38 matches
-
să penetreze pielea omului. Solifugele se întâlnesc, cele mai multe, în Lumea veche, unde se găsesc aproximativ 8 familii cu peste 500 de specii. În America de Nord și de Sud sunt răspândite trei familii dintre care două endemice - Daesiidae, Ereobatidae și Ammotrechidae. În Palearctic predomină speciile din familiile Galeodidae, Rhagodidae, Karschiidae și Daesiidae. În Europa solifugele se întâlnesc pe peninsulele Balcaniă, Iberică și Crimeea, și în munții Caucaz. Solifugele sunt răspândite pe scară largă în Asia Mijlocie, de Sud și în Orientul Apropiat. Ordinul
Solifugae () [Corola-website/Science/318520_a_319849]
-
este o molie palearctică din familia "Noctuidae". Anvergura aripilor 37-38 mm. Aripile anterioare brune-gri, mai întunecate la mijloc. Liniile transversale albicioase și apropiate între ele la marginea internă. Linia ondulată neclară, cu pete mici întunecate. Semnele tivite cu alb. Adulții zboară în august și
Mesogona oxalina () [Corola-website/Science/330428_a_331757]
-
transversale albicioase și apropiate între ele la marginea internă. Linia ondulată neclară, cu pete mici întunecate. Semnele tivite cu alb. Adulții zboară în august și septembrie. Larva se hrănește pe anin ("Alnus"), plop ("Populus"), salcie ("Salix"). Este răspândită în regiunea palearctică: Austria, Belarus, Belgia, Bulgaria, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Letonia, Liechtenstein, Lituania, Republica Moldova, Norvegia, Polonia, România, Rusia, Slovacia, Spania, Suedia, Elveția, Olanda, Ucraina. În România trăiește în zona colinară și subcarpatică.
Mesogona oxalina () [Corola-website/Science/330428_a_331757]
-
fi găsite în casă, fiind atrase de materiile fecale proaspăt depuse sau substraturile organice în descompunere. Cele mai comune specii sunt " haemorrhoidalis", care este răspândită pe scară largă în America, Europa, Africa și Asia, și "Sarcophaga carnaria" comună în regiune palearctică. Sarcofagele sunt muște mari și păroase fără colorit metalic, cu o lungime de circa 10-25 mm. Ele sunt, de obicei, cenușii. Toracele adulților are trei dungi longitudinale largi și negre sau brun închise. Abdomenul este marcat bogat cu pete pătrate
Sarcophaga () [Corola-website/Science/328809_a_330138]
-
atinsă la vârsta de 2-3 ani. Se împerechează în aprilie-mai. Durata sarcinii este de 33-42 zile. Femelele nasc o singură dată pe an 2-10 (de obicei 4-5) pui golași și cu pleoapele lipite. Genul cuprinde 14 specii răspândite în regiunile palearctice și nearctice. Se întâlnesc în Europa, Asia septentrională și centrală, Canada, Statele Unite (cu excepția părților sudice), regiunile muntoase din Alaska. În Europa marmotele trăiesc în Alpi, Pirinei, Tatra, Carpații românești. Pe verticală urcă până la altitudini de - m. În România viețuiește marmota
Marmotă () [Corola-website/Science/334206_a_335535]
-
Pentru a ține prădătorii departe de cuib, ciufii de câmp obișnuiesc să o momească prefăcându-se rănite la o distanță sigură. Ciufii de câmp și puii lor se hrănesc în principal din mamifere mici, în special arvicoline. Dintre acestea, în Palearctica de vest șoarecele de câmp ("Microtus arvalis"), este de departe cea mai importantă pradă. Alte specii ca șoarecele de pământ ("Microtus agrestis") și diferite tipuri de lemingi, sunt, de asemenea, capturate frecvent. În Palearctica de est și în America de Nord domina
Ciuf de câmp () [Corola-website/Science/334354_a_335683]
-
în special arvicoline. Dintre acestea, în Palearctica de vest șoarecele de câmp ("Microtus arvalis"), este de departe cea mai importantă pradă. Alte specii ca șoarecele de pământ ("Microtus agrestis") și diferite tipuri de lemingi, sunt, de asemenea, capturate frecvent. În Palearctica de est și în America de Nord domina, de asemenea, specii de "Microtus", în Nearctic șoarecele de câmp ("Microtus pennsylvanicus"). Vânătoarea are loc mai mult noaptea, dar uneori și ziua sau la răsărit, atunci când prada este mai activă. Zboară la altitudini foarte
Ciuf de câmp () [Corola-website/Science/334354_a_335683]
-
hidrobiologie, începute din România - contribuind la cunoașterea Eulamelibranhiatelor și la taxonomia și biologia Copepodelor de pe litoralul Mării Negre, a descoperit câteva genuri și specii noi pentru știință. Ulterior și-a extins cercetările cu privire la Copepode și la Crustaceele Isopoda din alte zone palearctice și neotropicale. Por a fost fondator și primul președinte al Asociației internaționale de Copepodologie. Dov Por s-a interesat de subiecte ale evoluției și zoogiografiei care beneficiază de cercetarea zoologică din Israel - ca de pildă influența întâlnirii dintre continente (ex.
Francis Dov Por () [Corola-website/Science/335101_a_336430]
-
ornitofauna din Republica Moldova și a descris peste 70 specii noi pentru Moldova, totodată a identificat 58 de specii de păsări din Moldova care nimicesc intens dăunătorii agricoli. A identificat originea geografică a ornitofaunei din Republica Moldova, nucleul fiind compus din specii palearctice de vest și transpalearctice. Ion Ganea a elaborat bazele teoretice ale dirijării comportamentului păsărilor cu ajutorul repelenților bioacustici. A elucidat legitățile migrației păsărilor călătoare cu ajutorul mijloacelor de radiolocație (prin intermediul radarului), în scopul preîntâmpinării ciocnirii păsărilor cu aparatele de zbor. A întocmit
Ion Ganea () [Corola-website/Science/335649_a_336978]
-
Șoarecele scurmător (Myodes glareolus, sinonim Clethrionomys glareolus) denumit și șoarece scurmător de pădure, șoarece roșu, șoarece roșu de pădure este un mamifer rozător mic (din familia "Cricetidae", subfamilie "Arvicolinae") răspândit în regiunea palearctică a Europei și Asiei, care trăiește în zone împădurite, mai ales în cele cu subarboret, de pe versanții stâncoși ai munților. În România este răspândit în zona de munte din Transilvania și Muntenia. Este un rozător de talie mică. Lungimea corpului
Șoarece scurmător () [Corola-website/Science/333702_a_335031]
-
ale molarilor cu bucle și triunghiuri de email nu sunt ascuțite ca la celelalte arvicoline din România ("Arvicola", "Microtus", "Pitymys"), ci au vârfurile rotunjite. Femelele au 4 perechi de mamele: două pectorale și două inghinale. Este răspândit în vestul Regiunii Palearctice, din Marea Britanie și Peninsula Scandinavă spre sud până în Munții Pirinei, Italia, Peninsula Balcanică, Transcaucazia, iar spre răsărit, până în zona Centrală a Siberiei (Munții Altai și Sayan). În România este răspândit în zona de munte din Transilvania și Muntenia, fiind întâlnit
Șoarece scurmător () [Corola-website/Science/333702_a_335031]
-
florele de climă temperată de pe cele două continente. Un regat floristic este analogul botanic al unei ecozone, care ia în considerare distribuția animalelor, precum și a speciilor de plante. Mulți biogeografi disting drept cuprinzând două ecozone, cea nearctică (America de Nord) și cea palearctică (Africa de Nord și Eurasia). Alții, bazându-se pe distribuția familiilor înrudite de plante și animale, includ Palearctica și Nearctica într-o singură ecozonă Holarctică , care corespunde Regatului Boreal al lui Good. Regatul este împărțit în trei floristice subregate și nouă regiuni
Regatul Boreal () [Corola-website/Science/336703_a_338032]
-
ecozone, care ia în considerare distribuția animalelor, precum și a speciilor de plante. Mulți biogeografi disting drept cuprinzând două ecozone, cea nearctică (America de Nord) și cea palearctică (Africa de Nord și Eurasia). Alții, bazându-se pe distribuția familiilor înrudite de plante și animale, includ Palearctica și Nearctica într-o singură ecozonă Holarctică , care corespunde Regatului Boreal al lui Good. Regatul este împărțit în trei floristice subregate și nouă regiuni floristice.
Regatul Boreal () [Corola-website/Science/336703_a_338032]