36 matches
-
Liceul „Mihai Viteazul” din București (1917). Se înscrie în 1919 la secția de filologie modernă și filosofie de la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității bucureștene, pe care o va absolvi în 1923. În timpul studenției a fost subbibliotecar al Facultății, paleograf și bibliotecar la Arhivele Statului. După examenul de licență în limba și literatura italiană (secundar, limba și literatura română), e numit profesor la Liceul „Gh. Șincai” din București, apoi la Liceul „C. Diaconovici-Loga” din Timișoara, unde funcționează alternativ și mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
la Hangu (județul Neamț), Liceul „Mihail Kogălniceanu” și Facultatea de Drept a Universității din Iași, absolvită în 1929. Se angajează ca practicant la Arhivele Statului din Iași, unde va lucra toată viața, până la pensionare (1969), urcând toate treptele: copist, copist paleograf, arhivar, arhivar principal și director; între 1969 și 1975 a fost consultant științific în domeniul cronografiei și documentaristicii. Debutează în 1928 la revista „Ion Neculce”. U. se impune prin sute de studii, articole și lucrări științifice laborioase privind teoria arhivisticii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290345_a_291674]
-
repertoriu al documentelor Țării Românești, tipărit la scurtă vreme sub auspiciile așezământului lui N. Iorga de la Vălenii de Munte. A semnat primele lucrări publicate cu numele Marta Andronescu. Din 1948 și până la pensionare (1972), a lucrat la Biblioteca Academiei Române ca paleograf, cercetător, șef al serviciului de manuscrise și carte rară. În 1983 i s-a decernat Premiul „Perpessicius” al revistei „Manuscriptum” pentru editarea corespondenței lui V. Alecsandri. A publicat numeroase documente inedite privind literatura română din secolul al XIX-lea, colaborând
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285376_a_286705]
-
Demostene Russo (mama sa, Caliopi, era sora acestuia) și frate cu Adriana Camariano-Cioran, C. își face studiile secundare și superioare la București unde a absolvit, în 1936, Facultatea de Litere și Filosofie, specialitatea filologie modernă. A lucrat mai întâi ca paleograf la Biblioteca Academiei (1937-1939), apoi ca asistent la Institutul de Istorie Națională (1943-1949) și cercetător științific la Institutul de Istorie „N. Iorga” (1949- 1968). A fost membru al Societății de Științe Istorice din România și membru al Societății Internaționale de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286049_a_287378]
-
nou la Galați, unde frecventează și Liceul „Vasile Alecsandri” (1918-1926). Este absolvent al Facultății de Litere și Filosofie la Universitatea din Iași (1931) și își susține teza de doctorat cu monografia Diaconul Coresi la Universitatea din Cluj (1933). Funcționează ca paleograf la Arhivele Statului din Iași (1930-1931), iar mai târziu se angajează ca redactor la ziarele „Universul” (1935-1937) și „Cuvântul” (1937). Referent la Ministerul Propagandei (1942), impiegat la Ministerul Culturii Naționale, de la sfârșitul anului 1943 până în primăvara lui 1945 este șef
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289005_a_290334]
-
volumul Scrivere un libro di novelle. Boccaccio autore, lettore, editore - Longo, Ravenna. Studiul de față, inedit, pornește de la pățaniile frumoasei Alatiel, răpită și iubită pe rând de mai mulți bărbați. Adevărata revoluție înfăptuită în ultimele decenii de italieniști, filologi și paleografi a schimbat profund judecata comună asupra lui Boccaccio și a Decameronului. Săpăturile intertextuale au făcut posibilă identificarea în țesutul operei a unor eșantioane extrase din textele clasice și a unor fire în filigran de matrice filosofică; exact cînd, în paralel
Lucia Battaglia Ricci Pentru o nouă abordare a Decameronului by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/3125_a_4450]
-
dedicat în ultimii 130 de ani conservării și menținerii sale în „viață”. Interdisciplinaritatea se definește în acest caz ca o condiție a intervenției de conservare-restaurare, presupunând un dialog febril și onest între restauratori, chimiști, fizicieni, istorici, istorici de artă sau paleografi, dialog extins și pe axa generațiilor istorice. Echipa de specialiști care ne-am asumat această etapă din destinul semimilenar al frescelor ne-am raportat permanent la deciziile, la profesionalismul și la dăruirea celor de dinaintea noastră. Revenind la echipa din care
Mărturii. Frescele Mănăstirii Argeșului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/3764_a_5089]
-
capacitatea de a discuta constructiv. Am mulți prieteni și la Cluj, unde am fost mai des în ultimul deceniu din cauza lui Marian Papahagi. Dintre clujeni, țin în mod special la lingviștii Sabina Teiuș și Mihai Gherman - acesta din urmă și paleograf și filolog, specializări tot mai rare în România, unde, din păcate, științele filologice atrag tot mai puțini tineri... Fiindcă e o muncă deosebit de grea, cvasi-anonimă și foarte prost plătită. În revista noastră s-a scris în repetate rînduri că, în
Luisa Valmarin - Trei decenii de românistică la Roma by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/16812_a_18137]
-
mă voi opri în continuare. În aprilie 2006, spuneam, se lansa la Washington prima traducere a acestei apocrife, realizată de o echipă internațională, constituită din profesorii Kasser, Meyer și Wurst, coptologi (pentru că textul e scris în dialectul sahidic al coptei), paleografi și specialiști în gnoza antică. Iată ce scrie pe coperta a IV-a a acestei prime traduceri: avem de-a face cu „o evanghelie prezentată din perspectiva lui Iuda Iscariotul. Departe de a fi un răufăcător, Iuda apare ca un
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
vorbi despre ea. La baluri o văzuse înconjurată de atâta lume, încât nu îndrăznise să se apropie. O admira de la distanță și voia să știe totul despre ea. Ca și Pauline, acest necunoscut era pasionat de îndeletnicirile intelectuale. Era arhivist paleograf și voia să se dedice studiului istoriei. "Ceea ce îi speria pe ceilalți" erudiția tinerei fete "era tocmai ceea ce îl atrăgea pe el". Cu toate acestea, admiratorul secret nu voia să-și dezvăluie numele: Pauline trebuia să-l ghicească. Pentru a
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
1919, se înscrie la Facultatea de litere din București. E custode la biblioteca facultății. Are ca profesori pe: N. Iorga, P. P. Negulescu, M. Dragomirescu, Ovid Densusianu, V. Pîrvan, Ramiro Ortiz, Onciul. Acesta din urmă, decanul Facultății, îl recomandă ca paleograf la Arhivele statului. G. Călinescu organizează biblioteca Arhivelor. Pregătește, la seminarul de literatură, condus de M. Dragomirescu, lucrările: Duiliu Zamfirescu: Ghetsemani; N. Filimon: Nenorocirile unui slujnicar (în an. I, 1919-1920); Calderon: Judecătorul din Zalamea (an. II, 1920-1921); Al. Russo: Cântarea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]