84 matches
-
afară. - O cafea pentru mine... Căpitane, ai băut vreodată cafea la nisip? - Nu, Înălțimea voastră, dar nici nu cred că e momentul să Încerc. O cană cu apă ar fi suficientă. - „Luminăția”, repet, „Înălțimi” sunt doar unii din supușii mei. Pașale, bey, generali... - Am o memorie mai greoaie zilele astea... - Observ. Dar trec peste această obrăznicie fiindcă avem un subiect cu adevărat important de discutat. Dacă nu e un efort prea mare pentru memoria greoaie a domniei tale, aș vrea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
este totdeuna un reazim solid al meritului și al reputației adevărate. La noi însă această stărostie de secături veninoase, de "onorabile" nimicuri, de idioți înfumurați, tronează, taie și spânzură ziua-n amiaza mare; ei compun juriurile de artă, ei sânt pașalele instituțiilor naționale, de la ei atârnă soarta acelor nenorociți cari, târâți de adevărată chemare, își cheltuiesc viața ca să facă ceva ce nu se poate face fără voia celui de sus. Închipuiască-și oricine soarta aceastora. Și ne mai mirăm că nu e
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
două cetăți au capitulat. Sa'adeddin, cronicarul turc, ne spune că unul dintre pârcălabii Chiliei, îngrozit de forța oastei lui Baiazid al II-lea , s-a închinat turcilor. Neșri, alt cronicar turc, ne spune că ,,pârcălabul cetății, venind la cortul pașalelor, a spus: „Noi suntem robii padișahului și ne supunem poruncii sultanului, fie să ne omoare, fie să ne lase liberi”. Spunând acestea, ei au predat cetatea în ziua de miercuri” (15 iulie 1484). Pe temeiul unor asemenea mărturii se poate
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cauză, românii s-au “purtat cu atâta statornicie încât nu au îngăduit niciodată să pătrundă în ea vreo erezie și nici nu au lăsat ca alții decât creștinii să fie domnii lor, cu toate că deseori sultanul încercase să așeze aici cârmuirea pașalelor sale”, remarca Giorgio Tomasi, secretarul voievodului Transilvaniei, în 1599. Identitatea națională s-a păstrat datorită limbii și religiei, iar religia s-a consolidat la români prin scrieri bizantine ajunse la noi prin filieră slavă, prin traducerile făcute din greacă în
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Se treceau astfel după-amiezi fără noimă; se adăugau însă potrivit imaginației mele livrești bărbați - haiduci armați cu pistoale și cingători aurite, ori cutreierători ai cârciumilor de periferie, stâlpi de cafenea, liota marilor îndrăzneți pentru care închipuiam fotolii de lene, apoi pașale trăgând din narghilele, eunuci, cadâne, toți și toate făcând roată în juru-ne. Și doamna Pavel povestea... poate eu povesteam... 13. Diminețile trezite la rigoarea regulilor profesionale se succedau într-o monotonie în care viața însăși părea a fi fără rost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
Deosebit de birul și zaharele plătite porții, alte cheltuieli făcea țara cu slujbașii turci aflați în orașele Moldovei care nu erau deloc puțini (de la Divan Efendi până la beșlegii de ținuturi - de la care ne-a rămas și vorba de beșleagă - capichihaiele de la pașale și cele de la Țarigrad, unii din ei și cu scutelnici, pentru care se plăteau lefuri grase și neuniforme, care variau de la oraș la oraș, Beșleaga de la Huși era plătit cu 35 lei, cel de la Covurlui cu 187 lei, la care
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
variantă flexionară. Tema 1: prezintă omonimia N.Ac., singular: vreme, treabă, tată, papă, pașă Tema 2: prezintă omonimia G.D., singular: vremi(i), tate(i), pape(i), pașe(i) Tema 3: prezintă omonimia N.Ac.G.D., plural: vremuri, treburi, tați, papi, pașale Observații: Substantivele feminine au și o formă distinctă de G.D., singular, diferită de N.Ac.G.D. plural, întrucât prezintă două dezinențe, paralele, de plural: vreme/vremi, vremuri; forma vremuri nu apare niciodată la G.D. singular, nu se înscrie adică în
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și plural marchează distribuirea substantivelor în patru clase flexionare: 1. -e/-i/-uri: vreme/vremi(i)/vremuri 2. -ă/-i/-uri: treabă/trebi(i)/treburi 3. -ă/-e/-i: papă/pape(i)/papi 4. -ă/-e/-le: pașă/pașe(i)/pașale FLEXIUNEA SUBSTANTIVULUITC "FLEXIUNEA SUBSTANTIVULUI" Înscris în structura sintactică a textului, substantivul variază în funcție de trei categorii gramaticale: determinarea, numărul și cazul. CATEGORIA GRAMATICALĂ A DETERMINĂRIITC "CATEGORIA GRAMATICAL| A DETERMIN|RII" În ultima ediție a Gramaticii Academiei, alături de categoriile gen, număr și
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
invadatorii erau nevoiți să creeze capete de pod (dificil de apărat). De aceea turcii s-au limitat doar la ocuparea și transformarea câtorva orașe în raiale care să asigure controlul asupra capitalei. În plus se puteau bizui și pe amenințarea pașalelor de la Vidin și Ruse. Nu au ajuns în situația să extindă continuu aceste raiale așa cum au făcut în sud estul Moldovei. În nord, Ungro Vlahia era protejată de crestele Carpaților Meridionali cu pasuri a căror trecere era riscantă pentru invadatori
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
După anexare, Dobrogea a fost integrată în sangeacul Silistra, la o dată ce nu poate fi stabilită exact. Aceasta făcea parte din vilaietul Rumeliei. Din punct de vedere administrativ, Imperiul Otoman era compus în acea perioadă din vilaiete, provincii mari conduse de către pașale având rangul de beilerbei, divizate în sangeacuri, conduse de sangeacbei. La rândul lor, sangeacurile erau împărțite în mai multe unități admnistrativ-teritoriale numite cazale, conduse de către cadii judecători ce aplicau legea islamică (sharia)20. Teritoriul dintre Dunăre și Marea Neagră a fost
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
este realizată o nouă împărțire adminstrativă, sangeacul Tulcea, din cadrul vilaietului Dunării cuprinzând 8 cazale: Babadag, Mangalia, Medgidia, Sulina, Tulcea, Isaccea, Chilia Veche și Mahmudia 120. Datorită importanței politico-militare a Dobrogei pentru Imperiul Otoman, mutesselimul de la Tulcea era superior în rang pașalelor de la Varna și Vidin. În perioada 1860-1877 sangeacul Tulcei a fost condus de către: Suleiman Bei, Reșid Pașa, Razim Pașa, Suleiman Bei a doua oară, Ismail Pașa, Fahri Pașa, Ali Bei, Sayd Bei și din nou Fahri Bei121. Dintre aceștia s-
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Românești sunt pentru greci un fel de privilegiu firesc, care le este închezeșluit prin obiceiul adoptat de turci, de mai bine de un veac, de a le conferi numai grecilor. Până în vremile de pe urmă, patronajul seraiului, a miniștrilor și a pașalelor în favoare dispuneau de aceste funcțiuni. Dar, mai cu seamă după ultimul tratat care a fost încheiat între Poartă și Rusia, în unul din articolele căruia se consfințește un fel de protecție personală din partea Rusiei în favoarea domnilor greci, ministrul Rusiei
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
sultanului, caută numai să întărâte amândouă părțile și să aducă tulburări în împărăția otomană...” În sfârșit, printre mijloacele întrebuințate de Rusia pentru a mai zgudui temeliile șubrede ale împărăției otomane, nu trebuie să trecem cu vederea ațâțările la revoltă a pașalelor puse în capul garnizoanelor, ocupând cetățile de la graniță. Din rapoartele franceze (coroborate de altminteri și prin alte izvoare) reiese că răscoalele multiple ale lui Pasvanoglu erau încurajate pe sub mână de ruși. Iată partea esențială a unuia din acele rapoarte: „... Politica
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
cărei ocrotire se lăuda. În fine reprezentanții de toată mâna ai împărăției drept-credincioase, acei din Principate, ca și acei din Constantinopol, dau pretutindeni dovadă de o lăcomie și de o venalitate care deloc nu se lasă întrecute de acea a pașalelor turcești. Capitolul următor va dovedi în chip indiscutabil cât de întemeiate și de adevărate erau bănuielile și aprecierile cuprinse în rapoartele și memoriile agenților francezi. III. Politica rusească în Țările Române de la 1806 până la 1812. Anexarea Principatelor Române de către Rusia
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
asigura trimiterea pachetelor în siguranță, pe ruta Constantinopol-Viena, și pentru a submina puterea pașei pe care o sprijinea Napoleo. Rapoartele diplomatice subliniază ca Summerers s-a achitat cu bine de aceste obligații, stabilindu-și o adevărata rețea de ayani și pașale care, nu numai ca se abțineau de la orice acte ostile la dresa emisarilor săi, dar le asigurau chiar protecția în teritoriul lor de jurisdicție. Grație acestor bune relații, la cererea altor consuli cărora le datora diverse favoruri și de la care
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
urmă asupra Țării Românești, intrigile eșuate ale lui Gaspary de Belleval la București, și ale lui Reinhard, la Iași. Ultimul urmărea să pună la punct o rețea de agenți francezi în porturile dunărene și în Balcani, și să cumpere simpatiile pașalelor de Silistra, Ismail, Kilia, Bender. Domnitorul Constantin Ipsilanti s-a dovedit de multe ori receptiv la sugestiile lui Summerers îndreptate împotriva agenților francezi, motiv de a-l elogia într-un raport din 5 decembrie 1804, în care este prezentat ca
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
poruncește hatmanului, trei zile benchetuim! Nu! Două! Ajunge! Deci, vineri în zori, purcedem în Țara de Jos să cătăm pe unde au stricat-o, să-i oblojim rănile, ce-om putea obloji cârpeală! Prinșii puși la popreală; cele cinci mari pașale, se roagă de Măria ta... începe Duma. Aaa! Ce mai fac turcaleții mei, "Strălucitele pașale ale Împărăției?" Plăcutu-le-a lor păsatul moldovenesc?! Zac în temniță, tremură și-și blastămă cumplita soartă ce i-a aruncat în lanțurile robiei. Să se mângâie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
de Jos să cătăm pe unde au stricat-o, să-i oblojim rănile, ce-om putea obloji cârpeală! Prinșii puși la popreală; cele cinci mari pașale, se roagă de Măria ta... începe Duma. Aaa! Ce mai fac turcaleții mei, "Strălucitele pașale ale Împărăției?" Plăcutu-le-a lor păsatul moldovenesc?! Zac în temniță, tremură și-și blastămă cumplita soartă ce i-a aruncat în lanțurile robiei. Să se mângâie, să se mângâie. Curând-curând își vor afla odihna, îi asigură Ștefan cu blândețe. Cad la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
asigură Ștefan cu blândețe. Cad la picioarele Măriei tale și se milogesc de îndurare... Îndurare?! se încruntă Ștefan ridicând glasul. Au uitat ce cumplit mi-au măcelărit țara?! Au pricinuit multă moarte și multă pagubă! Să plătească! Totul se plătește! Pașalele plătesc strașnică răscumpărare: o mie de galbeni pe cap de pașă, aruncă bomba vistiernicul Juga, un bătrân uscat, cu nas coroiat ca la păsările de pradă. Ștefan fluieră a uimire: Cât?! O mie?! Fantastic! Atâta bănet pentru un cap de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
nas unuia, altuia... Salvăm măcar ce se mai poate salva: "mândria"! Și eu cred că mai de folos ne-ar fi aurul, întărește și Vlaicu cu înțelepciunea lui bătrânească. Frumos ne-ar sta! se burzuluiește Ștefan. Să neguțăm hoiturile marilor pașale ce se lăfăie în haremuri de marmură pe malurile Bosforului, fericire încropită pe jaful nemilos al popoarelor asuprite cărora le ia și bucățica de la gură! Dacă au atâta bănet, ce-au cătat în țara mea săracă?! Cine poate, oase roade
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
malurile Bosforului, fericire încropită pe jaful nemilos al popoarelor asuprite cărora le ia și bucățica de la gură! Dacă au atâta bănet, ce-au cătat în țara mea săracă?! Cine poate, oase roade"... Zicala asta o avem și la greci. De pașale să ne milostivim, și pe amărâții de ieniceri ciorbagii, care n-au în raniță decât lingura și strachina să-i tăiem?! Dreptate-i aiasta?! spune el cu mânie. "Banul n-are miros", cugetă Țamblac. Ba are, boier Țamblac, are! Pute
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
de a patra zile, și-a chemat astrologii și i-a întrebat cum stă cu crugul vremii; dacă conjuncția constelațiilor îi este favorabilă. A jurat pe Coran cruntă răzbunare Moldovei și spurcatului ei ghiaur. Apoi, mânios foarte, a poruncit beilor, pașalelor, căpeteniilor, le-a poruncit, sub cumplită pedeapsă, degrabă să purceadă la tocmirea oștirii, cea mai teribilă oștire ce s-a pomenit pe fața pământului. El însuși, Luminăția sa în persoană, în fruntea oștirii, va porni la primăvară chiar, cel mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
plus... zâmbește el batjocoritor, face o plecăciune, salută cu palma la frunte, la buze, la inimă: "Salamalec Strălucire! Athletul Creștinătății ți se închină!" Dacă altfel nu se poate... Numai domn să nu fii... Plătim haraci padișahului, plocoane Marelui Vizir, peșcheșuri pașalelor, bacșișuri dregătorilor, ciubuc slugilor și odoare cadânelor favorite. Și de-ar fi numai aiasta... 12 Pumnal sau otravă în țintirim Dacă... dacă se scoală din coșciug vreun strigoi și-mi rânjește cu hârca descarnată, de-mi îngheață sângele-n vine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
va strădui să nu verse sânge de frate, că mult se bucură când oștenii lui fug în munți, ca să nu meargă cu păgânii... O să-i plătesc eu. După faptă și răsplată! Înainte de plecare din Stambul, mai mulți căpitani și câteva pașale dintre cei ce-au dat bir cu fugiții la Podul Înalt și care căpătaseră iertare Mahomed a poruncit să fie aruncați în apele Bosforului cu bolovanul de gât: să fie pildă celor ce-or mai păcătui ca dânșii. Ștefan tace
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
se gîndise niciodată să meargă să vadă la fața locului dacă fondurile alocate pentru modernizarea fortăreței (linie ferată circulară, piese de mare calibru sub cupole de beton) fuseseră bine cheltuite. Ar fi constatat atunci că banii se topiseră în buzunarele pașalelor intermediari, și ai falșilor antreprenori. Acest bluff de la Kirkilisse nu a fost cunoscut decît mult mai tîrziu, prea tîrziu ca să se distrugă legenda care se născuse cu privire la invincibilitatea armatei bulgare, capabilă să biruie într-o clipă obstacolele cele mai grele
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]