37 matches
-
colorate, împodobite cu versuri, din Cimitirul Vesel, e tot atâta artă cât în ștergarele, puse pe vremuri deasupra plitei, pe care scria cu ață: „Bărbățelului să-i faci/ sărmăluțe, cozonaci”, „Pentru tine când gătesc/ Eu să știi că te iubesc”, „Păunașul codrilor/ Numai de tine mi-e dor”. Și aceste ziceri au măcar calitatea de a nu fi crunt agramate, cum sunt cele de la Săpânța... Pe la 1935, un ins din zonă, Stan Ioan Patraș, s-a apucat să facă la comandă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
metalic și albastru adânc, erau favoriții tuturor locatarilor, mândria curții, curcanul, dimpotrivă, era huiduit și batjocorit pentru ifosele și arțagul lui. Cu o cununiță cochetă de pene în creștet, Pompilia pășea delicat pe picioare de mărgean, pîndindu-l parcă permanent pe Păunaș, așteptând să mai contemple, iar și iar, spectacolul cosmogonic al cozii înfoiate, pline de ochi albaștri. Imaginația locatarilor curții era limitată în privința botezării orătăniilor imperiale. Pompilia era o curvuliță dmtr-o curte vecină, care ieșea zilnic, pe înserat, cu poșeta pe
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
spectacolul cosmogonic al cozii înfoiate, pline de ochi albaștri. Imaginația locatarilor curții era limitată în privința botezării orătăniilor imperiale. Pompilia era o curvuliță dmtr-o curte vecină, care ieșea zilnic, pe înserat, cu poșeta pe umăr, la vânătoare de bărbați; cât despre Păunaș, cam toți aveau în bucătărie, deasupra mașinii de gătit, ștergare cusute parcă de chiori, cu ciobani cântând din caval sau țărăncuțe torcând la gura sobei, în jurul cărora scria cu litere strâmbe și fără ortografie: Unde este pace și lui D-
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
bucătărie, deasupra mașinii de gătit, ștergare cusute parcă de chiori, cu ciobani cântând din caval sau țărăncuțe torcând la gura sobei, în jurul cărora scria cu litere strâmbe și fără ortografie: Unde este pace și lui D-zeu îi place" sau "Păunașul codrilor spunemi de cine mie dor". Curcanul era burduhănos și plin de jeg ca acordeonistul țigan Marinache, care făcea pe orbul în tramvaie, asurzindu-i pe călători cu aceleași valsuri dulcege de la râul Colentina la Dristor. Ținea ochii dați peste
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
douăzeci de metri de pământ. Era cineva acolo, era o lucire și o zbatere de fulger, în mijlocul și deasupra cartierului pustiu, arhitectură însingurată, spectrală. Era o lumină albastră pâlpâitoare, care-i amintea Mariei pieptul cu ape de azur al lui Păunaș, păunul din curtea de pe Silistra. Dădea colțul ierbii în jurul turnului uns cu păcură. Costel îi dădu un ocol, lăsînd-o pe tânăra țesătoare încremenită, cu ochii mari, în fața ușii. Îndărătul construcției de plasă și bare de fier era un maidan cu
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
răspunse prompt coana preoteasă, și-i făcu cu ochiul. Ridică mâna și strigă: - Băiete, două jamaică mici și două pahare mari cu borvis brumate. Da' repede! - Imediat, coană preoteasă, răspunse băiatul, care avea vreo șaizeci de ani și-l chema Păunaș. Să le lăsăm pe cele două cucoane să-și deguste romul și apa rece și să ne îndreptăm puțin spre altă crâșmă, care se află în cealaltă parte a satului. De fapt aceasta nu este a doua din sat, ci
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
ca glonțul pe poartă. Nu s-a oprit decât în fața casei țigăncii cunoscută de el, din Păun, care lega și dezlega o mulțime de daraveri. A găsit-o la poartă. Parcă îl aștepta... ― Bine te-am găsit, Zaura. ― Ia spune, păunașule, ce vânt te aduce la mine, că de dragul meu n-ai bătut atâta cale? ― Măi, că al naibii nas mai ai! M-ai ghicit înainte de ați spune o vorbă. ― Păi una-i Zaura solomonița, boierule. Mi-am dat sama că
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
figura senină și neridată a străbunicului, străbunica cu fața rotundă și plină de negi, bunica tânără, suita de vecine gălăgioase și amantele malițioase ale străbunicului. Cel mai proeminent, însă, se reliefa chipul străbunicului, din imensitatea albă de perne brodate cu "Păunașul codrilor / Spune-mi de cine mi-e dor". Avusese și el o variantă a aceleiași perne, mai modestă, brodată în negru și roșu, pe care-și odihnea capul în fiecare vacanță. Mai cu seamă somnul de prânz era patronat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
cu soare; Pași, pași, pași murgule tare Bine pe noi că ne - așteaptă: Ție zobu cu obracu Mie gură și colac[u]. 56 Dă, Doamne, nanei noroc, Ca semînța-n busuioc, Dă, Doamne, nanei putere Ca semînța-n cărujele. 57 Măi bădiță păunaș, Hai la noi să-ți dau sălaș; Dar de cină ce ți-oi da? Strugurei ca iedera, Strugurei muiați în rouă Și un pat de perini nouă; Patul e din lemn de vie - De-i fi om de omenie Te
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
De mireasa din ist sat, / Cu surcele de la lemne, / Cu așchii de la proptele, / Cu sulfină din grădină, / Apă lină din fântână, / Cu pană de liliac, / Bine i-a dat peste leac."266 În mentalitatea arhaică a țăranului român, figura mitică "Păunașul Codrilor" este un semizeu al codrilor, înfățișat ca un voinic "tânăr, mândru și mintos", "mândru ca păunul și misterios ca Pan, zeul codrilor"267: "Frunzulița bobului, / Veler, Velerița mea, / Dimineața se scula, / Pe ochi negri se spala, / Mâneci albe sufleca
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Eu cântecul ț-oi cânta, / Dar munții s-or tremura, / Văile s-or tulbura, / Păunașu-a auzi / Și-nainte mi-a ieși, / Nouă bine nu ni-a fi. / Cântecul i l-a cântat, / Munții s-au cutremurat, / Văile s-au tulburat, / Păunaș a auzit / Și la dânșii a venit. / Tu ești Popa Popovici, / Care poartă bernevici / Din coți, douăzeci și doi, / Cum n-am văzut pe la noi. / Din luptă să ne luptăm, / Ori din săbii să ne tăiem? Ba din luptă, / Că
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Andrei, pe la 30 noiembrie, când încercam să ne găsim tovarășii cu care să facem piesele pentru Anul Nou. -În ce constau piesele pe care le pregăteați? -Ne grupam câte cinci copii și fiecare avea rolul lui. De exemplu în " Banda Păunașului" eram patru personaje: Păunul, Zâna, Groza și Turcul.Ne duceam în fiecare seară după ce ieșeam de la școala la unul din membrii grupului să facem pregătire. Seara în postul Crăciunului băieții sunau din corn sau pocneau din pocnitori făcute special pentru
Filosofia şi istoria cunoaşterii by Găină Emilia () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2058]