71 matches
-
diminutival: oaie mică, miel? Necunoscând exact situația din limbile semitice și iranice comparația cu fenomene lingvistice din limba română, limba slavă nu e concludentă, dar nu e nici exclusă. La noi, sătuc e un sat mai mic, la fel năsuc, pătuc, tătic, moșic,botic, lăptic etc. La fel la ruși: gorodok „orășel“ față de gorod, borodka „bărbiță“ față de „boroda“. Poate și la evrei și iranieni a fost ceva asemănător. Ciudățenia cea mai mare este că romanii au numit Paș¬tele și pascua
O TÂLCUIRE ETIMOLOGICĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340932_a_342261]
-
Maic-a mea. Preacurata cea de sus Maica Domnului Iisus. Lerui Ler și flori de ger Maica Domnului din Cer. PRIMA INTERPRETĂ : Sânul ei ți-a fost altar de lumină și de har. Te-a purtat, te-a legănat pe-un pătuc înmiresmat. Pân’au coborât din zbor îngerașii în sob or să te legene puțin în pătuc curat de crin. A TREIA INTERPRETĂ : Pruncușor cu chipul palid din obârșia lui David din înnobilată viță și dintr-o cerească spiță, deopotrivă-n
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 724 din 24 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341513_a_342842]
-
Domnului din Cer. PRIMA INTERPRETĂ : Sânul ei ți-a fost altar de lumină și de har. Te-a purtat, te-a legănat pe-un pătuc înmiresmat. Pân’au coborât din zbor îngerașii în sob or să te legene puțin în pătuc curat de crin. A TREIA INTERPRETĂ : Pruncușor cu chipul palid din obârșia lui David din înnobilată viță și dintr-o cerească spiță, deopotrivă-n chip firesc Fiul Tatălui Ceresc. PRIMA INTERPRETĂ : Te pogoară binișor în săracă ierslișoară și în sfântul
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 724 din 24 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341513_a_342842]
-
atent am pronunțat „unu”. El avea însă altă noțiune și arătând degetul a pronunțat „deget”. Fără să-l contrazic am arătat ostentativ degetul meu și am pronunțat răspicat „deget, unu”. Ședința se terminase cu obișnuitul căscat așa că a ajuns în pătuc de unde ne-a transmis binețe printr-un chiot care i-a transformat fața în lună plină. Ne-am retras și noi într-ale noastre. După câteva zile i-am arătat degetul meu gros și a pronunțat hotărât „unu” apoi a
MAME FĂRĂ MAME. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374295_a_375624]
-
Pași ușori se-aud în tindă parcă nici n-ating pământul... Speriat tresare pruncul și privește pe fereastra Care dă spre ulicioară... „ Nu-i nimic...doar bate vântul...” Se întoarce de la ușă tot gândindu-se la toate, Se așază pe pătucul care stă lipit de sobă. Și privind la sărăcia care li-i de-o vreme frate, De minunea care-o vede, nu mai poate scoate-o vorbă! În ghetuțele-nvechite stau bănuți și multe dulciuri, Lângă sobă iaca sunt lemne
MINUNEA LUI MOȘ NICOLAE de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372949_a_374278]
-
de-asupra răutăților lumii. Oamenii ăștia nu mănâncă...e clar...nici el și nici șoferul. Doruț n-a pus gura pe o coajă de pâine, iar nenea șoferul a păpat doar o ciorbă, înainte de plecare, a doua zi. Ajuns la pătuc, nenea cu volanul a adormit instantaneu. Doruț îmi povestea despre o tehnică de masaj egiptean...cu apă caldă. Pierdusem orice logică de înlănțuire a poveștii. Râdeam...râdeam și mă uitam în ochii lui mari, care povesteau liniștiți. Nu știu cum și când
AZI L-AM CUNOSCUT PE DĂNCUŞ! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 72 din 13 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344879_a_346208]
-
presus de orice Programă analitică, plan de lecții, activități extra-curriculare, mai presus de catalog, de note și, în chip deosebit, mai presus de Absență. Dragoste permanentă, de când copilul deschide ochișorii dimineața și până la rugăciunea de noapte care cheamă îngerii la pătuc, să-i vegheze somnul. Ce putem face în acest răstimp, când nu trebuie să mai mergem la ore, la alte activități, când ziua e luuuungă și e timp destul pentru toate: pentru joacă, pentru plimbare, pentru scăldat, pentru cinema, pentru
SLOVA COPIILOR de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 11 din 11 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344886_a_346215]
-
fi o nouă gură de hrănit, dese ori foarte costisitoare. Venitul este întotdeauna suficient (nu insuficient cum susțin cârcotașii), oricât de mic ar fi. Dar implică dese ori la mici renunțări. Făcute treptat se instaurează noul regim. Apar în cuibușor pătucul cu țarc, trusa de scutece, roz sau albastre potrivit ecografiei făcute și multe altele care pregătesc fizic transformarea cuplului în părinți. Poate mama purtătoare de sarcină ar trebui să facă gimnastică. O gimnastică specială care întărește grupul de mușchi ce
MENTALITĂŢI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1208 din 22 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347866_a_349195]
-
Totul va intra din nou în normal când pruncul va părăsi marsupiu. N-ar mai fi existat pericolul de strivire a sa. Deci; bea Tudose agheasma și așteaptă . Timpul rezolvă tot. Speranțe deșarte! În fostul nostru dormitor a apărut un pătuc cu zăbrele, și un scrin pentru scutece, si un ... Tot mai puține șanse să redevină dormitor „comun” În sfârșit a apărut pruncul, a trecut botezul cu toate cele, a trecut .... tot, șoala, facultatea etc. De la Mioara primeam din când în
FRIGIDITATE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2079 din 09 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375949_a_377278]
-
rănit, ea simțise de departe cele întîmplate. Cine poate spune pînă unde merge împărtășirea simțămintelor și cît de adevărate pot fi prevestirile izvorîte din dragoste? M-am uitat în odaia ta, se mărgini ea să spună; patul era gol, vechiul pătuc! Știam că te voi găsi aici! Și roșind ușor, cu o duioasă binecuvîntare în privire, blînda făptură îl îmbrățișă 243. Citatul începe printr-o referință la persoana a treia. Gîndurile și amintirile lui Esmond sînt relatate într-o manieră care
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
tata s-a așezat în fotoliu, în fața televizorului, mama s-a dus în bibliotecă și a început să citească ceva, iar copiii, în camera lor, s-au mai jucat un pic. Când a sosit ora de culcare, și-au făcut pătucurile și, țuști! Sub pătură. Sorina se simțea tare obosită. Când puse căpșorul pe pernuță, i se păru că începe să plutească, mai întâi, prin cameră, după aceea prin tot apartamentul iar, mai apoi, pătuțul seamănă cu un covor năzdrăvan care
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
vă necăjiți, am să vă spun, totuși, una. Spune-ne-o acum! îndrăznește Sorina. Numai să vă văd în casă, gata pentru somn, și am și început. Ca prin farmec, Sorin și Sorina ajunseră în cameră și se aflau în pătucurile lor, gata pentru odihna amiezii. De fapt, gata pentru a asculta glasul cald și melodios al bunei. Oare ce poveste o să le spună? După ce-și luă ghemul și andrelele pentru împletit, bunica începu: Păi, să vă povestesc despre Făt-Frumos
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
multe din aceste năzdrăvănii nu le făceau ei chiar singuri. Aveau o sumedenie de prieteni care, cu toate că erau necuvântători, pricepeau pe loc când copiii erau cu chef de joacă sau puneau la cale vreo șotie... Bunica trage cu ochiul înspre pătucurile celor doi. Apoi, își continuă povestea.: -Dar, câteodată, un bătrânel șugubăț venea pe la ei, așa cum vine pe la toți copiii care vor să se facă mari. Nimeni nu-l vedea, căci el e năzdrăvan, însă, cum venea moșneagul, îl simțeau pe
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
pe dată. Pentru că: Moș Ene le presăra pe la gene parfum de floare fermecătoare, zvon de soare și de cânt, s-adoarmă cât mai curând. „Oare, micii mei năzdrăvani ce fac?” se ntrabă bunica și privește, iarăși, mai cu atenție spre pătucurile unde Sorin și Sorina stau cu ochii închiși. Mulțumită, bunica zâmbește. „Moș Ene, poznașul, și-a făcut și astăzi datoria”, își spune-n gând. Vrea, apoi, să așeze mai bine păturile peste cei doi nepoței. Dar, ce să fie asta
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
urgia vremurilor și să-i ajute pe ceilalți. Și poate că de aceea-i satul nostru așa de frumos și de bogat. Că din el nu pleacă nimeni, niciodată, ci doar schimbă un loc cu altul. Bunica privește iar înspre pătucurile copiilor. Peste ochii micuților coborâseră odihnitor pleoapele. Ziua bunicilor Pregătiri Au sosit la casa bunicilor toți membrii familiei. Lucrul acesta nu se întâmplă prea des, căci fiecare, mare sau mic, are treburile lui. Așa se face că, uneori, bunicii rămâneau
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
rău. Atunci, știuleții și păstăile răsuflă ușurate, iar foșnetul lor parcă l-ar dojeni pe cățel: „Când mai vii pe la noi, dă-ne de știre! E păcat să ne speriem degeaba”. Copiii s-au trezit și ei, și-au făcut pătucurile, apoi au deschis și mai larg ferestrele - pe care bunicii le „uită” deschise în fiecare seară - ca să intre în cameră aerul proaspăt și înmiresmat de afară. Și-au dezbrăcat ștrengarii pijamalele, le-au așezat în șifonier și, după ce și-au
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
speranța ritmic saltă Ca foamea în zi de post. Azi mi s-a fixat doar patul. Ochii văd patru pereți Când de-a lungul, când de-a latul; Deși-s mici, îmi par măreți. Pentru mâine, nu știu ora, Un pătuc din lemn de brad Îmi va țărmuri și hora Slovelor ce triste cad. Când va fi să vină ceasul Împăcat doresc să fiu Cu toți ce-mi știură pasul, Pe care în minte-i știu. 4 noiembrie 2004 TOT AȘTEPTÂND
Reflecții minore pe teme majore by Ioan Saizu-Nora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91695_a_92329]
-
și pedeapsă! a exclamat. Nu pleca. Trebuie. — Dar am crezut că putem să lucrăm împreună, noi amândouă. Am putea să fim detectivi particulari. Închipuie-ți ce ne-am mai distra. Închipuiți-vă ce s-ar mai distra ea, cuibărită în pătucul ei cald și moale, în timp ce eu aș pierde vremea în tufișuri pline de apă, făcând toată treaba în locul ei. Îți sunt de mai mare ajutor ca PR de produse cosmetice, am spus, și ea a părut să mă creadă. Așa că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
și bomboanele de ciocolată făcute în casă erau acolo să-i întâmpine. Am așezat câteva pernuțe, am netezit cuvertura de pe pat - nelăsând nimic la voia întâmplării -, apoi eu și Teenie am luat o cină târzie și ne-am băgat în pătucurile noastre de o persoană pentru câteva ore de somn. În dimineața următoare am fost la centrul expozițional pe la șapte. Sala avea să fie deschisă publicului de la ora nouă și trebuia să amenajăm un mini-magazin Candy Grrrl până atunci. La puțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
-Bună ziua, dragi copii! Bună ziua, jucării! Trei păpuși o-mbrățișează Și-i fac loc: -Poftim, te-așază! Supa-i caldă și gustoasă Vrei să stai cu noi la masă? Ți-a fost drumul lung și greu: Vrei să-ți dau pătucul meu? Poate-ai obosit, ești mică! -Cum să dorm, măi ursulică? Doar nu-i vremea de culcare, Vreau să-ncingem hora mare. Saltă sprinten păpușica, Mărioara și Florica Și păpușile cu toate, Ursulică toba bate.
PĂPUŞICO, CE MAI VREI?. In: Călătorie în lumea poeziei : o strângere de inimă pentru micii mei prieteni din Laza by VIRGINIA ANIŢESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/404_a_829]
-
lumi. Iepurașul, cum zări o așa locuință pentru el, sări doi metri în sus de bucurie. Se uită în urmă, dar prietenul dispăru. Când intră înăuntru, ce să vadă?... Totul strălucea într-o lumină necunoscută lui până atunci. Erau și pătucuri din puf de raze, anume pentru el. - Ce-o să mănânc eu aici?... ce-o să fac dacă o să-mi fie frig?... întrebă iepurașul. - N-ai grijă, te voi hrăni eu... auzi un glas ca un clopoțel de argint,... și căldură tot
IEPURAŞUL MÂNIOS. In: Cartea binelui : poezie şi proză : antologie by Sanda Sfichi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/544_a_723]
-
cânte valuri pe care nu le-a mai cântat nimănui și să-ți legene visele. Te așteaptă undeva, departe, casa cu nucul cel falnic de la poartă. Nucul cu mirosul iodului purificator, păstrător fidel al gândurilor tale de mic faun, cu pătucul dintre ramuri unde veneau prietenii să ți se alăture ca într-un altar sacru, iar tu să-i umbrești cu veșnicia. Să te simți stăpâna unor ținuturi, oamenii să recunoască satul ca pe o moșie a bătrânilor plecați. Să oferi
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
ochii scăldați în lacrimi de fericire, cei trei micuți se gândeau poate că cel mai frumos cadou pe care l-au primit de Crăciun de la Pruncul Iisus era acela că le dăruise o mamă și un cămin! Târziu adormiră în pătucurile lor, temându-se că a doua zi, la trezire, să nu constate că a fost ... doar un vis. Dar, fusese un vis adevărat, căci în Noaptea Sfântă a Nașterii Domnului nostru Iisus Hristos se petrec totdeauna minuni! Tristețea brăduțului Pe
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
dacă... Nepoțica a adormit. Pe la miezul nopții s-a trezit. Singură. L-a chemat pe bunicul. Nu i-a răspuns. N-avea cum. A mai strigat de câteva ori. Văzând că nu i se răspunde, s-a dat jos din pătuc, a aprins lumina,a luat o coală de hârtie, o cariocă, a desenat pe coală portretul bunicului,în dreptul inimii a pus un punct negru, după care, s-a urcat în pătuc, și s-a culcat, cu obrăjelul stâng pe punctul
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
nu i se răspunde, s-a dat jos din pătuc, a aprins lumina,a luat o coală de hârtie, o cariocă, a desenat pe coală portretul bunicului,în dreptul inimii a pus un punct negru, după care, s-a urcat în pătuc, și s-a culcat, cu obrăjelul stâng pe punctul negru, de pe portretul desent, de ea, al iubitului bunic. Așa au găsit-o, dimineață, vecinii, care au venit să vadă ce face, și cum și-a petrecut, drăgălașa de ea, noaptea
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]