29 matches
-
franceză, germană sau engleză, iar pe malul stâng, rusesc și sovietic timp de 154 de ani, sunt mai mult de origine răsăriteană provenind din limbile rusă sau ucraineană. Cea mai proeminentă diferență între graiul moldovenesc și limba literară constă în palatalizarea consoanelor "ș", "ț" sau "j" în limba literară „ausbau”, spre deosebire de pronunțarea tare a consoanei în graiul moldovenesc „abstand”. Astfel conjuncția "„și”" sau pluralul substantivelor terminate în "ș", "ț" sau "j" iau în limba „ausbau” forme precum "„mătase”", "„ostași”", "„praji”", "„seară
Graiul moldovenesc () [Corola-website/Science/297291_a_298620]
-
-lea, s-a scris é, iar - á, dar aceste litere au ieșit din uz. Sistemul consonantic al limbii poloneze este mult mai bogat decât cel vocalic. Se caracterizează prin serii de consoane africate și palatale, care au apărut după patru palatalizări în limba protoslavă, plus două care au apărut în poloneză și bielorusă. Retroflexele și africatele sonore sunt adesea notate cu digrame. Consoanele palatale (cunoscute în terminologia fonetică slavă cu denumirea de „consoane moi”) sunt marcate ori prin accent ascuțit, ori
Limba poloneză () [Corola-website/Science/296627_a_297956]
-
rusalii comune la Meglenoromani și la Macedoneni vo “Actele Simpozionului Pančevo 1972, str. 95-101. 2. U final în graiurile meglenoromane din Huma și Țărnareca vo “Analele Societății de limbă română din P.S.A. Voivodina" Zrenjanin, 1972-1973, str. 91-94. 3. Despre palatalizarea consoanelor labiale în meglenoromana vo “Studii și cercetări lingvistice”, ăn XXIV, nr. 3, București, 1973, str. 297-300. 4. Infinitivul meglenoroman vo “Studii și cercetări lingvistice”, ăn XXVII, nr. 2, București, 1976, str. 137-150. 5. Observații cu privire la unele aspecte ale influenței
Petar Atanasov () [Corola-website/Science/329599_a_330928]
-
ʃʲinʃʲ] „cinci”), [ʒʲ] ([ʒ] palatalizat, în [lunʒʲ] „lungi”) și [t͡ʃʲ] ([t͡ʃ] palatalizat, în [frat͡ʃʲe] „frate”), ca în Banat. Graiurile muntenești, mai ales cel al ludarilor, seamănă cu cele din Muntenia, de exemplu prin lipsa palatalizării consoanelor [t] și [d]. În Ungaria, graiul de la Tisa este mai apropiat de subdialectul crișean din România decât cele băieșești ardelenești. La nivel lexical, diferențele dintre tipurile muntenesc și ardelenesc reflectă de asemenea în parte diferențele dintre subdialectele din România
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]