88 matches
-
articolul intitulat Curentul popular și generația tânără. El consideră că „poporul de jos, cu traiul său patriarhal, cu portul său pitoresc, cu duioasele lui cântece” trebuie asimilat cu scopul de a fi apoi redat, în forme sublimate, mișcării literare a „păturii culte”. Nutrindu-se din lirica eminesciană și din poezia lui George Coșbuc, versurile publicate în F.-F. nu pot depăși sfera epigonismului. Eticul și etnicul prevalează în alchimia acestei poezii. G. Tutoveanu scrie poeme senine, optimiste, situate între descriptivism pur
FAT-FRUMOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286969_a_288298]
-
c) angajarea subiectivă, chiar dacă uneori aparentă, pe calea reproducerii stării existente. Fiecare dintre aceste trei instanțe funcționau astfel încât să asigure reproducerea structurii sociale a ordinii comuniste. Atribuirea identitară era una clasială, adică fiecare era „alocat” clasei muncitoare, țărănimii cooperatiste sau „păturii sociale” a intelectualității. Categoria activiștilor de partid, deja profesionalizați în varianta „revoluționarilor de profesie”, aparținea clasei muncitoare conducătoare și impunea codurile culturale ale ordinii comuniste. Omogenizarea socială, respectiv ștergerea deosebirilor și opțiunilor clasiale, era de fapt opțiunea politică a generării
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Început la 30 martie, Congresul intelectualilor a ținut o săptămână; dar campania pregătitoare a Început Încă de prin februarie. În concepția plină de grandomanie a oficialilor, manifestarea se voia o trecere În revistă și o verificare a atașamentului partinic al „păturii”, al marelui batalion ne-muncitoresc: creatorii de valori științifice, tehnice, artistice. Deviza congresului era Pace-Cultură, iar manifestarea trebuia să cuprindă toate instituțiile culturale, științifice, de Învățământ și obștești, Începând cu cenaclul de fabrică ori de cămin cultural, cu organizațiile sportive
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
și sticli ochelarii către femeie. Cu glas alintat, gazda cântă : - Mare pacoste cu vântoasa asta, dom’ procuror ! Șezi, îndată trimit s-aducă niște lapte călduț. I-auzi cum oftează... - Cine ? - Vântoasa. Reluându-și mișcările obișnuite, procurorul se liniștise. întoarse ceasornicul, pături hainele și, ridicându-și un genunchi, începu să-și frece cu ciorapul laba îngălbenită. Se întinse apoi în pat cu mâinile încrucișate peste ogheal și fixă privirea în tavan. În odăița care mirosea a cojoc ș-a tihnă de cămară
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
se găsiseră unii care să trâmbițeze „consecințele negative“ și să facă mare caz de ele. Dar În orice subiect controversat există și așa ceva. Prin urmare China a Închis ușile orfelinatelor o perioadă. Fără adopții, operații pentru gură de lup sau pături noi frumoase. Și cât a ținut asta? Poate cel mult un an. Uneori trebuie să accepți câteva zgârieturi dacă vrei să câștigi cursa. Și-n final toată lumea câștigă. Și oricum, subiectul lui nu avea nici o legătură cu copiii care mor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
cu lațuri ascunse. Era însă târziu să ne mai întoarcem după ce coborâsem atâta. Adela îmi puse șalul pe braț, fără să i-l mai cer, pe urmă își scoase și tulpanul, care se prindea în penajul dur al cetinii, îl pături și mi-l puse singură în buzunarul surtucului. Simplitatea și naturalul, lipsa de ceremonie cu care mă împovăra cu obiectele ei erau dovezi scumpe că-mi face darul de a-și lua drepturi asupra mea. Cu un pas mai jos
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
păpușoi și zvârlea grăunțele la câteva paseri care se repezeau sfioase până la picioarele ei, apoi se împrăștiau în toate părțile, cârcâind. Întorsei calul spre moară și începui a urca potica. Cum mă văzu, nevasta vătafului se sculă în picioare, își pături grăbit șorțul roșu și deodată se întoarse și dispăru pe ușa neagră a șandramalei. Eram curios să văd pe femeia care înșelase pe Dragoș, care călcase în picioare onorul lui Dragoș, deși o femeie care își înșală bărbatul e ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
trei picioare, sta o fată ca de douăzeci de ani și se necăjea să aprindă un foc de ciucalăi. Când bătrânul și Niță intrară, ea își scoase capul de sub horn. Întoarse ochii și rămase mirată în fața străinului. Fără voie își pături fusta de cit și cămașa de pânză, apoi zâmbi: Bună ziua... zise Niță Lepădatu ațintindu-și ochii asupra ei. —Mulțămim dumnitale, bădică... Moș Nastase căuta după ușă cofa. Bătu în ea cu vârful opincii. Zise repede, cu glasu-i ascuțit: —Așa... hm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
ciocârlia clinchetele argintii, Atunci este primăvară, când-și-au zborul fluturii? Când pe lac sclipiri de aur se-oglindesc în ochi de zori, Când și munții se apleacă lăsând loc în colț, de flori, Când șiraguri de mătase își țes pături pe sub nea, Atunci este primăvară, când cerul aproape-ai vrea? Când se face primăvară între lebede pe lac? Atunci când e lună nouă și mă lași ochi dulci să-ți fac? O coamă de cal Ce-i gândul, ce-i gândul
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
șficuia fața. — Sandy! țipă el și începu să alerge. Sandy! Sandy! Alexander! Se prăbuși printre buruieni, se împiedică și căzu în întuneric. Apoi se luptă o vreme cu ceva care părea că-l leagă, dar își dădu seama că erau pături și se ridică în capul oaselor. Se afla într-o cameră pătrată, cu podea din ciment și pereți acoperiți cu gresie, ca o toaletă publică. Părea mare, poate și pentru că singurul mobilier era un closet într-un colț fără colac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
excentric cum eram și pustnic în Greenwich Village, am trăit cam cu patru dolari pe zi, inclusiv chiria, și aveam chiar și televizor. Lucrurile mele noi erau toate din surplusul de război, ca și mine - un pat îngust de fier, pături oliv-maroniu cu „U.S.A.“ pe ele, scaune pliante din pânză, garnituri de popotă în care să gătești și din care să și mănânci. Chiar și conținutul bibliotecii mele era în mare parte surplus de război, provenind, cum provenea, din seturile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
lui Ken o idee de explicație, astfel încît apoi, el, Ken, să o poată liniști pe ea. Ken prinse soluția din zbor. — Da, suntem în pană de motor. — Și ce facem ? — nimic, așteptăm. — n-o să ne fie frig ? — nu, am pături în mașină. Cinci minute mai tîrziu Betty descoperea, lipită de Ken, că deșertul nu era de loc tăcut. Din cînd în cînd de afară se auzeau tot felul de țipete și chiar serii lungi de bufnituri ca și cum s-ar fi
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
învălui tristețea. Totul i se păru murdar, cerul ca o leșie, zidurile casei, lămpile unsuroase care ardeau în pomi. Roșioară îi făcu semn lui Stere. Acesta se ridică și intrară în casă din nou. Soacra așeza rufele pe pat, le păturea una peste alta și ofta. Le dădu în primire mirelui. - Uite, maică: șase cearșafuri, șase fețe de pernă, saltea de lână, perdele, preșuri, batiste, bluzele fetii, fotele, hainele, pantofii, ciorapii, două fețe de masă, tot... Dogarul avea o față veselă
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Bismarck. Deschisă industriei jidovești din Austria și înmulțindu-și trebuințele prin formele goale ale civilizației occidentale, pe care le-a introdus cu aceiași pripă ca și noi, Ungaria își istovește pământul prin cultura estensivă și barbară, scoate prin acest tratament pături din ce în ce mai adânci ale țarinei la suprafață, așa încît brazda sa devine din ce în ce mai săracă. Neputând, se-nțelege, concura cu vecinul său, cu care e legată prin interesul apăsării naționalităților, tot ce nu lucrează pământ în Ungaria e silit a-și oferi
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ținea mai mult de grija minuțioasă cu care-și întreținea, purta, schimba și combina ca într-un joc de cărți îndelungt exersat cele trei costume, cămăși, cravate și pantofi. Cât despre pardesiul cu guler de astrahan, probabil unic la Montréal, păturit neglijent într-o seară cu eticheta în afară, fusese fabricat în România de bună seamă pe vremea când avea pistol în dotare și acces la depozitele de confecții pentru export. Avea planuri mari, bineînțeles. Mari și destul de vagi - sau nu
Destin by Constantin Stoicu () [Corola-journal/Imaginative/8428_a_9753]
-
a acestui regulament, după cum precizează același Costache Radu, Bacăul „în privința curățeniei și a sănătății orășenilor, era lăsat în voia lui Dumnezeu. Cea mai mare parte a orașului era o statornică murdărie. Ogrăzile caselor nu erau curățate niciodată, gunoiul se punea pături peste pături și acolo putrezea, (...) mulți având dughenițele lor la uliță, gunoiul ce-l scoteau din dugheană și din casă îl puneau în stradă dinaintea ușii, căci peste o zi sau dou) bătea un vânt mai tărișor și-l împrăștia
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
bune toate. Seara, ținea morțiș să mă culce ea, și-mi spunea: „Aburcă-te, maică, pe pat, să te cotârcesc” (să te învelesc). Eu râdeam, căci nu cunoșteam semnificația verbului „a cotârci”, dar mă urcam pe pat, ea mă învelea, păturind plapuma mai bine pe trupul meu și mă săruta în creștetul capului. Atunci mă învăluia cu adevărat dragostea pe care nu mi-o putea da decât mama. Avea săsoaica în curte niște duzi, care făcea niște dude mari negre, mari
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
mă săruta în creștetul capului. Atunci mă învăluia cu adevărat dragostea pe care nu mi-o putea da decât mama. Avea săsoaica în curte niște duzi, care făcea niște dude mari negre, mari cât perjele. Pe timpul recoltatului, așternea sub duzi pături iar eu mă urcam în pom și scuturam. Cădeau cu duiumul. Făceau rachiu din ele și tata, gustând seara din el, spunea că-i „fain al naibei”, tare și aromat. Și cum să nu fi fost bun dacă stătea la
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
Populară Ungară”. În poze, el vede oameni spânzurați cu capul În jos și niște oameni care fug cu puștile În mână, iar tatăl lui Îi spune că țara noastră trimite În ajutor poporului ungar trenuri cu lemne de foc și pături și el se gândește la săracul popor ungar și la oamenii ăia spânzurați și cum le pun foc cu ardei iute ca să-i usture și Își aduce aminte de iobagi și i se face frică. Și Îi mai spune cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
Budapestei, francezii și englezii bombardaseră Port Said și noi împleteam. Ședeam în băncile școlare cu capacul pupitrului ridicat și aveam andrele în mâini; în timp ce profesorul explica regulile folosirii virgulei, ne străduiam să prindem pe andrea ochi după ochi ca să împletim pături de lână pentru unguri, de fapt, petice care urmau să fie cusute între ele. Așteptam ca americanii să facă în sfârșit ceea ce, după părerea unor „de-alde noi“, ar fi trebuit să facă de mult: să ne ocupe, să termine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
Când se ducea la vreo paradă, trecea de la un podium de prezentare la altul, cu carnețelul de notițe În mână, pregătindu‑se astfel să revină În Statele Unite spre a spune societății new‑yorkeze ce va dori ea să poarte - iar păturii de mijloc americane ce i‑ar plăcea să poarte - În singurul mod care conta cu adevărat. Și nici prin minte nu‑mi trecea că Miranda acordă o atenție sporită articolelor de Îmbrăcăminte care se perindau pe podiumuri pentru că așa vedea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
compusă casa, grădina și oamenii chiar ar fi fost smulși din țîțÎni, și acum Încercau Încă să se așeze la locurile lor. Kay era conștientă și de clădirea din spatele ei, amenințînd cu prăbușirea. Trecu repede de la unul la altul, Îndesîndu-le pături pe umeri, aprinzîndu-și lanterna și uitîndu-se la chipurile lor. Apoi zise „În regulă“, și-și Îndreptă spatele. Se gîndi că una dintre fetițe avea probabil un picior sau o gleznă ruptă; o trimise pe Patridge să se uite la ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
ca gemul. — Ce treabă Împuțită pentru cei din casă cînd o să-și scoată capul afară, zise gardianul enervat. Nu credeți? Le studie pe Kay și Mickey. Nu prea e treabă de femeie. Aveți ceva În care să-i Înveliți? — Numai pături. — Ce-o să se mai aleagă din păturile alea, spuse el bodogănind, cum Îi era felul, cînd se Întoarseră la trepte. Dădu cu piciorul În timp ce mergea pe stradă și găsi o bucată de ceva. Uite, ce-i asta? Pelerina femeii, smulsă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
înăuntru era cald, că la masă pâinea era la discreție și că în fiecare zi aveam carne și lapte, iar paturile aveau saltele și pături (e drept, păturile erau scorțoase și vechi, puțeau a sudoare de cal, dar erau totuși pături). În cel în care fusesem băgat eu și poetul eram câteva sute. În altele, mai mulți. Mi se luase costumul meu civil și mi se dăduse unul vărgat, și în locul căciulii, o bonetă. Deși fusesem prevenit (vezi, mi se spusese
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
oricât de mic ar fi la început, un vlăstar răsărit din pământ, are același caracter, aceeași formă ca uriașul secular care a dat naștere unui codru de stejari, care a asimilat cu esența [sa] și a absorbit în formele sale pături din ce în ce mai adânci ale suprafeței pământului. {EminescuOpXII 182} A imputa lui Epureanu c-ar fi propus loviri de stat sau feudalism este neadevărat pe de o parte, absurd pe de alta față c-un om care a fost prezident de Consiliu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]