168 matches
-
des- coperit la Basarabi-Murfatlar (secolele VII-IX e.n.) - „un monument de tranziție de la incintele sacre de tipul celor promovate de mitologia daco- romană la cele promovate de religia creștină de rit bizantin” -, etnologul Romulus Vulcănescu a formulat ipoteza existenței unor confrerii paleocreștine de „călugări- pietrari” („călu gări-zidari”). Un fel de masoni, ei participau la construirea unor astfel de complexe mănăstirești și - după cum presupune Vulcănescu - aveau labirintul drept „însemn ritual sau emblemă heraldică” (69, p. 411). Felul cum este prezentat Daniil Sihastrul în
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Platon; dar la vremea aceea, creștinismul apostolic era în raport cu neoplatonismul, care avea o situație priveligiată, ceea ce este astăzi banda desenată în raport cu eseul filosofic (un album cu Tintin lîngă o teză de doctorat despre Hergé). Istoricii artei fac remarci paralele. Arta paleocreștină este o ramură a artei antice, pe care o prelungește, dar nu o răstoarnă. Sub o formă mai degrabă grosieră decît rafinată.25 Fără fizică. Fără logică. Fără cosmologie. Fără geometrie. Nici o reprezentare obiectivă asupra lumii. Jos cu gramatica, astronomia
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
cea care ne descoperă cărările mîntuirii. Ce este Cartea, dacă nu transformarea spiritului în materie? Cuvîntul face semn. Sacralitatea lui Hristos sacralizează codexul evanghelic prin contagiune, prin recentrare hierofanică. Scriitura devine astfel centrul lumii, iar codexul, simbolul central al iconografiei paleocreștine. De neconceput acest cult al Sfintei Scripturi în contextul platonician în care scriitura, cuvînt decăzut, pierdere a sufletului și tehnică a uitării, nu are legitimitate. A treia interfață (concomitentă cu prima, cele două fiind de fapt legate împreună): poporul lui
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
lor bizarerii. BISERICA ÎL CREEAZĂ PE DUMNEZEU Există o scandare tehnică, în cursul istoriei, a invariantului comunitar din care decurg forme de organizare diferite. Oralitatea secundară (admițînd existența Scripturii la origine) a întărit aspectul fuzional sau simbiotic al percepției colective paleocreștine. Comunitatea creștină primitivă are mai mult forma unui auditoriu decît a unui lectorat, iar un public de cititori este mai individualizat, mai dispersat, fără coincidența spațială și fizică a unui public de ascultători obligați să se adune în mod frecvent
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
întâmplat nimic. Dimpotrivă. Eu cred că putem încheia cu această concluzie după citirea difuză, pentru prima dată, a relatărilor evangheliilor. Trăsăturile creștinismului de la început cu privire la înviere Așadar, dacă luăm în considerare creștinătatea de la început și trecem pe aceeași hartă credințele paleocreștine despre viața de după moarte și înviere, împreună cu credințele vechilor păgâni și ale evreilor antici, găsim câteva lucruri interesante. Credințele despre viața de după moarte sunt, evident, unul din cele mai conservatoare lucruri într-o cultură. Lumea își poate schimba părerea despre
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
Lui Isus și Mariei celor dragi Prefața autorului Istoria este o disciplină elegantă, de sinteză, capabilă să dea strălucire gândirii individuale și percepere evenimentelor, altfel ignorate. Elemente ale prezenței paleocreștine în necropolele din Sciția Minor (secolele IV-VI), invită cititorul să pătrundă, printre explicații și comentarii, hărți, schițe și imagini (56), în contextul istoric al primelor comunități creștine dobrogene. Cartea răspunde celui real interesat de începuturile creștinismului pe teritoriul românesc
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
orice mijloace. Pr. dr. Sebastian Diacu, O.F.M. Conv. Prefața editorului Inițiatorul proiectului «Biblioteca de istorie», din cadrul Editurii franciscane Serafica, din Roman, Pr. dr. Sebastian Diacu, ne propune o nouă publicație, a patra din serie, dedicată unor Elemente ale prezenței paleocreștine în necropolele din Sciția Minor (secolele IV-VI). Publicând-o, autorul ne pune în mâini și în fața ochilor o istorie vie, documentată, dinamică, plină de culori vii și cu accente intense prin care ne invită să pășim pe urmele primilor
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
început a fi demonstrată de către cercetarea arheologică de la sfârșitul secolului XIX. În secolul XX, analiza creștinismului, sub diferitele sale aspecte (organizatoric-funcțional, epigrafic, arhitectural etc.), avea să intre în domeniul de cercetare al specialiștilor odată cu individualizarea unor noi elemente privind prezența paleocreștină în necropolele Sciției Minor. Pentru analiza elementelor sus-amintite, ca urmare a interesului acordat de către arheologia secolului XX, această știință avea să se îmbogățească prin noi descoperiri de materiale arheologice și printr-o bază informativ-documentară. În timp ce, materialele provenite din cercetările arheologice
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
Sciția Minor conține: un catalog alfabetic detaliat al descoperirilor arheologice și problemele ce se impun unei prezentări istorice pertinente, destul de ample, după cum se poate vedea și din ilustrațiile ce însoțesc prezentarea. Ultimul capitol, dedicat examinării problemelor generale referitoare la necropolele paleocreștine din Sciția Minor, analizează riturile funerare (incinerația și inhumația) în secolele IV-VI, unde va fi prezentată și o tipologie a mormintelor de inhumație (cele considerate a fi creștine), tipurile de morminte în care s-au descoperit elemente paleocreștine, mormintele
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
necropolele paleocreștine din Sciția Minor, analizează riturile funerare (incinerația și inhumația) în secolele IV-VI, unde va fi prezentată și o tipologie a mormintelor de inhumație (cele considerate a fi creștine), tipurile de morminte în care s-au descoperit elemente paleocreștine, mormintele în groapă simplă, monumentele funerare. În Descoperiri arheologice extra-coemeteriale sunt analizate elementele din bazilicile paleocreștine și din locurile izolate. Capitolul se încheie cu o Privire retrospectivă asupra elementelor paleocreștine rezultate din descoperirile arheologice din Sciția Minor a secolelor IV
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
va fi prezentată și o tipologie a mormintelor de inhumație (cele considerate a fi creștine), tipurile de morminte în care s-au descoperit elemente paleocreștine, mormintele în groapă simplă, monumentele funerare. În Descoperiri arheologice extra-coemeteriale sunt analizate elementele din bazilicile paleocreștine și din locurile izolate. Capitolul se încheie cu o Privire retrospectivă asupra elementelor paleocreștine rezultate din descoperirile arheologice din Sciția Minor a secolelor IV-VI și cu unele Considerații finale. Această contribuție istorică, sub forma unor analize sistematice, vine în
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
creștine), tipurile de morminte în care s-au descoperit elemente paleocreștine, mormintele în groapă simplă, monumentele funerare. În Descoperiri arheologice extra-coemeteriale sunt analizate elementele din bazilicile paleocreștine și din locurile izolate. Capitolul se încheie cu o Privire retrospectivă asupra elementelor paleocreștine rezultate din descoperirile arheologice din Sciția Minor a secolelor IV-VI și cu unele Considerații finale. Această contribuție istorică, sub forma unor analize sistematice, vine în sprijinul aprofundărilor științifice ulterioare ori individuale de îmbogățire culturală despre istoria creștinismului pe meleagurile
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
stratigrafic combinat cu extinderi locale în suprafață, determinate de caracterul sau importanța descoperirilor. În acest mod au fost redegajate bazilica trinavă și porțiuni din incinta romano-bizantină, cercetate anterior de P. Nicorescu. S-au efectuat cercetări complete asupra unei noi bazilici paleocreștine și unele sondaje stratigrafice interesând locuirile intra și extra muros din epocile greacă, romană și romano-bizantină. Cele mai interesante rezultate ale acestor ani de investigații au fost date de observațiile privind existența unui edificiu bazilical anterior pe amplasamentul bazilicii trinave
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
unicat în întregul bazin pontic). Asistăm la existența unei lotizări de tip familial, a unei rețele de alei și străzi care asigura accesul la unitățile acesteia. Cu această ocazie, în acest sector, a fost identificată și cercetată și o bazilică paleocreștină extra muros cu amenajări subterane de un tip nemaiîntâlnit printre monumentele contemporane ale Dobrogei. În anul 1998, în sprijinul afirmației de mai sus, cercetătoarea Irina Achim, în Monumente de cult creștine în provinciile Scythia Minor și Moesia Secunda (sec. IV
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
morminte de inhumație, iar majoritatea acestora erau construite din dale de piatră; materialele recuperate din cele 16 morminte și rezultatele investigațiilor au format obiectul unui studiu separat. Cimitirul de la Mangalia acestei perioade a fost, unul dintre cele mai remarcabile monumente paleocreștine de pe teritoriul Dobrogei (Petre Diaconu, 1924-2007). Repetarea descoperirilor (1960, 1916 și 1962) și importanța obiectivului arheologic a determinat începerea săpăturilor sistematice, desfășurate pe durata a 10 campanii de săpături (între anii 1963-1975). Tot lor le aparține și săpătura de salvare
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
următori, seria descoperirilor întâmplătoare continuă să se repete aproape cu regularitate. Aceste descoperiri din urmă au determinat la rândul lor, începând cu anul 1962, inițierea unor cercetări sistematice ale necropolei. În zona vestică a orașului se desfășura un mare cimitir paleocreștin, a cărui arie a fost scoasă la lumină pentru aproape o cincime din suprafața totală, cu circa 400 de morminte (secolele IV-VI). Necropola, deși este situată în marginea de vest a orașului Mangalia, dincolo de calea ferată, de o parte
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
M132 este datat cu certitudine pentru secolul VI, pentru toate celelalte morminte există numai aproximarea că a doua fază de întrebuințare a necropolei aparține sfârșitului de secol VI, iar unele dintre ele chiar începutului de secol VII. Dintre elementele prezenței paleocreștine din necropola callatiană în secolele IV-VI, lucru atestat de mărturiile arheologice descoperite în necropole, amintim orientarea defuncților de la V-E (începând din secolul IV; două aveau o altă orientare) și încrucișarea mâinilor pe piept. Dintre simbolurile creștine amintim semnul
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
un urcior descoperit la Capidava, unde, un olar și-a scris numele, „Petre“, în grecește (prima jumătate a secolului X). Pe același vas a trasat (în jurul gâtului) o cruce, pe care a înșirat unele formule monoteiste (foarte răspândite în perioada paleocreștină) „MHQ“ și „NIKA“. Pe o cruce relicvariu de bronz, descoperită tot aici, pe jumătatea frontală este reprezentat Cristos răstignit având incizate pe ambele părți, sub mâinile întinse, literele „IC.XC“, pe cap o cruce, iar pe cealaltă jumătate este reprezentată
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
pe latura sudică și alte două, mai mici, pe laturile apusene și septentrionale. O serie de edificii, locuințe și prăvălii, cu multe faze de construcție din secolele IV-VI p.Chr., se înșiruie de-a lungul străzii principale: principia, bazilica paleocreștină cu trei nave, un mare edificiu care a suferit importante modificări și recompartimentări, o serie de locuințe, prăvălii, magazii de provizii și mărfuri. La aproape 100 m spre sud, de poarta principală, în exterior, se află băile romane (thermae). După
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
romane (thermae). După abandonarea cetății la începutul secolului al VII-lea, cetatea își reia funcția defensivă, fiind reparată (după 971) pe vremea împăratului bizantin Ioan Tzimiskes (969-976). În 1865, consulul general al Franței la Belgrad, M. Engelhard, interesat de arheologie paleocreștină, vizita localitatea Dinogeția, la sugestia lui A. Baudry. Peste puțin timp, publicația francezului Jean Victor Duruy (1811-1894), Istoria monumentală a romanilor (1885) vorbea despre planul fortificației Dinogeția (în vol. V). Informația istoricului francez a trezit atenția călugărului elvețian Raymond Netzhammer
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
fundațiile vechilor edificii de cult creștine care nu puteau lipsi de aici, ca de altfel nici din celelalte orașe făcând parte din episcopia subordonată orașului Tomis (22 iunie 1921). Cercetările sistematice reluate la Dinogeția între anii 1948-1962, identificau ruinele bazilicii paleocreștine a așezării antice, care a suferit o serie de distrugeri și reconstruiri în secolele IV-VII. Băile de la Dinogeția, distruse către sfârșitul secolului IV ori începutul secolului următor, au fost refăcute în secolul V și transformate în locaș de cult creștin
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
au stabilit dimensiunile bazilicii construite din piatră și mortar alb la 36 m x 14 m. Bazilica cu trei nave și nartex ridicată în timpul împăratului roman Valens (364-378) și refăcută în vremea lui Theodosius II (408-450), deasupra unei cripte monumentale paleocreștine, avea trei navate despărțite de ziduri prin temelii, o absidă semicirculară, un nartex și un atrium. Edificiul face parte din categoria bazilicilor cu trei nave și nartex, prezentând la fațadă un spațiu deschis - atrium - element rar întâlnit în zona balcano-pontică
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
o inscripție în limba greacă: Aici și acolo (se află) sânge de martiri. Cercetările arheologice au evidențiat și existența unui mormânt martiric și a unei construcții anexe, anterioare criptei și bazilicii, la începutul secolului IV. Fiind cel mai vechi monument paleocreștin de pe teritoriul României, bazilica (secolele IV-VI) are o lungime de 36 m și o lățime de 14 m. 10. Tomis (jud. Constanța) Până în 1959, sectorul necropolelor la Tomis era aproape necunoscut, cu excepția unor mărturii ce vizau descoperirile întâmplătoare ale
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
În nordul Mării Negre morminte cu o firidă și cameră de acces mai există în raionul Inkerman, și sunt datate pentru secolele V-VI. În sudul Dunării la Varna și Provadia (Bulgaria), cele din urmă fiind săpate în stâncă sunt considerate paleocreștine și sunt datate pentru secolele IV-VIII; 2) morminte cu două firide și cameră de acces comună (2): într-unul, înmormântarea a fost făcută în sicriu, în alte trei, direct pe podeaua de loess. Mormintele din acest tip sunt orientate una
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
ariană. Cinci bazilici din cele șase descoperite au cripte relicvariu sub altar. Și aici o amintim pe cea aparținând bazilicii mari, din sectorul vestic al orașului antic, care poate fi considerată cea mai vastă cruciformă specifică unui edificiu de cult paleocreștin. Este interesant că nu s-au descoperit până acum urmele unui baptisteriu. Din decorarea cu picturi a bazilicilor, merită semnalate fragmentele de frescă în desen geometric și floreal păstrate pe pereți și pe tavan spre cripta bazilicii, identificate arheologic sub
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]