35 matches
-
doftor să-i slobozească sânge... — Și pe cine să mai chem? Cine trebuie să mai afle că Brâncovenii se pregătesc să vină să ne căsăpească, pe când noi stăm cu mâinile în sân? Nu-i timp de lăsat sânge. — Așa-i, Păunița are dreptate, nu-i timp de doftori, gemu stolnicul. Cine mai știe despre cele pe care ni le-ai spus nouă? — Măria ta, acu’ încă nu știe nimeni, dar peste două ceasuri o să ajungă vestea trimisă de pașa de la Rusciuc
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
cu porumb. Câteodată se mai împuținau la număr, pentru că erau prinși de diverși indivizi, dar după o lună, două, mulți dintre cei vechi, se întorceau acasă. Tanti Aneta îi cunoștea pe toți, ba îi striga și pe nume: Pestrițu, Gogu, Păunița, Gigi, Boghetu, Corbu, Zurgănel ș.a. Avea o cutie de table din lemn de nuc, care mi-a dăruit-o. Îmi zicea: - Vezi mata, dom profesor, cutia aiasta? Cu ea au jucat table actorii de la Naționalul ieșean. Cum naiba au apucat
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
volumul roz pe dinafară, gri pe dinăuntru. Pentru că rimoromanul cu pricina reprezintă, de fapt, rubricile „Telenovela nova“ scrise de Foarță în „Supliment“ în 2005, după cum poate vă aduceți aminte, și ilustrate de Ion Barbu prin personaje ca Marie-Jeanne, nașu’ Gică, Păunița Columbeanu, Carlo, Băsescu, Iliescu și Vlad Tepeș. Dar nu asta era ideea. În fine (citez, cititorul e rugat să nu confunde acest nominativ cu vocativul termenului fin!), parodia bate pornografia, like a virgin, mai ales în România. Așa că Mirele fără
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
funciară. O imensă moșie. Căzută, pe el, ca un soare, drept din cer. Văzându-se latifundiar fără pereche pe acele locuri, și-a introdus, Întreaga mare suprafață de pământ, În circuitul financiar-bancar, punând În mișcare o adevărată fabrică de bani. Păunița natură a mai adus, În tot acest cuibar de Îmbogățire, un mare ou de aur: descoperirea, În subsol, a unui surprinzător de bogat zăcământ de țiței și gaze naturale. Investitori de Înalt rang, de prin toată lumea, sau năpustit, asupra acelui
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
visului și beau din sîngele cald al acestui poem. Aștern pe patul puștii cuvintele tinere, scuip Între ochi sintaxa, ascult torcînd În suflet motoarele mașinilor de război. Ard În cinstea lor lumînări făcute din seul poetului necunoscut. Cu țipete de păuniță, omenirea Îmi scoate febra din trup. De pe mîinile Împreunate cad zgomotoase rugile, În vreme ce o pușcă de vînătoare e pregătită să tragă. Îmi ridic duhul de la pămînt, Îl curăț de praf și mi-l așez la rever, dar un Întreg regiment
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]
-
-n scaun; deasupra mea caligo nourul Întunecat adumbrește pe toți cei care văd lumea prin ochiul inimii. La dreapta mi se oferă un pelerinaj cu obstacole, la stînga mi se aduce la cunoștința cubică intrarea amaritudinei În urbe; țipete de păunițe: „veniți căci teascurile sunt pline și hîrdaiele dau pe afară! veniți voi cei care ne- ați cunoscut Îndeajuns În paturile voastre, voi cei care ne-ați dezgropat ca pe argint și ne- ați cunoscut ca pe o comoară", iar mie
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]
-
de cine mi-e dor". Avusese și el o variantă a aceleiași perne, mai modestă, brodată în negru și roșu, pe care-și odihnea capul în fiecare vacanță. Mai cu seamă somnul de prânz era patronat de prezența falnică a păuniței, pe care o privea lateral, cu capul rezemat pe marginea pernei, și citea mecanic, la nesfârșit, versurile fără noimă, ca pe-o incantație ce avea să-i aducă somnul. Și mirosul îi penetra tot mai adânc întreaga ființă, dintr-odată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
Toți micii, / Toți voinicii, / Toți sătenii, / Toți poporenii / Să cate numai la mine, / Numai mie să se închine, / Iar dușmancele mele, / Cele spurcate și rele, / Să rămâie înglodate, / Cloște înclocșnate, / De găini găinățate, / În pod aruncate. Da, eu să fiu păuniță, / Podoghiță, / De la munte scoborâtă, / De toată lumea iubită, / Feciorii ce m-or vedea / În brațe că m-or lua, / În frunte m-or săruta, / În fruntea jocului m-or purta!"434 Interferența dintre sacru și profan transformă valențele focului într-o
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
al fertilității și ipostază zoomorfă a pomului vieții, este păunul care reprezintă imaginea spiritului universal, având valențe demiurgice 264: Când a împodobit Dumnezeu păsările și le-a pus pene, mai întâi l-a gătit pe păun și pe urmă pe păuniță. Ei i-a pus numai crucea în cap și îndată a cântat cucoșul, ș-a rămas neîmpodobită, de altfel ar fi avut și ea așa pene ca și păunul."265 În ceremonialul nupțial, păunul și păunița sunt prezenți ca element
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
și pe urmă pe păuniță. Ei i-a pus numai crucea în cap și îndată a cântat cucoșul, ș-a rămas neîmpodobită, de altfel ar fi avut și ea așa pene ca și păunul."265 În ceremonialul nupțial, păunul și păunița sunt prezenți ca element comparativ care resemantizează imaginea binară, devenită complementară prin paralelismul analogic: "Pe deasupra istui sat, / Zarea focului se zărește, / Mândru păun se rotește; / Nu mi-i păun rotilat, / Da-i mirele fermecat / De mireasa din ist sat, / Cu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]