301 matches
-
se cunoască cu arheologii de la Chișinău. Au trecut peste 20 de ani de frumoasă, rodnică, benefică prietenie și colaborare, pe teren și în volume speciale. Noi doi am fost primii români care, după 70 de ani, am redescoperit marea stațiune paleolitică de la Molodova, pe Nistru, identificată și cercetată parțial de arheologul și geologul N. N. Moroșan, în 1927 (pe când acest teritoriu aparținea României). In primăvara anului 1997, împreună cu Ilie Borziac, am condus o echipă mixtă, formată din specialiști din Franța, Belgia, Ucraina
OMAGIU BUNULUI PRIETEN ŞI COLEG. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by V. Chirica, G. Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_644]
-
la săpăturile sale de la Cosăuți. Noi doi, împreună cu Paul Haesaerts (Institutul Regal de Științele Naturii de la Bruxelles) și colaboratorii săi, cu Marcel Otte (Universitatea din Liège) și colaboratorii săi, am readus în conștiința specialiștilor europeni (și nu numai) realitățile arheologice paleolitice dintr-o largă arie geografică europeană, pată albă pe harta Paleoliticului mijlociu și superior european. Împreună, noi doi am pus bazele unui Program coerent, pe lungă durată, de cercetare și valorificare a celor mai importante descoperiri paleolitice din spațiul geografic
OMAGIU BUNULUI PRIETEN ŞI COLEG. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by V. Chirica, G. Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_644]
-
numai) realitățile arheologice paleolitice dintr-o largă arie geografică europeană, pată albă pe harta Paleoliticului mijlociu și superior european. Împreună, noi doi am pus bazele unui Program coerent, pe lungă durată, de cercetare și valorificare a celor mai importante descoperiri paleolitice din spațiul geografic dintre Nistru și Tisa. Paleoliticul superior vechi, Paleoliticul inferior și mijlociu, Paleoliticul superior recent<footnote V. Chirica, I. Borziac, N. Chetraru, Gisements du Paléolithique supérieur ancien entre le Dniestr et la Tissa, BAI, V, Iasi, 1996, 335
OMAGIU BUNULUI PRIETEN ŞI COLEG. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by V. Chirica, G. Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_644]
-
de referință; peste doi ani, ar fi trebuit să realizăm, tot împreună, volumul privind stațiunile epipaleolitice și mezolitice dintre Nistru și Tisa, încheindu-ne, astfel, obligațiile pe care ni le-am asumat, de a aduce la lumină viața comunităților umane paleolitice din acest areal geografic. Aveam și alte proiecte comune: după publicarea Monografiei asupra Mitocului<footnote M. Otte, V. Chirica, P. Haesaerts, L’Aurignacien et le Gravettien de Mitoc-Malu Galben, ERAUL 72, Liège, 2007, 233 p., ISBN : 978-2930495-03-3 footnote>, ar fi
OMAGIU BUNULUI PRIETEN ŞI COLEG. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by V. Chirica, G. Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_644]
-
tardif de l’espace carpatique-dniestreen. Le Gisement Climauti II, BAI, XIX, Ed.PIM, Iași, 2007, 225 p., ISBN: 978-973-716-839-9. footnote>, ar fi trebuit să valorificăm împreună cercetările de la Mitoc-Pârâu lui Istrati și Mitoc Valea Izvorului, de la Brânzeni, din alte stațiuni paleolitice, ca și alte lucrări consacrate vieții materiale, sociale și spirituale a comunităților umane paleolitice, urmând primei lucrări de acest gen din literatura paleoliticului românesc<footnote I. Borziac, V. Chirica, M. Văleanu, Culture et sociétés pendant le Paléolithique supérieur de la zone
OMAGIU BUNULUI PRIETEN ŞI COLEG. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by V. Chirica, G. Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_644]
-
2007, 225 p., ISBN: 978-973-716-839-9. footnote>, ar fi trebuit să valorificăm împreună cercetările de la Mitoc-Pârâu lui Istrati și Mitoc Valea Izvorului, de la Brânzeni, din alte stațiuni paleolitice, ca și alte lucrări consacrate vieții materiale, sociale și spirituale a comunităților umane paleolitice, urmând primei lucrări de acest gen din literatura paleoliticului românesc<footnote I. Borziac, V. Chirica, M. Văleanu, Culture et sociétés pendant le Paléolithique supérieur de la zone carpato-dniestréenne, BAM, VI, Ed. PIM, Iași, 2006, 442 p., ISBN: 978-973716-495-7. footnote>. Ilie Borziac
OMAGIU BUNULUI PRIETEN ŞI COLEG. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by V. Chirica, G. Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_644]
-
practica” în domeniu, în compania unor iluștri arheologi basarabeni: prof. Ion Niculiă și prof. N. Chetraru. Îndeosebi cu N. Chetraru, Ilie a străbătut spațiul geografic dintre Prut și Nistru, iar rezultatul a fost descoperirea a peste 200 de noi stațiuni paleolitice, multe dintre acestea fiind introduse în circuitul științific prin strădaniile sale de mai târziu. În această postură, de student-arheolog a fost remarcat de Profesorul P. I. Boriskovskii, Patriarhul arheologiei europene a Paleoliticului, cum l-am numit în 1980, cu ocazia
OMAGIU BUNULUI PRIETEN ŞI COLEG. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by V. Chirica, G. Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_644]
-
Paleoliticul superior din Nord-Vestul R. Moldova, lucrare bazată aproape exclusiv pe cercetări și descoperiri proprii, dar mai ales pe o interpretare modernă a descoperirilor. În această perioadă, doctorandul Ilie Borziac a putut lua cunoștință cu literatura occidentală de profil, Școala paleolitică rusă având permanente și rodnice contacte cu specialiștii occidentali în domeniu. Revenit la Chișinău în 1976, tânărul cercetător a trecut succesiv treptele devenirii profesionale, inclusiv pe temeiuri administrative, în cadrul Institutului de Arheologie-Istorie, până în 1999, când a trecut la Universitatea Liberă
OMAGIU BUNULUI PRIETEN ŞI COLEG. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by V. Chirica, G. Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_644]
-
Științe Preși Protoistorice, apoi membru al Consiliului Permanent al UISPP , aceeași calitate având-o și în cadrul Uniunii Internaționale de Studiere a Cuaternarului (INQUA). Pe teritoriul R. Moldova, Ilie Borziac a organizat și condus săpăturile arheologice de specialitate pe șantierele stațiunilor paleolitice de la Cosăuți, Rașcov VII, VIII, Corpaci și Corpaci-Mâs, Gordinești, Cuconeștii Vechi, Costești, Duruitoarea Veche, Ciuntu, Trinca I-III, Brânzeni, Podgori, Buzdugeni, dar a participat și la cercetările din Ucraina, la Molodova și Korolevo. Pe șantierele sale au făcut ucenicie alți
OMAGIU BUNULUI PRIETEN ŞI COLEG. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by V. Chirica, G. Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_644]
-
a oferit cu generozitate informații și materiale arheologice, pe care le au valorificat în studii care au îmbogățit accesul la cunoașterea realităților arheologice din Preistoria întregului spațiu carpatonistrean. Specialistul Ilie Borziac a făcut cunoscute realizările sale în domeniul întregii epoci paleolitice, prin cele peste 70 de comunicări științifice, prezentate la reuniuni științifice interne și internaționale, la marile congrese organizate de UISPP, de Comisia a 8-a a UISPP, la colocvii speciale pe teme diverse, îndeosebi cu privire la discipline conexe arheologiei paleoliticului. În
OMAGIU BUNULUI PRIETEN ŞI COLEG. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by V. Chirica, G. Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_644]
-
BIVALVE FOSILE DIN SPECIA CONGERIA (MYTILOPSIS) SUBCARINATA SUBCARINATA DIN STRATUL EPIGRAVETIAN DE LA POIANA CIREȘULUI (PIATRĂ NEAMȚ) ȘI SEMNIFICAȚIA LOR SIMBOLICĂ Marin Cârciumaru, Iuliana Lazăr, Elena-Cristina Nițu, Minodora Țuțuianu-Cârciumaru (Târgoviște București) Așezarea paleolitica de la Poiana Cireșului este situată în apropiere de municipiul Piatră Neamț, la confluenta părului Doamna cu Bistrița, la circa 400 m altitudine absolută. Prima mențiune a așezării aparține lui C. Scorpan (19721973), care definea un orizont cultural atribuit „aurignacianului superior
BIVALVE FOSILE DIN SPECIA CONGERIA (MYTILOPSIS) SUBCARINATA SUBCARINATA DIN STRATUL EPIGRAVETIAN DE LA POIANA CIREŞULUI (PIATRA NEAMŢ) ŞI SEMNIFICAŢIA LOR SIMBOLICĂ. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Marin Cârciumaru, Iuliana Lazăr, Elena-Cristina-Niţu, Minodora Ţuţuianu-Cârciumaru () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_646]
-
capacităților spirituale ale comunităților epigravetiene de la Poiana Cireșului-Piatra Neamț avea să fie completat în anul 2003, atunci când au fost descoperite, în secțiunea V, caroul A-1 (stratul Epigravetian ÎI), patru bivalve fosilizate, atribuite atunci speciei Congeria sp. Introducerea de către comunitățile paleolitice în așezările lor a unor fosile are rădăcini adânci, cele mai vechi mărturii de acest fel fiind atribuite chiar omului de Neandertal. Iată cum interpreta A. Leroi-Gourhan (1964) aceste descoperiri: „Au Moustérien, le nombre de manifestations susceptibles de se rattacher
BIVALVE FOSILE DIN SPECIA CONGERIA (MYTILOPSIS) SUBCARINATA SUBCARINATA DIN STRATUL EPIGRAVETIAN DE LA POIANA CIREŞULUI (PIATRA NEAMŢ) ŞI SEMNIFICAŢIA LOR SIMBOLICĂ. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Marin Cârciumaru, Iuliana Lazăr, Elena-Cristina-Niţu, Minodora Ţuţuianu-Cârciumaru () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_646]
-
aurignacian de la Climăuți (Republică Moldova), asupra căruia se considera că s-a intervenit cu intenția de a i se contura trăsături umane (I. Borziac, V. Chirica, 1996). În România nu s-au făcut alte descoperiri de fosile aduse de comunitățile paleolitice în așezările lor, cu excepția celor patru, deja menționate, din nivelul epigravetian de la Poiana Cireșului-Piatra Neamț. În urma studiului paleontologic, ele au fost atribuite speciei Congeria sp. aff. Congeria (Mytilopsis) subcarinata subcarinata (Deshayes, 1838). Pentru a îndepărta orice confuzie, menționam că cele
BIVALVE FOSILE DIN SPECIA CONGERIA (MYTILOPSIS) SUBCARINATA SUBCARINATA DIN STRATUL EPIGRAVETIAN DE LA POIANA CIREŞULUI (PIATRA NEAMŢ) ŞI SEMNIFICAŢIA LOR SIMBOLICĂ. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Marin Cârciumaru, Iuliana Lazăr, Elena-Cristina-Niţu, Minodora Ţuţuianu-Cârciumaru () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_646]
-
formă de utilizare simbolică, pentru că astfel de mărci liniare nu puteau apare natural pe un corn de bovideu. Desigur, nu putem încheia prezentarea acestei grupe, fără a aminti și celebra "Damă cu capișon" de la Brassempouy - o capodoperă a artei mobiliare paleolitice. Situl a mai livrat și alte reprezentări artistice feminine („Para”, „Torsul”, „Mănușa de box”, „Figurina cu centură”, „Figurina cu pelerină”), dar niciuna nu se ridică la nivelul artistic al celei dintâi. Este, fără îndoială, cea mai frumoasă figurină paleolitică cunoscută
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
mobiliare paleolitice. Situl a mai livrat și alte reprezentări artistice feminine („Para”, „Torsul”, „Mănușa de box”, „Figurina cu centură”, „Figurina cu pelerină”), dar niciuna nu se ridică la nivelul artistic al celei dintâi. Este, fără îndoială, cea mai frumoasă figurină paleolitică cunoscută. Atrage atenția mai ales coafura: decorul este divizat în două zone, prima, deasupra frunții, fiind formată din cinci linii profunde constituind patru benzi; cea de-a doua, acoperind ceafa până la extremitatea gâtului, cuprinde 13 linii longitudinale gravate, care formează
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
simetriei, deoarece este suficient să întoarcem imaginea pentru a obține o a doua figurină, ceea ce amintește de unul din basoreliefurile de la Laussel. Același principiu este aplicabil și pentru statueta de la Savignano (fig. 3b), una dintre cele mai mari reprezentări feminine paleolitice în ronde-bosse, având 225 mm înălțime. Partea superioară a corpului, deasupra bazinului, formează o piramidă ascuțită, simetrică celei constituite de membrele inferioare. Fața este marcată printr-o creastă verticală, gâtul nu este degajat de bust, sânii sunt voluminoși, abdomenul îngustat
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
de un mic peduncul alungit și perforat, care poate reprezenta bustul personajului (J. Jelinek, 1988). Un loc aparte în reprezentările de la Dolni Vestonice îl ocupă celebrul cap feminin „Leonardo da Vinci” (fig. 7) care, alături de Brassempouy, este unic în arta paleolitică. Coafura nu este detaliată, dar este separată clar de figură printr-o incizie profundă. Fața are o formă triunghiulară, caracterizată printr-o frunte înaltă și bombată, ochii sunt deosebit de realiști, nasul este puternic și bine marcat, bărbia ascușită și clar
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
operă schițată dar neterminată, din cauza durității materialului Un obiect rar pentru Gravettian, și anume o gravură feminină (fig. 8b), provine de la Predmosti. Formele corpului sunt simple, geometrizate. Întregul stil al acestei gravuri diferă de absolut tot ceea ce există în arta paleolitică. Sânii și regiunea bazinului - părțile voluminoase - sunt reprezentate de ovale, construite din linii concentrice. Abdomenul este figurat printr-un cerc incomplet, diametrul său fiind redus. Maniera de tratare a capului este interesantă: are o formă triunghiulară, hașurat în interior cu
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
lipsit de detaliile feței, dar prezintă un decor, cu analogii aproape exacte, cu o mică statuetă descoperită la Gagarino; sânii sunt enormi în contrast cu brațele încrucișate sub ei; bazinul este deosebit de voluminos (ceea ce face din ea, probabil, cea mai „grasă” statuetă paleolitică); picioarele sunt clar reprezentate, cu genunchii redați, însă fracturați în partea inferioară. Surprinde faptul că este lucrată în calcar, în timp ce majoritatea statuetelor sunt în fildeș sau lut ars. O. Soffer (2000) consideră că decorul de pe capul statuetei pare a fi
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
face cu o piesă deosebită, deoarece gravurile feminine pe os din Gravettian sunt excepționale și nu putem invoca, în acest sens, decât piesa de la Predmosti. Grupa rusă. Marea majoritate a statuetelor ruse reprezintă femei într-o atitudine clasică pentru arta paleolitică: cu capul ușor aplecat în față, cu unele detalii anatomice exagerate (sâni și abdomen voluminoase, cute de grăsime în regiunea bazinului și a șoldurilor). Membrele inferioare sunt destul de bine proporționate, cu genunchii redați în detaliu, însă extremitatea lor este, în
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
statuetă a cărei coafură, ce coboară în cozi pe ceafă, este prinsă în spatele urechii drepte, minuțios realizată în relief (fig. 9c). Trebuie reținut că aceasta reprezintă unica ureche umană figurată în Paleolitic. De asemenea, pe fața statuetei apare unicul tatuaj paleolitic. Ca și figurinele menționate anterior, aceasta poartă o centură vizibilă pe spate, constând într un sul relativ gros, incizat cu câteva linii transversale (N. Praslov, 1995). Grupa siberiană. Este caracterizată de marea unitate, tehnică și stilistică, a seriilor de statuete
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
iar regiunea fesieră normal dezvoltată, cu reprezentarea vulvei și a triunghiului pubian. Membrele inferioare, alungite, sunt clar detașate, genunchii nu sunt figurați, labele picioarelor lipsesc (H. Delporte, 1979). Statueta de la Courbet prezintă, în ciuda dimensiunilor mici, detalii anatomice rare în arta paleolitică: fața sumar schițată, în care se disting cavitățile oculare, nasul, visajul și fruntea. Ea se deosebește net de figurinele stilizate ale Magdalenianului, prin numeroase elemente: prezența capului și a picioarelor, trunchi detaliat, cu sâni și abdomen, bazinul voluminos, amintind de
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
sânii, precum și o fantă verticală ce pare să delimiteze coapsele (acest detaliu este vizibil și pe revers) (M. Egloff, 1995). I. M Braun (2005) o consideră o piesă în curs de prelucrare. Semnificații Cel mai important element al sistemului religios paleolitic pare a-l constitui reprezentarea feminină. Este, oare, o întâmplare, faptul că cele mai vechi creații artistice sunt legate chiar de acest tip de reprezentare (vezi Berekhat Ram)? Independent de diferențele dintre situri, care sunt de ordin tehnic sau stilistic
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
scapă. De aceea, și ipotezele privind această semnificașie sunt numeroase. H. Delporte (1979) a inventariat cinci posibile ipoteze: 1. Statuetele sunt imaginea realității. E. Piette (1907) considera că aceste statuete, în particular capul de la Brassempouy, sunt veritabile portrete ale femeii paleolitice. 2. Reprezintă idealul estetic. Pentru J. V. Zelizko (după H. Delporte, 1979), aceste figurații, cu tendință de obezitate, constituie idealul frumuseții paleolitice. El arăta că, la numeroase populații, proporțiile voluminoase feminine apar ca un semn al frumuseții. În schimb, pentru
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
realității. E. Piette (1907) considera că aceste statuete, în particular capul de la Brassempouy, sunt veritabile portrete ale femeii paleolitice. 2. Reprezintă idealul estetic. Pentru J. V. Zelizko (după H. Delporte, 1979), aceste figurații, cu tendință de obezitate, constituie idealul frumuseții paleolitice. El arăta că, la numeroase populații, proporțiile voluminoase feminine apar ca un semn al frumuseții. În schimb, pentru G. H. Luquet (1934) nu există un ideal feminin de tip colectiv, adică acceptat de toți. Din contră, fiecare artist, sintagma putând
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]