specii de plante erbacee, rareori arbustive, răspândite pe tot globul. Flora României conține 19 specii ce aparțin la două genuri: "Plantago" și "Littorella". Unele specii sunt plante medicinale ca "Plantago major" (pătlagină mare), "Plantago lanceolata" (pătlagină cu frunze înguste). În prezent mai multe genuri care erau incluse clasic în familia "Scrophulariaceae" sunt transferate în familia "Plantaginaceae". le sunt plante ierbacee scunde, rareori arbustive semifrutescente, entomofile sau anemofile. Au tulpini scapiforme (excepție face "Plantago indica", cu tulpina
Plantaginacee () [Corola-website/Science/303428_a_304757]
-
prezența mai multor plante (unele foarte rare și protejate prin lege) cu specii de: lalea pestrița ("Fritillaria meleagris"), garofița ("Dianthus guttatus"), ghiocei ("Galanthus elwesii"), ghiocei de baltă ("Leucojum aestivum"), brei ovat ("Mercurialis ovata"), trânji ("Neottia nidus-avis"), usturoi sălbatic ("Allium guttatum"), pătlagina ("Plantago schwarzenbergiana"), stupinița ("Platanthera bifolia") sau joldeală ("Serratula wolffii") La baza desemnării sitului se află un lepidopter (fluture) din specia "Erannis ankeraria"; specie faunistica listata în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992
Pădurea Balta - Munteni () [Corola-website/Science/330511_a_331840]
-
leagă spre nord de Lețcani (unde se termină în DN28). În comuna Dumești se află sărăturile de la Valea Ilenei, arie protejată de tip floristic, unde sunt ocrotite specii de plante halofile și higrofile rare: hreanul sălbatic, garoafa, mătrița, rogozul și pătlagina. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Dumești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,92%). Pentru 2,93% din populație, apartenența etnică nu este
Comuna Dumești, Iași () [Corola-website/Science/301275_a_302604]
-
întâlnește și o vegetație intrazonală determinată de factori edafici specifici, reprezentată prin vegetația nisipurilor, vegetația de luncă, vegetația de mlaștină și vegetația de pe terasă. Vegetația nisipurilor Între Calafat și Piscu Vechi întâlnim o vegetație specifică formată din: troscot (Polygonum arenarium), pătlagina (Plantago indica), cinci degete (Potentil arenaria), toporași (Violo odorata). Pe aceste, nisipuri s-a întâlnit stejarul brumăriu. Pe nisipurile mobile și prin culturile de porumb și bostănoase se găsesc fitocenoze de Molugo cerviana, iar prin plantațiile de salcâm sunt fitocenoze
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
vegetal bogat în specii cu caracter pontic. Aici se află peste 570 de specii de plante antofite , dintre care adevărate rarități floristice pentru România, cum ar fi amăreala siberiana (Polygala sibirica), bărbușoara, clopoțeii, măcrișul de stepa (Rumex tuberosus), migdalul pitic, pătlagina, stânjenei de stepa, stânjenelul, steluța cu flori albastre, varză tătărască etc. În anul 2005 a fost identificată aici pentru prima data in România specia de ciupercă Agaricus fissuratus De asemenea, aici se găsesc și unele rarități faunistice , ca rădașca (Lucanus
Fânețele seculare Valea lui David () [Corola-website/Science/316661_a_317990]
-
câteva ori, deschidem ochii și revenim gradat la activitățile zilnice. Notăm în jurnal informații despre stările, trăirile avute în timpul exercițiului, cât și despre progresele obținute față de ultima realizare a lui. PLANTE CU EFECT DE PURIFICARE ȘI ARMONIZARE A MERIDIANULUI PLĂMÂN: - pătlagină mare (frunze) - yin - podbal (frunze) - yin - plamânărică (frunze) - yin - rozmarin (frunze) - yang - iarbă mare (rădăcină) - yang - salvie (frunze) -yang - scorțișoară (scoarță) - lemn dulce (rădăcină) - mărar (semințe) - mandarină (coajă) - muștar alb (semințe) - ghimbir (rădăcină) - angelică (rădăcină) - afin (frunze și fructe) - coada
Practici străvechi de vindecare şi regenerare a fiinţei umane. Volumul I by Moisoiu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/91508_a_92976]
-
aceste ocupații, sunt și unii care mai culeg din mediul înconjurător plante tinctoriale (flori de tei, măr pădureț, frunze și coji de nuci) și plante folosite pentru ceaiuri în medicina populară (coada șoricelului, rostopască, holeră, sulfină, pojarniță, floare de soc, pătlagină, mușețel etc.), rădăcini și tulpini comestibile (baraboi, brândușe, alune de pământ, pur, grâușor, măcriș, ștevie, urzici), fructe de pădure (mere pădurețe, cireșe amare, măceșe, zgorghine ș.a.), ciuperci, bureți, plante pentru descântece (mătrăguna). APICULTURA Albinăritul a fost practicat și se practică
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
stejar cu pădure de fag (Fagus silvatica) și chiar parcele plantate cu larice (Larix decidua ), pin (Pinus sylvestris) și brad. Stratul ierbos are în componență, mai frecvent, următoarele specii: rogozul de pădure (Carex pilosa), sovârful (Origanum vulgare), pojarnița (Hypericum perforatum), pătlagina (Plantago lanceolata), urzica moartă (Urtica dioica), menta (Mentha langifolia), vinarița (Asperula odorata), precum și ghiocelul (Galanthus nivalis), vioreaua (Scilla bifolia) și toporașul (Viola odorata). Ca după o chemare tainică din somnul iernii și de sub veșmântul binefăcător, primăvara, când zăpada se topește
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
basilicum) și pătrunjelul (Petroselinum sativum), cu efecte tămăduitoare în tratarea tumorilor. Crescută în voie, căci nimeni nu se atinge de ea, cucuta (Conium maculatum) ne aduce aminte de pușcoacele și pompele de apă făcute în copilărie. Întâlnim, mai apoi, discreta pătlagină (Plantago mayor), limba-boului (Borrago officinalis), măzărichea (Vicia cracea), coada-șoricelului (Achillea milleofolium), nalba (Nalva silvestris), troscotul (Polygonum aviculare), spanacul sălbatic (Chenopodium albuni), loboda (Atriplex), știrul (Amarantus retroflexus), lăptuca (Lactuca virosa), traista-ciobanului (Capsella bursa pastoris), urda-vacii (Lepidium draba), urzica și multe altele
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
treilea an de război, un an alcătuit ca și cei de dinainte din mii de mișcări de trupe, din înaintări anevoioase și retrageri haotice. În mijlocul acelor traiectorii încâlcite, un singur punct fix, neschimbat de la plecare: casa familiei sale, frunzele de pătlagină din jurul scării de lemn de la intrare, scârțâitul familiar al ușii. În pofida tuturor orașelor făcute scrum, în pofida tuturor morților, liniștea acelei case părea intactă, până și zâmbetul părinților, în fotografia din încăperea unde luau masa: tatăl, cu capul ușor întors către
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
și pirul gros (Cynodon dactylon). Leguminoasele cele mai frecvente sunt: Medicago lupulina(trifoiul mărunt),, Lotus corniculatus (ghizdeiul),Medicago minima (lucernă mică). În această grupare se găsesc numeroase specii cu o valoare furajeră slabă ca.: Achillea setacea (coada șoricelului ),, Plantago lanceolata (pătlagina îngustă), Thymus globreocenus (cimbrul), Prunella vulgaris ( busuiocul sălbatic),Plantago media (pătlagina moale), precum și numeroase buruieni care scad valoarea furajeră ca : Erynguim campestre (scaiul dracului), Carduus acanthoides (spinul), Sambucus enulus (bozul) ș.a. Producția acestor pajiști este în general mică și
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
lupulina(trifoiul mărunt),, Lotus corniculatus (ghizdeiul),Medicago minima (lucernă mică). În această grupare se găsesc numeroase specii cu o valoare furajeră slabă ca.: Achillea setacea (coada șoricelului ),, Plantago lanceolata (pătlagina îngustă), Thymus globreocenus (cimbrul), Prunella vulgaris ( busuiocul sălbatic),Plantago media (pătlagina moale), precum și numeroase buruieni care scad valoarea furajeră ca : Erynguim campestre (scaiul dracului), Carduus acanthoides (spinul), Sambucus enulus (bozul) ș.a. Producția acestor pajiști este în general mică și variabilă în funcție de densitatea covorului vegetal și nu depășește 3000- 4000 kg
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
coada șoricelului),Althaea officinalis (nalba mare), Arcthium lappa (brusture), Artemisia absinthium (pelin), Brossica nigra (muștarul negru),Cichorium intybus (cicoare), Crataegus monogyna (păducelul),Galanthus nivalis (ghiocelul), Hippophaea ramnoides (cătină albă), Hypericum perforatum (sunătoarea),, Matricaria chamomilla (mușețelul), Mentha piperita (menta), Plantago lanceolata (pătlagina),Primula officinalis (ciuboțica- cucului),Rosa canina (măceș),Rumex alpinus (ștevia),Salix alba (salcia albă), Sambucus nigra (socul),Taraxacum officinalis (păpădia), Urtica dioica(urzica)ș.a. FAUNA Fauna de pe teritoriul comunei Șipote este reprezentată prin asociațiile faunistice de silvostepă, de terenuri agricole
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
gălbenele, obținându-se și efecte benefice în tratarea rănilor care se vindecă greu, în arsuri, degerături, eczeme și acnee. Dintre plantele cu conținut ridicat în taninuri, utilizate în băile medicinale, se pot menționa următoarele: răchitanul, frunzele de nuc, frunzele de pătlagină, schinelul, coaja de stejar, coaja de salcie, rădăcina de tătăneasă. Răchitanul se utilizează pentru proprietățile sale cicatrizante în diverse plăgi ca ulcerele varicoase. Frunzele de pătlagină conțin pe lângă taninuri, mucilagii, vitamina K, glicozidul, aucubina (cu proprietăți antibioticeă și se folosesc
[Corola-publishinghouse/Science/1870_a_3195]
-
utilizate în băile medicinale, se pot menționa următoarele: răchitanul, frunzele de nuc, frunzele de pătlagină, schinelul, coaja de stejar, coaja de salcie, rădăcina de tătăneasă. Răchitanul se utilizează pentru proprietățile sale cicatrizante în diverse plăgi ca ulcerele varicoase. Frunzele de pătlagină conțin pe lângă taninuri, mucilagii, vitamina K, glicozidul, aucubina (cu proprietăți antibioticeă și se folosesc în băi locale indicate tratării bolilor de piele. Băile de plante medicinale sunt utile într-o serie largă de afecțiuni datorită faptului că prin tegument sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1870_a_3195]
-
crețișoară, frasin, mentă, roiniță și urzică; -herba de coada calului, păpădie, pedicuță, rozmarin, sunătoare și troscot; -semințe de mărar. În uz extern se aplică: -comprese sau băi de șezut cu mușețel, coada șoricelului, gălbenele, mărul lupului, mur-frunze, nuc, pelin alb, pătlagină, salvie, urzică, muguri de plop, castan sălbatic și scoarță de stejar (câte 30-50 g plantă la 2 litri apă, se fierbe 15-20 minute, se strecoară și se face o baie fierbinte timp de 20 minute, la intervale de 2 zile
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
meditând asupra celor ce s-ar fi putut întâmpla dacă ne-ar fi prins asupra faptului. Îngrozitor!!! Din cer nu cădea nici o picătură de apă. Foametea se făcea din ce în ce mai simțită. Buruienile comestibile fuseseră adunate până la ultimul fir: urzici, lobodă, știr, pătlagină, măcriș, bob sălbatic, ceapa ciorii, absolut totul fusese adunat de peste tot. Se fierbeau plantele, apoi, dacă se mai găsea un fir de mălai, se amesteca cu fiertura respectivă și se mânca. Dacă nu, puneau salină peste terciul ăla verde și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
crețișoară, frasin, mentă, roiniță și urzică; -herba de coada calului, păpădie, pedicuță, rozmarin, sunătoare și troscot; -semințe de mărar. În uz extern se aplică: -comprese sau băi de șezut cu mușețel, coada șoricelului, gălbenele, mărul lupului, mur-frunze, nuc, pelin alb, pătlagină, salvie, urzică, muguri de plop, castan sălbatic și scoarță de stejar (câte 30-50 g plantă la 2 litri apă, se fierbe 15-20 minute, se strecoară și se face o baie fierbinte timp de 20 minute, la intervale de 2 zile
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]