242 matches
-
obiecte bisericești, cu sediul în această mânăstire, noi cei de aici, am avut parte și de câteva mângâieri și anume: în această perioadă s-au refăcut cele două turle mari de la biserica mare a mănăstirii, înlocuindu-se cele vechi, din paiantă, cu cele actuale, din beton armat și cărămidă aparentă și s-a spălat și restaurat pictura interioară a bisericii. Acestea pe plan material. Pe plan duhovnicesc, erau slujbele zilnice de la biserica în restaurare, și umila noastră procupare de atunci: Rugăciunea
DESPRE MISCAREA RUGUL APRINS ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366815_a_368144]
-
obiecte bisericești, cu sediul în această mânăstire, noi cei de aici, am avut parte și de câteva mângâieri și anume: în această perioadă s-au refăcut cele două turle mari de la biserica mare a mănăstirii, înlocuindu-se cele vechi, din paiantă, cu cele actuale, din beton armat și cărămidă aparentă și s-a spălat și restaurat pictura interioară a bisericii. Acestea pe plan material. Pe plan duhovnicesc, erau slujbele zilnice de la biserica în restaurare, și umila noastră procupare de atunci: Rugăciunea
DESPRE MISCAREA RUGUL APRINS ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366816_a_368145]
-
întreg de ziduri înalte, se vedeau turlele plumburii și cupola mare a turnului de clopotniță a bisericii. De-a lungul acestui râu, orașul se întindea de o parte și de alta cu hanuri vestite, cu case vechi din lemn sau paiantă dar și cu clădiri mari din piatră și cărămidă. Ridicate de mari boieri, negustori sau arendași cu ambatic pe terenuri învoite de comunitate, casele se aflau înconjurate de grădini și de livezi cu pomi fructiferi. Gardurile, văruite în alb, despărțeau
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
făceau case nu aveau întotdeauna numai cărămidă ci se folosea și acea piatră moale care trebuia fasonată, sau chiar piatră bruta adunată din dealurile și munții înconjurători. Un altfel de case se construiau din pământ bătut cu nuiele așa numita paiantă. Practic se făcea un cofraj din nuiele sau scândură, în care se punea pământul fărâmițat care apoi se uda cu apă astfel încât să se bătătorească mai bine și să poată rezista în timp. Un astfel de perete odată consolidat era
ALTE CATEGORII DE MESERIAŞI DIN CORONINI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 667 din 28 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346549_a_347878]
-
lat de lopată săpate prin ravene albe nu din zahăr ca în povești, ci din omăt. Linii de comunicație impracticabile. Oameni de toate vârstele îngropați de vii în foame și în frig în propriile locuințe. Case, multe dintre ele din paiantă, care stau gata să se prăbușească sub greutatea nămeților ucigași. Morți dând la lopată - aproximativ 74 de victime până acum - pe catafalcul cărora s-a așezat, ca o cucuvea rătăcind în aiurare pe suprafața imensă a infernului alb, un nou
GUVERNANŢII INFERNULUI ALB de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356319_a_357648]
-
pe toți miniștri guvernului, pe distinșii parlamentari și pe prefecții județelor calamitate - simpli funcționari aleși de însuși poporul român - alături de viermii leneși și de ciumpalacii nevrotici, pe care îi conduc azi în mod dezastruos, neputincioși într-o casă veche din paiantă într-un cătun izolat din pustia Bărăganului ori de mai departe de aici, locuință înghițită de zăpadă până dincolo de streașina ei, fără pâine, medicamente și lemne suficiente pentru foc, cu oala de ciorbă (în cazul fericit în care o au
GUVERNANŢII INFERNULUI ALB de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356319_a_357648]
-
bisericuțele din lemn, chiar dacă sunt expuse la incendii, și-au avut și își au frumusețea, rolul și rostul lor; nu contestă nimeni acest adevăr, deși înaintea acestora au fost alese ca locuri de rugăciune peșterile rupestre și chiar bisericuțele din paiantă. Însă atunci când realitatea pastoral-misionară din teren îți cere altceva, tu - preot, episcop, arhiepiscop, mitropolit sau patriarh - trebuie să te conformezi cerințelor! De asemenea, știut este faptul că toate mănăstirile noastre au fost construite de ctitorii lor - preoți, monahi, boieri sau
CÂTEVA GÂNDURI SINCERE, IMPRESII MĂRTURISITOARE ŞI IDEI APOLOGETICE DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369218_a_370547]
-
oraș dintr-o comună limitrofă orașului, pentru ca fiul lor să poată învăța la o școală din oraș,și au cumpărat terenul la un preț modic.L-au curățat de gunoaie și au costruit aici o casă în stil țărănesc din paiantă și pământ pe jos, așa cum aveau mulți locuitori din acest cartier, dar care strălucea de lumină și curățenie. E drept că era lipsită de utilități, la fel ca majoritatea caselor de aici. Tatăl meu îmi povestea că pe vreame lui
JURNALUL UNUI VIOLONIST de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1611 din 30 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/353186_a_354515]
-
obiecte bisericești, cu sediul în această mânăstire, noi cei de aici, am avut parte și de câteva mângâieri și anume: în această perioadă s-au refăcut cele două turle mari de la biserica mare a mănăstirii, înlocuindu-se cele vechi, din paiantă, cu cele actuale, din beton armat și cărămidă aparentă și s-a spălat și restaurat pictura interioară a bisericii. Acestea pe plan material. Pe plan duhovnicesc, erau slujbele zilnice de la biserica în restaurare, și umila noastră procupare de atunci: Rugăciunea
PĂRINTELE ARHIMANDRIT SOFIAN BOGHIU (1912 – 2002) – APOSTOLUL BUCUREŞTILOR, DUHOVNICUL RUGĂTOR, PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR PRECUM ŞI ICONARUL SUFLETELOR NOASTRE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 4 [Corola-blog/BlogPost/358520_a_359849]
-
Onelcăi? Nu mai are biata fată unde să cârâie din cauza lor! * Onelca era fata Tincăi, din Gămănei. Tinca se înscrisese în partid și se făcuse “nembră”. Locuiau amândouă într-o casă, care era alcătuită dintr-o singură odaie, făcută din paiantă și netencuită pe dinafară. Cum era bolnavă din naștere, era și șoloampă la mers, avea o mână moale, se uita chiorâș și avea judecata slabă. Tinca i-a pus numele Ioana și a mângâiat-o, zicându-i Onela. Când s-
OAMENI DE NISIP , ROMAN-TRILOGIE, DE IOANA STUPARU de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1031 din 27 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342041_a_343370]
-
ridicat al apei precum și al sistemului constructiv, aceasta poate pătrunde în termoizolație (de regulă vata minerală) și o poate compromite, necesitând costuri mari, comparative cu cele inițiale, pentru refacerea și aducerea la starea inițială. (4) Clădirile cu structuri din paiantă sau chirpici (cărămizi realizate din pământ amestecat cu paie) sunt cele mai vulnerabile la acțiunea apei. Aceste clădiri, având sistemul structural exclusiv din materiale sensibile la apă, pot fi deteriorate iremediabil chiar și pentru inundații la care nivelul apei este
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 13 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275559]
-
obiecte bisericești, cu sediul în această mânăstire, noi cei de aici, am avut parte și de câteva mângâieri și anume: în această perioadă s-au refăcut cele două turle mari de la biserica mare a mănăstirii, înlocuindu-se cele vechi, din paiantă, cu cele actuale, din beton armat și cărămidă aparentă și s-a spălat și restaurat pictura interioară a bisericii. Acestea pe plan material. Pe plan duhovnicesc, erau slujbele zilnice de la biserica în restaurare, și umila noastră procupare de atunci: Rugăciunea
DESPRE PARINTELE ARHIM. SOFIAN BOGHIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371242_a_372571]
-
obiecte bisericești, cu sediul în această mânăstire, noi cei de aici, am avut parte și de câteva mângâieri și anume: în această perioadă s-au refăcut cele două turle mari de la biserica mare a mănăstirii, înlocuindu-se cele vechi, din paiantă, cu cele actuale, din beton armat și cărămidă aparentă și s-a spălat și restaurat pictura interioară a bisericii. Acestea pe plan material. Pe plan duhovnicesc, erau slujbele zilnice de la biserica în restaurare, și umila noastră procupare de atunci: Rugăciunea
PARINTELE ARHIM. SOFIAN BOGHIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371236_a_372565]
-
să ne despice. E verde peste tot; și cântec prin pădurile bătrâne ... Prin fân se furișează presuri, fazani și prepelițe sure, Iar sus pe plaiuri balonate, unde, doinele se torc de secole din fluier, Viața și moartea,la stâna din paiante, e una și aceeași pentru orice oier. De la bătrâni până la pruncul din fașă se bucură românul în armindeni, Simțind în fiece celulă cum viața primăvara palpită pretutindeni. E bucuria tuturor de cald, de cântec și de-un ocean de verde
PRIMĂVARA, POEZIE DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1211 din 25 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347955_a_349284]
-
români, într-o așezare mirifică a unui colț de lume, o metropolă a unui stat feudal: „De-a lungul acestui râu (Dâmbovița), orașul se întindea de o parte și de alta cu hanuri vestite, cu case vechi din lemn sau paiantă dar și cu clădiri mari din piatră și cărămidă. Ridicate de mari boieri, negustori sau arendași cu ambatic, pe terenuri învoite de comunitate, casele se aflau înconjurate de grădini și livezi cu pomi fructiferi”, cum era mai toată Țara Românească
LANSAREA ROMANULUI ISTORIC MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345504_a_346833]
-
vară poate mai bună și mai frumoasă decât anul trecut când inundațiile fuseseră așa mari și se dărâmaseră casele ,așa tam-nesam, din picioare, cădeau din cauza apelor, a umezelii, se năruiau pe rând, una câte una , case făcute din ceamur, sau paiantă acoperite cu papură sau stuf după cum era obiceiul dar și puterea buzunarului ; o singură casă era acoperită cu tablă, a lui nea Costică Iusub, ăla avea un frate bogat, adică cu stare, cu serviciu pe la Galați, asistent medical, și-i
O TOAMNĂ CA ATÂTEA ALTELE..., AUTOR IOAN GHEORGHIŢĂ de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376779_a_378108]
-
factor politic în țară. 48 La venirea lor în Transilvania, sașii erau constituiți în obști sătești, cu un număr variat de familii (54 la Cisnădie, 8 la Dăbâca). Cele mai vechi case de locuit ale sașilor erau din lemn și paiantă, dar în secolul al XIII-lea, comunitățile săsești și-au ridicat case și biserici din piatră. Coloniștii erau țărani, meșteșugari, negustori, drepturile lor de negoț fiind înscrise în multe privilegii acordate lor. Sașii, beneficiarii acestora, au contribuit la dezvoltarea agriculturii
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
prima carte, romanul Victorie clandestină, apărut în 1977 și distins cu Premiul Asociației Scriitorilor din Iași. În stagiunea teatrală 1979-1980 Teatrul „Al. Davila” din Pitești îi pune în scenă piesa de teatru O pasăre văzută de aproape sau Omul de paiantă, iar la Teatrul de Stat din Sibiu i se joacă Broasca țestoasă. În 1981 cele două piese apar în volum. Masivul roman Victorie clandestină a fost considerat un debut remarcabil, după Nicolae Manolescu S. fiind „probabil singurul romancier de mare
SANDULESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289468_a_290797]
-
apreciază „ordinea cavalerească” propusă, întrucât „cavalerismul, prietenia, eroismul și, desigur, iubirea reprezintă reperele esențiale, declarate, ale câtorva din eroii principali ai cărții”. SCRIERI: Victorie clandestină, București, 1977; Tratat despre oaspeți, București, 1979; O pasăre văzută de aproape sau Omul de paiantă. Broasca țestoasă, București, 1981; Intermediarul, București, 1983; Placebo, București, 1983; Tenișii miresei, București, 1993; Escapes and Ashes, Norcross (SUA), 2003. Repere bibliografice: Al. Piru, Un nou romancier, LCF, 1977, 48; Eugen Simion, Debuturi în roman, LCF, 1977, 48; Mircea Iorgulescu
SANDULESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289468_a_290797]
-
puține case mai au acoperișul din paie sau stuf (vezi foto 2), majoritatea (40%) fiind acoperite cu azbest, țiglă în aproximativ 35% din cazuri, și restul cu tablă. Majoritatea caselor au temelia construită din ciment și prundiș și pereții din paiantă sau chirpici sau vălătuci. Există și câteva case (3 observate de noi) cu etaj, tip vilă, finisate în proporție de 90% construite din fonduri obținute prin munca în străinătate. Foto 2. Casă cu acoperiș din stuf, Trifești Impresia generală este
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Judecând după casele destul de modeste, cu câteva excepții (și acelea nu foarte notabile) putem aprecia nivelul de bogăție acumulată al comunității ca fiind mai degrabă mediu, apreciere concordantă cu situația autopercepută. Casele - construite din BCA sau cărămidă, dar și din paiantă - sunt relativ îngrijite, curțile la fel, fără a excela din punct de vedere estetic. Suprafața curților este, în medie, cuprinsă între 500-1000 de metri pătrați, dintre care aproximativ jumătate o reprezintă casa (împreună cu anexele gospodărești), iar jumătate - grădina de legume
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
a fost inițiată în orașul Constanța și viza construirea unui cazinou modern unde să se organizeze spectacole, jocuri de societate, concerte pentru a-i delecta pe vizitatorii orașului. Inițial, clădirea cazinoului din Constanța, construită în anul 1880, era realizată "din paiantă pe piloți de lemn"3026 fiind amplasată în apropierea hotelului Carol și a farului genovez. În iarna anilor 1891-1892 o furtună puternică a distrus o parte din acoperiș și un perete al cazinoului. În anul 1892 primăria orașului Constanța solicita
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
nu erau ale lor, ci ale lui personale, galeriile de la ferestre din lemn de nuc, niște aplice, plafoniere, ețetera. De unde știa, l-am întrebat. Se vede din stradă, prin geam. Am intrat înăuntru. Plafonul, într-un loc parcă era din paiantă din chirpici. Fusese construit un zid despărțitor care tăia holul, să separe familiile în trecere, apoi zidul fusese dărâmat, dar cum!... Ferestrele cu feroneria distrusă... jumate din cele zece storuri, rupte, instalațiile sanitare deteriorate, nefuncționând sau scoțând bolboroseli groaznice și
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
mare parte, din oameni gospodari și nesemnificativ din opoziție, care Încearcă și ea, acolo, să Încurce lucrurile, așa cum se cuvine În democrație și cum ați Învățat voi la orele de cultură civică. Tatapopii făcea, din pământul mai prost, calupi de paiantă pe care Îi usca la soare și-i vindea oamenilor ce nu-și Îngăduiau să cumpere cărămizi ori celor care aveau de gând să-și Înalțe acareturi care nu cereau neapărat materiale scumpe. Cum era nevoie de ceva În sat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
istoria străveche a satului nostru. Căci se pare că la originea alunecării aceleia de pământ de care am discutat s-a aflat avântul economic al lui Tatapopii. El renunțase de ceva vreme să ardă cărămizi și să usuce calupi de paiantă - nu se arăta așa rentabilă afacerea, cerea multă muncă și o grămadă de timp -, dar scotocelile, scormonelile, scobiturile lui În coasta dinspre Dunăre a satului slăbiseră solul și, cu sau fără ajutorul Ălui de Sus, acesta a luat-o la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]