69 matches
-
o parte ne suprapunem destul de bine cu alte popoare creștine, dar, pe de altă parte, avem și câteva ciudățenii care par de-a dreptul exotice, atunci când le privim prin ochii altora. Chiar dacă nu coincidem decât arareori sub aspect calendaristic cu Paștile catolicilor sau ale protestanților, există paralele la aspectele cele mai neașteptate cu putință și cu atât mai mare îmi face plăcere să le descopăr, adesea întâmplător. Din moment ce în era comunistă religia era un domeniu cam spinos, nefăcând subiectul dezbaterii publice
PENINSULA PAŞTILOR de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1947 din 30 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375299_a_376628]
-
prin ciudatele asemănări dintre obiceiurile religioase ale națiunilor ei și nu încetez să mă minunez de paralelele pe care le produce suprapunerea în gând și faptă. ¡Feliz Semana Santa! ----------------------------------------------- Gabriela CĂLUȚIU-SONNENBERG Sibiu 30 aprilie 2016 Referință Bibliografică: Gabriela CĂLUȚIU-SONNENBERG - PENINSULA PAȘTILOR / Gabriela Căluțiu Sonnenberg : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1947, Anul VI, 30 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Gabriela Căluțiu Sonnenberg : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
PENINSULA PAŞTILOR de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1947 din 30 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375299_a_376628]
-
indisciplinați, veniți de prin satele de prin împrejurimi. Firește că asta îl solicita nervos, dar în mare se recupera destul de bine în sânul familiei, cu soția și copilele pe care le vedea crescând sănătoase și voioase.... XI. GABRIELA CĂLUȚIU-SONNENBERG - PENINSULA PAȘTILOR, de Gabriela Căluțiu Sonnenberg , publicat în Ediția nr. 1947 din 30 aprilie 2016. Respectate cu sfințenie mai ales de Sărbători, obiceiurile despre care poate nici nu știam că sunt tipic ortodoxe, sunt cele pe care le-am luat cu noi
GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG [Corola-blog/BlogPost/375306_a_376635]
-
Acasa > Cultural > Spiritual > PAȘTILE CA PÂINEA CEA DE TOATE ZILELE - PR. PROF. UNIV. DR. THEODOR DAMIAN Autor: Baki Ymeri Publicat în: Ediția nr. 1206 din 20 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului „Pâinea cea cerească și paharul vieții; gustați și vedeți că bun este Domnul
PR. PROF. UNIV. DR. THEODOR DAMIAN de BAKI YMERI în ediţia nr. 1206 din 20 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347845_a_349174]
-
salvatoare care te ajută să treci, să străbați, să ajungi. Și așa călătorești vestind că Hristos a înviat din morți, cu moartea pe moarte călcând” și îndemnând și pe alții: „Gustați și vedeți că bun este Domnul”, Amin. Referință Bibliografică: PAȘTILE CA PÂINEA CEA DE TOATE ZILELE - Pr. Prof. univ. Dr. Theodor Damian / Baki Ymeri : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1206, Anul IV, 20 aprilie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Baki Ymeri : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
PR. PROF. UNIV. DR. THEODOR DAMIAN de BAKI YMERI în ediţia nr. 1206 din 20 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347845_a_349174]
-
un fel de a sărbători Paștile ca la evrei. La ei, dezrobirea fizică! Adică au scăpat de urgia unui Faraon. Ce le-a mai pățit sufletul pe-acolo, pe la el, vai de capul lor! Dar la voi?! Sincer, mă mir! Paștile la români, la ortodocși, ca simbol dezrobirea sufletului, înțelegi? Păi voi, olteni, sau?... Că nație mai a dracu decât a voastră, pe fața pământului, s-ar zice că nu-i! - De, eu știu, dar și la mine în sat Paștile
OLTENII UN FEL DE EVREI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 406 din 10 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346736_a_348065]
-
felul prezenței și lucrării Sale pretutindeni în creație. Sionul devine „Noul Ierusalim”, alianța definitivă a lui Dumnezeu cu credincioșii Săi, sfânta Biserică, locul în care Dumnezeu este de față cu adevărat și sălășluiește cu credincioșii Săi în istorie. Rusaliile sunt Paștile cele de foc care fac să se schimbe la față făptura. Este sărbătoarea și praznicul ce descoperă în sine sensul profund al iconomiei dumnezeiești, împărtășirea omenirii credincioase de Duhul lui dumnezeu, întreaga fire creată dobândește un reflex de veșnicie, existența
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 424 din 28 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346859_a_348188]
-
Aici intervine rolul capital al Sfintelor Paști, ca eveniment de trecere de la rău la bine, invocat în trei dintre multiplele sale sensuri posibile: cel din Vechiul Testament, din Noul Testament și de la noua „plinire a vremii” ce va să fie, în eschaton. Paștile Vechiului Testament, Pesach, trecere, a însemnat un mare bine făcut de Dumnezeu poporului ales aflat în Egipt, în robie, mai precis, salvarea de la moarte a întâilor născuți în familiile evreilor prin ritualul ungerii ușorilor corturilor lor cu sângele mielului pascal
ÎNVIEREA DOMNULUI ŞI ZIUA A OPTA de THEODOR DAMIAN în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379267_a_380596]
-
Râdem noi de "Daireaua lui Faraon". Ei bine, cât e de insipidă, atât de ridicolă tot nu s-a făcut ca "Presa". Dac-ați face-o încai din ironie n-am zice nimic. Dac-ați zice de ex.: "Arab-Tabia? La Paștile calului, dar uite temenele plecate de la Taikunul Japoniei" am râde și noi de ne-am uita amarul. Dar a vorbi serios și cu fraze retorice de asemenea nimicuri, a face o sfară lungă de articol de fond din ceea ce e
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
nenumăratele predici transmise sub numele lui Ioan Hrisostomul; problema nu e încă soluționată. Multe omilii sînt rostite cu ocazia unor sărbători ale Domnului (de exemplu 4: Nașterea; 7: botezul; 8: schimbarea la față; 9: duminica Floriilor; 12, 13, 14, 15: Paștile etc.); altele sînt panegirice ale Fecioarei (între care deja menționata omilie 1, care a provocat contra-predica lui Nestorie), ale unor sfinți sau personaje vestite (20: Ioan Hrisostomul). Deosebit de discutată este autenticitatea unei omilii foarte lungi, nr. 6, în care sînt
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
noi, Și până ce biserica se va găta De paști și de popă ne vom îngrija; De la Bradie Vladica-l vom căpăta. A-nceput Bașa fierarilor a grăi: Vedeți voi, țiganilor, cum ne ocărăsc Românii, Că îmblăm prin țară Și mâncăm paștile cu ocară. Să scriem carte la Danciu paraleu Că acela a-nceput a lucra întîi pe ileu, 308 {EminescuOpVI 309} Că e foarte mare Arhiereu, Are popă de moșie Dintr-a noastră semînție, Și nu cere multă simbrie". Îl gătară
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
acău, Faceți cum vă poruncesc eu". Îndată porniră toți din toate laturile Ca să strângă Paștile: Ciurarii prin sate, Lingurarii prin păduri, Fierarii prin istălaie, Și se strânseră toți de prin sate Cu strânsele bucate, Și le zise unde să sfințească paștile Și unde le va face: Rămâneți pe aici de laturi de sat, " Acolo-i locul mai curat, " Unde toți românii s-au c... " Și începu Mătrăgună, - Cel de viță bună, A sluji paștile Bată-le Vinerile. Dară începu Porgație A
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
bucate, Și le zise unde să sfințească paștile Și unde le va face: Rămâneți pe aici de laturi de sat, " Acolo-i locul mai curat, " Unde toți românii s-au c... " Și începu Mătrăgună, - Cel de viță bună, A sluji paștile Bată-le Vinerile. Dară începu Porgație A spune predicație Despre porunca a zece, Dracul pre țigani îi înnece, Și iară Mătrăgună, Cel de viță bună, Îi întreabă De ispovadă, - Marele Porgație Începu a da predicație: Vedeți voi, țiganilor, Cum ne
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
zece, Dracul pre țigani îi înnece, Și iară Mătrăgună, Cel de viță bună, Îi întreabă De ispovadă, - Marele Porgație Începu a da predicație: Vedeți voi, țiganilor, Cum ne ocărăsc rumanii, - Ascultați cuvintele, " Bată-vă Duminecele". Și iară strigară: Dați-ne Paștile Că nu pot aștepta pruncii și țiganele". Atuncea toți țiganii, fierari, Arămari, blidari, lingurari, Muciguși, lipitori și toți Cărturarii gătați Și frumos îmbrăcați; 311 {EminescuOpVI 312} Țiganele erau goale, Iară fetele fără poale Și fără-ncălțăminte-n picioare; Iară dintre
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
țiganii se-mputerniciră Și luară paștele cu ciururi, apoi Le aruncară în cap la Mătrăgună, Cel de viță bună. Ziseră țiganii: " F... -ți popă ispovada, Nouă paști nu ni mai da Ci ne lasă cu Rumanii pin țară " Să mâncăm paștile cu ocară". Atuncea popa Mătrăgună, Cel de viță bună, Zise către cinstitul Porgație Să li mai spun-o predicație, Și -ncepu a spune stihuri zece Ca dracul pe țigani să-i înnece: 1. Să li fie casele desfătate, Cu streșinele-n
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
minunate a mulțimilor în pustie, se spune anume că cei ce au mâncat erau cinci mii, „afară de femei și copii” (Mt. 14, 21; 15, 38). Lucrul acesta „nu trebuie să ne mire, căci iudeii care veneau la Ierusalim să prăznuiască Paștile sau Rusaliile veneau cu întreaga lor familie, așa cum și părinții Mântuitorului mergând cu un astfel de prilej în Sfânta Cetate L-au luat cu dânșii (cf. Luca, 2, 43). Se știe în plus că fiind în templu, copiii aduceau și
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
serbeze Paștile ca și părinții lor, în seara zilei de 14 nisan. Spre deosebire de acești „cvartodecimani”, majoritatea confraților lor din Răsărit și îndeosebi din Apus se arătau preocupați de respectarea aceluiași adevăr al faptului istoric. Numai că ei nu socoteau că Paștile au coincis cu Pasha. De aceea nu se orientau după data apariției lunii iudaice, ci după ziua săptămânii creștine: vineri și duminică, zile în care au avut loc răstignirea și, respectiv, Învierea Domnului nostru Iisus Hristos. „Numai în vorbire figurată
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
a 7-a” are la bază următoarele precepte: a. slujbele religioase le desfășoară asemănător cu cultul penticostal cu deosebirea că au loc sâmbăta și în zilele de sărbătoare, prevăzute în calendarul cultului mozaic și cele prevăzute în Noul Testament, ca: - sărbătoarea paștilor și a ziruirilor care durează 6 zile, iar sectanții consumă pâine nedospită, carne de miel și ierburi amare - sărbătoarea zilei ispășirii sau a răscumpărării - sărbătoarea cincizecimii - „Rusaliile” - sărbătoarea Anului Nou - sărbătoarea corturilor, care durează 8 zile, cu care ocazie se
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
din regiune, dublată de o experiență social-pedagogică, pentru determinarea metodelor de activare la sate”. Articolul acesta, publicat în Însemnări ieșene, 8/1936 și reprodus de Ilie Popescu-Teiușan în Almanahul școlii și al familiei (Craiova, 1936), poartă un titlu deosebit de sugestiv: „Paștile blajinilor sau găocile de ouă ale profesorului Eugen Neculau de la Ungureni” (Sadoveanu, 1967, pp. 37-42). Ce sunt aceste „găoci de ouă”? Sunt visurile unui cărturar care, „lucru rar, nu e un dezertor dintre ai săi”, nu s-a „îndulcit la
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
câte-un prunc/ și iarăși se adună neamurile toate/ și vin cu daruri câte un miel sugaci/ în zori pe cei departe de pe sate... și zilele și nopțile la rând/ trec și se sting ușor ca o făclie/ și iarăși Paștile împărătești/ Ne umple casele de bucurie" În "Imnele bucuriei" fiecare gest își are un reflex în veșnicie: "Atâta-i casa noastră, vatră în sălaș/ Unde se-ncinge focul și se coace pâine/ O parte pentru prunci și alta la altar
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
locuiau cu el mama sa (în vîrstă de 90 de ani la vremea aceea), tînărul Frasin Munteanu-Râmnic și familia bucătăresei Baba Burta, care era practic membră a familiei. În ciuda faptului că era un agnostic convins, Iorga a simțit oarecum impactul Paștilor ortodoxe. Doamna Zulnia aștepta limuzina guvernamentală a fiului ei s-o ducă la biserică. Iorga nu avea de loc de gînd să se ducă. Jos, în camera de zi, mama lui s-a așezat la pian și a început să
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
12 dejunat. După-amiaza plecat cu trăsura pe Dealul Principilor, nici o perspectivă spre Alpi, vânt. Leopold la Beuron, suita la Hohenzollern. Sturdza înapoi de la München. Promenadă cu Fritz la Mühlberg. Ora 6 cinat. Seara la papa. Ceai. Duminică, 17/29 aprilie. Paștile românești. Ploios și întunecat. Ora 8½ dejunat pentru ultima oară toți împreună. Ora 9 liturghie la capela castelului. La părinți. Câteva audiențe. Ora 12 dejunat en famille. Ploaie. Generalul Fălcoianu sosit de la București cu vagonul meu din România, l-am
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
După-amiază audiențe până la ora 6. Camerele au mai votat câteva articole de revizuire. Seara cu Elisabeta la teatru, Fântâna Blanduziei, foarte plin. Alecsandri la noi în lojă, piesa lui, în care joacă Horny, mare succes. Ploaie. Duminică, 1/13 aprilie. Paștile catolice. Noaptea ploaie. Înainte de amiază frumos, deloc frig. Ora 10½ la noua catedrală catolică, întâmpinat la portal de arhiepiscop și de cler. Până la ora 12. Orele 1½-3 audiențe. Ora 5 Hooricks în audiență privată, vine din Brazilia. Seara cu Elisabeta
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
12. Orele 1½-3 audiențe. Ora 5 Hooricks în audiență privată, vine din Brazilia. Seara cu Elisabeta, citit. Ședință a Camerei, votat articolul privitor la presă, însă Senatul a făcut amendamente, iar articolul mai trebuie discutat o dată. Luni, 2/14 aprilie. Paștile catolice. Vreme minunată, aer de primăvară, totul înverzește. Înainte de amiază Sturdza, Lecca. Ora 12 primit în audiență oficială pe Hooricks, ministrul plenipotențiar belgian. După-amiaza audiențe. Plimbare cu trăsura, foarte cald. Camerele au lucrat până la ora 8½. Au votat, după discuții
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
anunță vremea viitoare și rodul: - Dacă în februarie poluă cu piatră și tuneteanul va fi îmbelșugat. - Dacă plouă în aprilie - podgoria va da mulți struguri. - Dacă plouă de Florii, va ploua și de Paște. - Dacă plouă în Săptămâna Mare a Paștilor - vor fi fructe puține în acel an. - Dacă plouă în mai, va fi mălai. - Dacă în iunie zilele vor fi însorite și caniculare - va fi belșug de grâu. - Dacă ninge în octombrie, toamna va fi scurtă și capricioasă. - Dacă în
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]