36 matches
-
textele ascunse, ilizibile sau șterse intenționat. Având în vedere obiectul de studiu care coincide cu al mai multor domenii ale științelor auxiliare istoriei, codicologia s-a desprins că știința autonomă de paleografie abia în secolul al XX-lea prin lucrarea paleografului francez Alphonse Dain "Leș Manuscrits" care dedică un capitol important acestei științe, dându-i de altfel și denumirea. Istoricul și profesorul Charles Samaran, tot în anii '40, o prezintă în cursurile sale că pe o știință independența cu metode și
Codicologie () [Corola-website/Science/298813_a_300142]
-
sau goților. Apar toponime și hidronime ca Arad, Dridu, Olbia, Ineu, Rarău, Nistru sau Tisa. Mai sunt amintite și contacte diplomatice între Vlad și Alexie Comnenul, Constantin Dukas sau Robert de Flandra. La câteva luni după editarea cărții (mai 2003), paleograful Dan Ungureanu publică un articol în "Observatorul Cultural", unde critică vehement traducerea făcută de Viorica Enăchiuc și analiza ei istorică. Reacțiile sunt împărțite. Totuși, crește atât popularitatea codicelui, cât și atenția acordată noii interpretări, de altfel publicată în condiții bizare
Codex Rohonczi () [Corola-website/Science/302847_a_304176]
-
putea fi descifrat. Chiar și în cazul în care se cunoaște limba dar nu se cunoaște scrisul sau invers se cunoaște scrisul dar nu se cunoaște limba, este necesar un număr minimal de tablete. Acest număr minimal este considerat de paleografi a fi de ordinul zecilor, sau chiar din păcate ar trebui să fie de ordinul sutelor. Michael Ventris și Chadwick au avut nevoie de sute de tăblițe pentru a descifra scrierea linear B. Scrierea linear A nu este nici acum
Tăblițele de la Tărtăria () [Corola-website/Science/299031_a_300360]
-
se presupune că ar fi trecut de la redactarea manuscrisului Voynich, măcar unul dintre misterele care înconjoară neobișnuitul document: origini, autor, scriere, imagini sau limba în care a fost redactat. Și asta după ce, numai în secolul XX, o veritabilă armată de paleografi, inclusiv specialiștii americani care au descifrat codul german „Enigma”, a eșuat lamentabil. Inițial, decriptarea sa părea o sarcină ușoară pentru lingviștii contemporani, atâta vreme cât textul era format din cuvinte ce se repetau și păreau să urmeze o linie inteligibilă, asemenea tuturor
Manuscrisul lui Voynich () [Corola-website/Science/309602_a_310931]
-
tuturor limbilor cunoscute. Entuziasmul acestora avea, însă, să pălească la scurt timp, atunci când vor descoperi că alfabetul necunoscut părea să semene cu majoritatea limbilor de circulație internațională din sec. XVI-XVII, și totuși, să nu aibă corespondent,cu nici una dintre ele. Paleografii au reușit să identifice caractere latine (a, o, c, n, m), unite în cuvinte cu cifre arabe (2, 4, 8 sau 9), semne din alfabetul englez (q, y). Dar și litere ce aduc cu vechea scriere runică sau simboluri medievale
Manuscrisul lui Voynich () [Corola-website/Science/309602_a_310931]
-
Iar ca misterul să fie complet, nici unul dintre cuvinte nu are mai puțin de trei litere, sau mai mult de zece, fapt neîntâlnit în nici o limbă cunoscută, iar semnele de punctuație lipsesc cu desăvârșire, motiv ce i-a determinat pe paleografi să creadă că este vorba de un document cifrat, un fel de cod medieval, accesibil numai inițiaților. Dacă scrierea reprezintă o necunoscută, imaginile, care ar fi trebuit să ofere mai multe informații și care se găsesc aproape pe fiecare pagină
Manuscrisul lui Voynich () [Corola-website/Science/309602_a_310931]
-
grafemelor (a literelor), oferind și date pe baza cărora se pot identifica originalele și copiile și, în unele cazuri, se pot sesiza falsurile. Paleografia, ca disciplină prealabilă a filologiei, se confruntă cu două categorii de dificultăți: Pe baza acestor cunoștințe, paleograful transcrie textul, adică realizează o versiune modernă, în care înlocuiește abrevierile cu cuvintele integrale.
Paleografie () [Corola-website/Science/309003_a_310332]
-
Ludwig Traube (n. 12 ianuarie 1818 - d. 11 aprilie 1876) a fost medic german. Este cunoscut ca unul dintre fondatorii patologiei experimentale în Germania. A fost tatăl celebrului paleograf Ludwig Traube (1861 - 1907). A fost fiul unui comerciant de vinuri evreu. În 1835, încheie studiile la gimnaziul din Ratibor, ca apoi să urmeze studii de medicină la Breslau, Berlin și Viena. Printre profesori i-a avut pe iluștrii Jan
Ludwig Traube (medic) () [Corola-website/Science/313182_a_314511]
-
( * 12 martie 1941, București ) este un cercetător literar, critic literar, filolog, istoric literar, paleograf și pedagog român. A fost profesor doctor la Facultatea de Litere a Universității București. În decembrie 2011 a fost declarat de către Senatul Universității din București profesor emerit. În 1957 devine absolvent al Liceului ”Ion Luca Caragiale” din București iar în
Mircea Anghelescu () [Corola-website/Science/297691_a_299020]
-
și s-au interesat cu preponderență de literatura anglo-saxonă. Engleza veche a devenit astfel un obiect de studiu la universități. După cel de al Doilea Război Mondial manuscriptele în sine au atras atenția cercetătorilor. În anul 1957 Neil Ker, un paleograf, a publicat o carte de căpătâi în acest domeniu numită "Catalogue of Manuscripts Containing Anglo-Saxon", iar până prin 1980 toate manuscriptele anglo-saxone fuseseră publicate în engleza nouă. Datorită prelegerilor sale din 1936, J.R.R. Tolkien, cunoscut ca scriitor de literatură fantastică, este
Literatura anglo-saxonă () [Corola-website/Science/318148_a_319477]
-
fost unul impresionant pentru acea epocă: Licența în Teologie în 1942, la Cernăuți, Licența în Drept în 1947 și Licența în Litere și Filosofie cu profilul Istorie, în 1948, la Iași. În paralel, în perioada 1942 - 1947 deține funcția de paleograf la Arhivele Statului din Iași, apoi, în anii 1947 - 1948, este profesor și director la Liceul din Trușești. În perioada 1948 - 1951 activează ca asistent și conferențiar suplinitor la Facultatea de Istorie din Iași, iar între anii 1951 - 1952, ca
Alexandru I. Gonța () [Corola-website/Science/320837_a_322166]