73 matches
-
un prea-plin de semnificații într-un timp prea scurt, și având ca primă suficiente bătături la picioare și destule dureri de spate pentru a-și dori să reajungă cât mai grabnic la Paris, unde-i așteaptă, în salon, pisicuța în pătucul ei. În ce mă privește, rămân la părerea mea, deja veche de mai multe decenii. "Locurile Sfinte? Impresie nulă. Cele văzute aici, în materie de turpitudini, de josnicii, de simonie și de lucruri ignobile în absolut toate domeniile depășesc măsura
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Iau numai câte o pauză scurtă pentru prânz și cină. Cronicarul meticulos al vremii ne amintește meniul: pâine și brânză la prânz, mămăligă și brânză la cină, iar apă de voie. La sfârșitul zilei, toți se prăbușesc cu greutate peste pătucuri cu oasele amorțite. Un somn frământat îi face să se învălătucească spasmodic în pături, în așteptarea noii zile de muncă: se aud meșterii și constructorii «Casei» lor. Da, o casă: «Casa Copiilor buni». Don Calabria detesta numele de colegiu, pentru că
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
umbra acestui păr De care-mi este dor. Și-acum când văd un păr Îmi amintesc cu drag De părul nost-frumos Cu crengile în jos. El era plin de pere, Iar eu plâng de durere, Căci noi toți am plecat Pătucul nu mai este Iar părul s-a uscat. Mult stimată și distinsă doamnă profesoară Ana, scria doamna Adriana luni 9 septembrie 2013, astăzi sunt Sfinții părinți Ioachim și Ana, zi cu soare, că acest nume vă aparține și dumneavoastră care
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
Mâine mai vin trei voluntare, și ele din Anglia și stau o săptămână” anunță Alfonso cu seninătate a doua zi. Sandra se întreabă unde va dormi toată lumea (între timp coliba pentru musafiri fusese terminată și eu dormeam acolo pe un pătuc de lemn. Trei oameni s ar fi putut înghesui dar, în nici un caz, nu ar fi încăput patru persoane). Poate ar fi trebuit să ne gândim la asta înainte de a accepta vizita bombănesc eu fără să ajut situația. Alfonso are
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
0 leagăn: copil (218); copilărie (103); relaxare (28); balansoar (25); somn (21); liniște (20); joacă (19); bebeluș (18); parc (17); cîntec (14); copii (13); scrînciob (13); uța (11); balans (8); distracție (7); lemn (7); mama (7); pătuț (7); alinare (6); pătuc (6); hintă (5); joc (5); prunc (5); bebe (4); copilaș (4); pat (4); culcuș (3); fericire (3); frumos (3); hamac (3); libertate (3); liniștire (3); părintesc (3); adormire (2); bucurie (2); casă (2); cărucior (2); cer (2); clătina (2); copac
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
de litru; lung; lungimea; mamă; matematică; material; matrice; măsoară; membru; mereu; mijloc; cu minte; 1m; de 50 ml; morcov; mustrare; muzică; neînțeles; neutru; norma; note; nouă; obiect; obținere; cu ochii; ocnă; octavă; opțiuni; ordin; pahar gradat; pantof; pas; pămînt; păr; pătuc; pedeapsă; piatră; pipetă; pîine; pînă unde?; pondere; posibilități; a potrivi; potrivită; precaut; precauție; precizie; principiu; probleme; putere; rațiune; răbdare; recipient; regulă; responsabilitate; responsabilități; restricții; ritm; rochie; saci; scurtă; seriozitate; soare; spartă; spațiu; statură; șchioapă; școlară; șubler; de tăiere; telefon; tempo
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
într-o vale fermecătoare din Turena. Stăpînul, un om de cincizeci și cinci de ani, în copilărie, mă ținea pe genunchi... El are o nevastă acră, habotnică, cocoșată, săracă cu duhul." Odăița de lucru arăta ca celula, chilia unui călugăr. Pătucul, vârât într-o nișă, ca al unui licean la internat... Cât face opera lui Honoré de Balzac? îl întreb pe un finanțist. Acesta tace și mă invită să aștept pînă va calcula toate edițiile din lume, pe care mai întîi
Zeii lari by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16703_a_18028]
-
A doua zi, munții ninși. Personajul y un afemeiat. Se laudă cu amănunte că o dată s-a culcat și cu mama și cu fiica în același apartament, în aceeași noapte, în locuri diferite. Ultima... fata,... zicea că ședea trântită în pătucul ei cu pisica în brațe. O chema Margareta, pe pisică.. O amintire de demult, din anii cincizeci, neprecizată data. La economat am căpătat rația lunară de cafea și de mălai. La mălai am renunțat repede neavând ce face cu el
4 decembrie 1969 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12979_a_14304]
-
-Bună ziua, dragi copii! Bună ziua, jucării! Trei păpuși o-mbrățișează Și-i fac loc: -Poftim, te-așază! Supa-i caldă și gustoasă Vrei să stai cu noi la masă? Ți-a fost drumul lung și greu: Vrei să-ți dau pătucul meu? Poate-ai obosit, ești mică! -Cum să dorm, măi ursulică? Doar nu-i vremea de culcare, Vreau să-ncingem hora mare. Saltă sprinten păpușica, Mărioara și Florica Și păpușile cu toate, Ursulică toba bate.
Călătorie în lumea poeziei : o strângere de inimă pentru micii mei prieteni din Laza by VIRGINIA ANIŢESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/404_a_829]
-
vechea locuință. Acolo urletele îi parveneau estompate de pereții groși. Din pricina liniștii și a izolării, aveau chiar un farmec particular. Camera păstrată în casa părintească era cea în care se născuse. Acolo doctorul a stat în leagăn. Apoi într-un pătuc. Șiamintea chiar de o pereche de rândunici care își făcuseră cuib deasupra pătucului. Mama lăsa pentru ele ferestrele deschise. Copilul creștea cu ochișorii la cuib. Când unul din părinți țâșnea săgeată pe fereastră, celălalt ateriza vertical, atârnat de marginea găoacei
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
a izolării, aveau chiar un farmec particular. Camera păstrată în casa părintească era cea în care se născuse. Acolo doctorul a stat în leagăn. Apoi într-un pătuc. Șiamintea chiar de o pereche de rândunici care își făcuseră cuib deasupra pătucului. Mama lăsa pentru ele ferestrele deschise. Copilul creștea cu ochișorii la cuib. Când unul din părinți țâșnea săgeată pe fereastră, celălalt ateriza vertical, atârnat de marginea găoacei. Garda se schimba în ciripituri graseiate. Căptușite cu atlas vișiniu, patru pliscuri tivite
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
ochii scăldați în lacrimi de fericire, cei trei micuți se gândeau poate că cel mai frumos cadou pe care l-au primit de Crăciun de la Pruncul Iisus era acela că le dăruise o mamă și un cămin! Târziu adormiră în pătucurile lor, temându-se că a doua zi, la trezire, să nu constate că a fost ... doar un vis. Dar, fusese un vis adevărat, căci în Noaptea Sfântă a Nașterii Domnului nostru Iisus Hristos se petrec totdeauna minuni! Tristețea brăduțului Pe
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
tata s-a așezat în fotoliu, în fața televizorului, mama s-a dus în bibliotecă și a început să citească ceva, iar copiii, în camera lor, s-au mai jucat un pic. Când a sosit ora de culcare, și-au făcut pătucurile și, țuști! Sub pătură. Sorina se simțea tare obosită. Când puse căpșorul pe pernuță, i se păru că începe să plutească, mai întâi, prin cameră, după aceea prin tot apartamentul iar, mai apoi, pătuțul seamănă cu un covor năzdrăvan care
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
vă necăjiți, am să vă spun, totuși, una. Spune-ne-o acum! îndrăznește Sorina. Numai să vă văd în casă, gata pentru somn, și am și început. Ca prin farmec, Sorin și Sorina ajunseră în cameră și se aflau în pătucurile lor, gata pentru odihna amiezii. De fapt, gata pentru a asculta glasul cald și melodios al bunei. Oare ce poveste o să le spună? După ce-și luă ghemul și andrelele pentru împletit, bunica începu: Păi, să vă povestesc despre Făt-Frumos
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
multe din aceste năzdrăvănii nu le făceau ei chiar singuri. Aveau o sumedenie de prieteni care, cu toate că erau necuvântători, pricepeau pe loc când copiii erau cu chef de joacă sau puneau la cale vreo șotie... Bunica trage cu ochiul înspre pătucurile celor doi. Apoi, își continuă povestea.: -Dar, câteodată, un bătrânel șugubăț venea pe la ei, așa cum vine pe la toți copiii care vor să se facă mari. Nimeni nu-l vedea, căci el e năzdrăvan, însă, cum venea moșneagul, îl simțeau pe
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
pe dată. Pentru că: Moș Ene le presăra pe la gene parfum de floare fermecătoare, zvon de soare și de cânt, s-adoarmă cât mai curând. „Oare, micii mei năzdrăvani ce fac?” se ntrabă bunica și privește, iarăși, mai cu atenție spre pătucurile unde Sorin și Sorina stau cu ochii închiși. Mulțumită, bunica zâmbește. „Moș Ene, poznașul, și-a făcut și astăzi datoria”, își spune-n gând. Vrea, apoi, să așeze mai bine păturile peste cei doi nepoței. Dar, ce să fie asta
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
urgia vremurilor și să-i ajute pe ceilalți. Și poate că de aceea-i satul nostru așa de frumos și de bogat. Că din el nu pleacă nimeni, niciodată, ci doar schimbă un loc cu altul. Bunica privește iar înspre pătucurile copiilor. Peste ochii micuților coborâseră odihnitor pleoapele. Ziua bunicilor Pregătiri Au sosit la casa bunicilor toți membrii familiei. Lucrul acesta nu se întâmplă prea des, căci fiecare, mare sau mic, are treburile lui. Așa se face că, uneori, bunicii rămâneau
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
rău. Atunci, știuleții și păstăile răsuflă ușurate, iar foșnetul lor parcă l-ar dojeni pe cățel: „Când mai vii pe la noi, dă-ne de știre! E păcat să ne speriem degeaba”. Copiii s-au trezit și ei, și-au făcut pătucurile, apoi au deschis și mai larg ferestrele - pe care bunicii le „uită” deschise în fiecare seară - ca să intre în cameră aerul proaspăt și înmiresmat de afară. Și-au dezbrăcat ștrengarii pijamalele, le-au așezat în șifonier și, după ce și-au
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
După raportul de dimineață le-am ordonat să rupă rîndurile, la dormitoare fuga marș în liniște, azi nu facem instrucție, m-au privit mirați, nici lustruială de armament, nici fecale la GAZ, nici sectoare, doar să stați la orizontală în pătucurile voastre, ciocu’ mic, ascultați radioul, la masă în formație și atît. Gărzile tot la locul lor fioroase, măi băieți voi de unde sînteți de fapt? îi întreb, dar ei o scaldă, atunci m-am luminat, or fi uslași, forțe secrete, i-
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
acasă cu ochișorii injectați, să mă și imaginez orb pentru totdeauna, când peste o jumătate de ceas Bubbles îngenunchează ca s-o ia la cioc! Acasă - la mămicuța mea! La prăjiturica mea și la păhăruțul meu cu lăptic, acasă la pătucul meu curat! Oi, civilizația asta, cu nemulțumirile ei! Ba-ba-lu, vorbește-mi, spune-mi, povestește-mi cum a fost când ți-a dat-o? Trebuie să știu, chiar în detaliu, în detalii cât mai exacte! Povestește-mi de țâțe! De sfârcuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
se mai dea. Un pui de incubator, lăsat o zi să alerge în voie pe cîmp, surîde trist Mihai. Și cînd mă gîndesc că, la cămin, în aceeași cameră, fac jocuri, mănîncă și dorm cincizeci și trei de copii, în douăzeci și cinci de pătucuri. După masă, Adrian și Carmen joacă tenis, iar Cristina și Mara își dispută dragostea cățeilor. Chiar nu bei nimic? insistă Tamara. Alcool nu, e prea cald. Cafea. Am și eu cafea naturală, să știi! se entuziasmează Tamara, dar pe un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
dormit după-amiază acasă... Pînă la prînz, Mihai pune la punct tot ce avea de făcut prin instalație, apoi cere bilet de voie pentru patru ore. Cînd ajunge la cămin, copiii tocmai au terminat de mîncat și s-au băgat în pătucurile lor. Zărindu-și tatăl, Cristina se bucură, gata să exclame de fericire. Cîțiva, care n-au adormit încă, se uită cu jind la colega lor, luată să doarmă acasă. După ce Cristina adoarme, Mihai se ridică din pat și-i șoptește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
fug, apăi fug, nu se opresc. Nici cucoana Ilisafta nu-l observase prea bine pe dolofan, căci îl alăpta o doică și era al cincilea. însă acum evidența sărea în ochi de cum luai pânza ce-l apăra de muște de pe pătuc: Răducu era ceva de speriat. Nu-i lipsea nimic, nu era sucit, diform, avea și ochi, și nas, și gură, și urechi, și puțin păr, și piciorușe, și degețele. Și nici luate în sine părțile feței nu trădau vreun defect
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
duminică vânzătoarea de cofetărie le aducea soțului ei, acasă. La sfârșit ne servi cafele. Între timp femeia născuse, dar nu văzusem copilul și o întrebai unde era. - Cum unde, se miră ea, nu l-ai văzut în odaie? Doarme în pătucul lui. Nu văzusem pătucul. Femeia își aprinse un ciubuc și începu să fumeze liniștită. După naștere se calmase și parcă nici nasul nu-l mai avea așa mare, poate din pricina pieptănăturii, atunci părul castaniu îi cădea bogat pe lângă obraji, acum
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
le aducea soțului ei, acasă. La sfârșit ne servi cafele. Între timp femeia născuse, dar nu văzusem copilul și o întrebai unde era. - Cum unde, se miră ea, nu l-ai văzut în odaie? Doarme în pătucul lui. Nu văzusem pătucul. Femeia își aprinse un ciubuc și începu să fumeze liniștită. După naștere se calmase și parcă nici nasul nu-l mai avea așa mare, poate din pricina pieptănăturii, atunci părul castaniu îi cădea bogat pe lângă obraji, acum își eliberase chipul ridicând
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]