69 matches
-
plante erbacee. La nivelul ierburilor sunt întâlnite specii rare, printre care: papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), gălbinele ("Ligularia sibirica"), clopoțel de munte (din specia "Campanula serrata"), omag galben ("Aconitum anthora"), ciucușoară de munte (din specia "Alyssum montanum"), lăptișor ("Androsace Chamaejasme"), floarea paștilor ("Anemone ranunculoides"), păștiță ("Anemone nemerosa"), arnica ("Arnica montana"), unghia ciutei ("Asplenium ceterach"), ștevie de munte ("Astrantia major"), mătrăgună ("Atropa belladona"), limba cucului (din specia "Botrychium lunaria"), coroniște (din specia "Coronilla varia"), brândușa de munte (din specia "Crocus vernus") sau iederă
Muntele Stogu () [Corola-website/Science/326260_a_327589]
-
Sinaia și Valea Morarului. Asociația dominantă aici este făgetul cu brad specific Carpaților Orientali și Meridionali (până la valea Oltului), cu întreaga sa compoziție floristică. Pătura ierbacee cuprinde elemente carpatice, cum sunt: colțisorul, vulturica, odoleanul, tătăneasa, mierea ursului, piciorul cocoșului, floarea paștilor. Cu totul remarcabil este arboretul secular de brad de la Sinaia (lângă castelul Peleș), care mai cuprinde încă arbori monumentali de până la 50 m înalțime și diametre considerabile. De asemenea, unul dintre cele mai frumoase arborete pure de brad din Bucegi
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
de munte ("Alyssum repens"), cimbrișor (din specia "Thymus comosus"), lăptișor ("Androsace chamaejasme"), tămâița ("Daphne cneorum"), ghințura ("Gențiana verna"), clopoțel de munte (din specia "Campanula serrata"), iedera albă ("Daphne blagayana"), limba cucului ("Botrychium lunaria"), arnica ("Arnica montană"), pâștița ("Anemone nemorosa"), floarea paștilor ("Anemone ranunculoides"), brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale"), brândușa de munte ("Crocus vernus") sau ștevie de munte ("Astrantia major"). Fauna este reprezentată de mai multe specii de: - mamifere: urs brun ("Ursus arctos"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioara ("Capreolus capreolus"), lup cenușiu ("Caniș
Rezervația Rădița - Mânzu () [Corola-website/Science/326368_a_327697]
-
și pe surorile sale în Betania unde Maria ia uns piciorele. Din Evanghelii știm că în fiecare dimineață ei s-au urcat la Ierusalim până în ziua când Mesia a trimis doi ucenici, pe Petru și pe Ioan, care au pregătit paștile. Când Ieșua (Iisus) a intrat in cetate, El a fost salutat de mulțimea credincioșilor care s-au urcat în perelinaj pentru pregătirea Paștilor cu: "Osana!" (Matei 21,8-9; Luca 19:38, Ioan 12:13). Acesta este prescurtarea frazei "hoshiah na
Sabat haGadol () [Corola-website/Science/325970_a_327299]
-
ce fuse sfințită cu un an înainte (în joia mare a anului trecut). În același timp în chivot se pune cutiuța cu noua rezervă euharistică, și anume agnețul sfințit în ziua însăși (și care urmează a fi dumicat în marțea paștilor). Tot în Joia Mare după liturghie, crucile și icoanle din biserică și mai ales de la iconostas se acoperă cu fașe violete sau negre. Încă o specificitate: în joia mare, după liturghie, preotul nu consumă ce rămâne în potir și nu
Ritul bizantin din Ardeal () [Corola-website/Science/298760_a_300089]
-
mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică) sau endemice pentru această zonă a Munților Apuseni; astfel: stânjenelul sălbatic ("Iris aphylla ssp. hungarica"), sisinei ("Pulsatilla patens"), hajmă păsăreasca ("Allium flavum"), coada-vulpii ("Alopecurus pratensis"), floarea paștilor ("Anemone ranunculoides"), pâștița ("Anemone nemorosa"), floare-de-perină ("Anthemis tinctoria"), pelin alb de munte ("Artemisia campestris"), căpșuniță ("Cephalanthera damasonium"), căpșuniță roșie ("Cephalanthera rubra"), buruiana de junghiuri ("Cephalanthera longifolia"), cornut de munte ("Cerastium arvense"), o specie ("Conringia austriacă") din familia Brassicaceae, golomăț ("Dactylis
Defileul Crișului Repede - Pădurea Craiului () [Corola-website/Science/337134_a_338463]
-
toți ieșiți ! Octavian Goga, În poezia "E sărbătoare" face o paralelă Între Învierea Domnului și cea a neamului românesc cel obidit : "E sărbătoare pe câmpie/ Și-n suflete e sărbătoare/ Învie firele de iarbă sub ploaia razelor de soare./ Sunt Paștile cele frumoase și-n fire zvonul lor străbate/ Clopotnița-și Îndoaie trudnic Încheieturile uscate ... Voi toți ce suferiți și plângeți sub larga-ntindere albastră/ Veniți, veniți căci va să vie curând Împărăția voastră ... Voi, cei ce fruntea de sudoare, cu
Editura Destine Literare by Cezar Vasiliu () [Corola-journal/Science/76_a_341]
-
înainte de Pesaḥ ("noaptea de XIV în luna ebraică Nisan, așa cum scrie și în Mișna tratatul Pesaḥim, dar în porunca din Tora nu scrie că aluatul trebuie măturat noaptea"). Când ajunul de Pesaḥ cade la asfințitul Sabat haGadol (Sâmbătei ce precedă paștile), Bediqat Ḥameț se mută la asfințitul zilei de joi (două nopți înainte de Pesaḥ). În luna întâi, din a XIV-a zi a lunii, în ajun , să mâncați paști până-n ziua a XXI-a lunei în amurg. Șapte zile, să nu
Bediqat Hameț () [Corola-website/Science/331672_a_333001]
-
-voi aluat vechi, ca să fiți amestec nou, după cum sunteți voi nedospiți; căci Pasca propie Mesia, el a fost jertfit pentru noi. De aceea, să ținem festivalul, nu cu aluat vechi, nici cu dospire de răutate și de viclenie, ci cu paștile purității și ale sfințeniei. ” (1 Corinteni 5:7,8). Dacă „Postul Întâilor Născuți” (în ebraică: תַּעֲנִית בְּכוֹרוֹת, Ta’anit B’ḥorot ori תַּעֲנִ
Bediqat Hameț () [Corola-website/Science/331672_a_333001]
-
1686 de către maghiarii insurgenți ridicați contra habsburgilor. Până la sfârșitul Primului Război Mondial, orașul a fost capitală a comitatului de Bereg, apoi a făcut parte din Cehoslovacia, dar în urma primului Dictat de la Viena din 2 noiembrie 1938, a intrat în componența Ungariei. După Paștile evreiești din anul 1944, evreii din Bereg și din împrejurimi au fost adunați în ghetoul orașului de către ocupanții hitleriști și apoi deportați într-un lagăr de exterminare. După 1945, Bereg face parte din Ucraina, mai întâi în cadrul Uniunii Sovietice, iar
Bereg () [Corola-website/Science/309320_a_310649]
-
veți da voie să vă întreb: ce doriți să vă trimit? O bucată literară sau un crâmpei din operele mele inedite? În primul caz, v-aș putea trimite o nuvelă istorică, pe care însă rămâne s-o compun în vacanțele Paștilor viitoare. În al doilea, aș publica în coloanele revistei d[umnea]v[oastră] primul capitol al Manualului de Istoria Artelor, pe care îl prepar în acest moment. În acest capitol, de vreo 3-4 pagini manuscrise, vorbesc despre „ce este arta
Oreste Tafrali și unii dintre contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3605_a_4930]
-
Ziua Întemeietorului erau în dezacord cu sobrietatea Postului Mare. Pe lângă anii consulari, romanii mai foloseau uneori și anii de domnie ai unui împărat. "Anno Diocletiani", numiți astfel după Dioclețian, au fost folosiți de creștinii din Alexandria pentru a-și numerota Paștile de-a lungul secolului al IV-lea și al V-lea. În 537, Iustinian a hotărât ca, din acel moment înainte, data trebuie să includă numele împăratului, indicțiunea și numele consulului. Indicțiunea a făcut ca anul Bizantin să înceapă pe
Calendarul iulian () [Corola-website/Science/297121_a_298450]
-
în Cetate” cum mai este cunoscută defilarea călare a cetelor de juni prin Șchei, dar și pe străzile cetății Brașovului. Sărbătoarea lor din Duminica Tomii este singulară în spațiul romanității. În fiecare an, în Șcheii Brașovului, în prima duminică de după Paștile Răsăritene, adică în Duminica Tomii, atât brașovenii, cât și turiștii asistă la „Ziua de călări” ca la un eveniment tradițional unic, o manifestare fastuoasă cu elemente de mit, ritualuri precreștine, dar și ceremonial creștin, toate fiind specifice gândirii mitico-religioase a
Junii Brașoveni () [Corola-website/Science/312234_a_313563]
-
se oficiază Liturghia Sf. Vasile cel Mare, urmată de Devoțiunea Divinei Îndurări, apoi spovedanie și reculegere la Sf. Mormânt până la ora 15; de la ora 24, va avea loc Canonul Sfintei Învieri cu procesiunea de înconjurare a bisericii, urmată de împărțirea Paștilor Sfințite. În Duminica Paștilor (27 aprilie), Sfânta liturghie mare a Învierii se va oficia de la ora 10 (în cadrul acesteia se citește Pastorala arhierească a P.S. Alexandru Mesian, episcopul greco-catolic de Lugoj, și se citează fragmente din Evanghelie, în limbile română
Agenda2003-17-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280947_a_282276]
-
Râdem noi de "Daireaua lui Faraon". Ei bine, cât e de insipidă, atât de ridicolă tot nu s-a făcut ca "Presa". Dac-ați face-o încai din ironie n-am zice nimic. Dac-ați zice de ex.: "Arab-Tabia? La Paștile calului, dar uite temenele plecate de la Taikunul Japoniei" am râde și noi de ne-am uita amarul. Dar a vorbi serios și cu fraze retorice de asemenea nimicuri, a face o sfară lungă de articol de fond din ceea ce e
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
din regiune, dublată de o experiență social-pedagogică, pentru determinarea metodelor de activare la sate”. Articolul acesta, publicat în Însemnări ieșene, 8/1936 și reprodus de Ilie Popescu-Teiușan în Almanahul școlii și al familiei (Craiova, 1936), poartă un titlu deosebit de sugestiv: „Paștile blajinilor sau găocile de ouă ale profesorului Eugen Neculau de la Ungureni” (Sadoveanu, 1967, pp. 37-42). Ce sunt aceste „găoci de ouă”? Sunt visurile unui cărturar care, „lucru rar, nu e un dezertor dintre ai săi”, nu s-a „îndulcit la
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
anunță vremea viitoare și rodul: - Dacă în februarie poluă cu piatră și tuneteanul va fi îmbelșugat. - Dacă plouă în aprilie - podgoria va da mulți struguri. - Dacă plouă de Florii, va ploua și de Paște. - Dacă plouă în Săptămâna Mare a Paștilor - vor fi fructe puține în acel an. - Dacă plouă în mai, va fi mălai. - Dacă în iunie zilele vor fi însorite și caniculare - va fi belșug de grâu. - Dacă ninge în octombrie, toamna va fi scurtă și capricioasă. - Dacă în
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
nenumăratele predici transmise sub numele lui Ioan Hrisostomul; problema nu e încă soluționată. Multe omilii sînt rostite cu ocazia unor sărbători ale Domnului (de exemplu 4: Nașterea; 7: botezul; 8: schimbarea la față; 9: duminica Floriilor; 12, 13, 14, 15: Paștile etc.); altele sînt panegirice ale Fecioarei (între care deja menționata omilie 1, care a provocat contra-predica lui Nestorie), ale unor sfinți sau personaje vestite (20: Ioan Hrisostomul). Deosebit de discutată este autenticitatea unei omilii foarte lungi, nr. 6, în care sînt
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
minunate a mulțimilor în pustie, se spune anume că cei ce au mâncat erau cinci mii, „afară de femei și copii” (Mt. 14, 21; 15, 38). Lucrul acesta „nu trebuie să ne mire, căci iudeii care veneau la Ierusalim să prăznuiască Paștile sau Rusaliile veneau cu întreaga lor familie, așa cum și părinții Mântuitorului mergând cu un astfel de prilej în Sfânta Cetate L-au luat cu dânșii (cf. Luca, 2, 43). Se știe în plus că fiind în templu, copiii aduceau și
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
anunță vremea viitoare și rodul: - Dacă în februarie poluă cu piatră și tuneteanul va fi îmbelșugat. - Dacă plouă în aprilie - podgoria va da mulți struguri. - Dacă plouă de Florii, va ploua și de Paște. - Dacă plouă în Săptămâna Mare a Paștilor - vor fi fructe puține în acel an. - Dacă plouă în mai, va fi mălai. - Dacă în iunie zilele vor fi însorite și caniculare - va fi belșug de grâu. - Dacă ninge în octombrie, toamna va fi scurtă și capricioasă. - Dacă în
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
pereții casei „cu mâna lor”, notează Rudolf Henke În 1877 <endnote id="(299, p. 134)"/>. O servitoare ruteancă (personaj dintr-un roman semnat de Aharon Appelfeld) povestește cum făcea, prin anii ’30, curățenie În casele evreiești din orașele bucovinene : „De Paștile evreiești, [...] am muncit din greu : frecam oalele cu nisip, după aceea le cufundam Într-un butoi cu apă clocotită, ca să le purific [...]. De Pesah, se spoiesc pereții exteriori ai caselor. Căsuțele, care au fost cufundate În noroiul iernii, se ridică
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
12 dejunat. După-amiaza plecat cu trăsura pe Dealul Principilor, nici o perspectivă spre Alpi, vânt. Leopold la Beuron, suita la Hohenzollern. Sturdza înapoi de la München. Promenadă cu Fritz la Mühlberg. Ora 6 cinat. Seara la papa. Ceai. Duminică, 17/29 aprilie. Paștile românești. Ploios și întunecat. Ora 8½ dejunat pentru ultima oară toți împreună. Ora 9 liturghie la capela castelului. La părinți. Câteva audiențe. Ora 12 dejunat en famille. Ploaie. Generalul Fălcoianu sosit de la București cu vagonul meu din România, l-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
După-amiază audiențe până la ora 6. Camerele au mai votat câteva articole de revizuire. Seara cu Elisabeta la teatru, Fântâna Blanduziei, foarte plin. Alecsandri la noi în lojă, piesa lui, în care joacă Horny, mare succes. Ploaie. Duminică, 1/13 aprilie. Paștile catolice. Noaptea ploaie. Înainte de amiază frumos, deloc frig. Ora 10½ la noua catedrală catolică, întâmpinat la portal de arhiepiscop și de cler. Până la ora 12. Orele 1½-3 audiențe. Ora 5 Hooricks în audiență privată, vine din Brazilia. Seara cu Elisabeta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
12. Orele 1½-3 audiențe. Ora 5 Hooricks în audiență privată, vine din Brazilia. Seara cu Elisabeta, citit. Ședință a Camerei, votat articolul privitor la presă, însă Senatul a făcut amendamente, iar articolul mai trebuie discutat o dată. Luni, 2/14 aprilie. Paștile catolice. Vreme minunată, aer de primăvară, totul înverzește. Înainte de amiază Sturdza, Lecca. Ora 12 primit în audiență oficială pe Hooricks, ministrul plenipotențiar belgian. După-amiaza audiențe. Plimbare cu trăsura, foarte cald. Camerele au lucrat până la ora 8½. Au votat, după discuții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
de argint și a marilor mijloace de transport, acești doi asasini ai fabulosului care, nemulțumiți că n-au fost folosiți, s-au văzut promovați distributori automatizați ai miraculosului mondializat. Harta 4. Marele Ierusalim Capitolul II La Ierusalim Și erau aproape Paștile iudeilor, și Iisus s-a urcat la Ierusalim. (Ioan, II, 13) 1. A prezenta un chip fals pentru a spune adevărul Și părinții Lui, în fiecare an, se duceau de sărbătoarea Paștilor, la Ierusalim. Iar când a fost El de
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]