520 matches
-
privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate. Rezervația Științifică are ca scop protecția și conservarea unor habitate naturale terestre și/sau acvatice, cuprinzând elemente reprezentative de interes științific sub aspect floristic, faunistic, geologic, speologic, paleontologic, pedologic sau de altă natură. Mărimea rezervației științifice este determinată de arealul necesar pentru asigurarea integrității zonei protejate. Managementul rezervației științifice asigură un regim strict de protecție prin care habitatele sunt păstrate într-o stare pe cât posibil neperturbată. În
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
specii de păsări menționate în formularul standard al sitului ROSPA0045 Grădiștea Muncelului - Cioclovina. Rezervațiile naturale sunt arii naturale protejate ale căror scopuri sunt protecția și conservarea unor habitate și specii naturale importante sub aspect floristic, faunistic, forestier, hidrologic, geologic, speologic, paleontologic, pedologic. Cele din zona Grădiștea Muncelului- Cioclovina sunt de tip speologic, paleontologic și mixte: speologic - faunistic - floristic și geologic - floristic - faunistic. Managementul acestor rezervații naturale se face diferențiat, în funcție de caracteristicile lor, prin măsuri active de gospodărire pentru a
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
Cioclovina. Rezervațiile naturale sunt arii naturale protejate ale căror scopuri sunt protecția și conservarea unor habitate și specii naturale importante sub aspect floristic, faunistic, forestier, hidrologic, geologic, speologic, paleontologic, pedologic. Cele din zona Grădiștea Muncelului- Cioclovina sunt de tip speologic, paleontologic și mixte: speologic - faunistic - floristic și geologic - floristic - faunistic. Managementul acestor rezervații naturale se face diferențiat, în funcție de caracteristicile lor, prin măsuri active de gospodărire pentru a asigura menținerea habitatelor și/sau în vederea protejării anumitor specii, grupuri de specii
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
Cioclovina cu Apă are două intrări: prin Cioclovina, Sala Tezaurului în care au fost descoperite mărgele de chihlimbar, Sala Mare, Galeria Lacurilor și Galeria Baldachinelor iar din sens opus prin Ponorîci, Marea Confluență, Galeria Marilor Gururi și Planșee. Diversitate: speologică, paleontologică - depozite de guano-fosfați, resturi scheletice de mamifere cuaternare, faunistică și floristică. Deasupra, făgete pe calcare, stâncării cu vegetație mezofilă și mezotermofilă, pajiști xerotermofile colinar-montane, pajiști mezofile și tufărișuri. Complexul carstic reprezintă perimetrul de protecție al peșterilor. În peștera Cioclovina Uscată
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
Găzduiește coleopterul endemic Sophrochaeta dacica. Reprezintă adăpost de hibernare pentru mai multe specii de lilieci, de ex. M. myotis, M. blythii și R. ferrumequinum. 2513 Punctul fosilifer Ohaba Ponor - IV, p Comuna Pui satele Ohaba și Ponor, 10,0 ha Rezervație paleontologică ce adăpostește moluște fosile, bivalve, gastropode și amoniți, de vârstă Cretacică. 2522 Cheile Crivadiei - IV, m Comuna Bănița, satul Crivadia, 10,0 ha Rezervația naturală este amplasată lângă monumentul feudal Turnul Crivadiei. Are o deosebită valoare peisagistică și floristică, constituind o
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
calcaroși cum sunt Syringa vulgaris, Dianthus sp., Saxifraga sp., Fraxinus ornus, Euphorbia sp. *1) Categorii de arii protejate: I - Rezervații Științifice; III - Monument al naturii; IV - Rezervație naturală. Tipul ariei protejate: b - botanică; z - zoologică; g - geologică; s - speologică; p - paleontologică; f - forestieră; m - mixtă; u - zonă umedă; pj - peisagistică Pe lângă aceste arii naturale protejate, zona Grădiștea Muncelului-Cioclovina adăpostește numeroase valori de patrimoniu cultural de interes național și internațional. O prezentare succintă a acestora se găsește la subcapitolul 2.4.6 . Se
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
gălbui, în care apar nivele fosilifere bogate în gasteropode, rudiști, corali și orbitoline; speciile reprezentative sunt Nerinea, Incavata bronn, Itruvia abbreviata, Praeradiolites fleuriansus, Eoradiolites rousseli, Durania connectens, Sphaerulites astrei, Medeela sp.; pe baza acestor fosile s-a delimitat rezervația naturală paleontologică de la Ohaba Ponor; ... vii. complexul marnos, Cenomanian mediu, bogat în fosile de la Federi; ... viii. complexul grezos - argilos, Cenomanian superior, de la Merișor; ... ix. gresiile de Măgura, Coniacian; ... x. complexul marno - grezos, Sarmațian - Campanian, reprezentat prin marne și gresii
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
evitarea supratârlirii, un exemplu de stâni prost amplasate fiind cele din apropierea intrărilor în peșterile Călianu și Ponorîci sau în amonte de acestea, în zona cristalinului. Importanța cultural-istorică constă în vechimea umanizării spațiului analizat, dar și în necesitatea conservării siturilor paleontologice și arheologice, a mediului de viață rural-montan cu specific carstic. PERIMETRUL ȘURA MARE - FUNDĂTURA PONORULUI - PLATOUL LOLA - Bazinul carstic 2065*4) *4) informații preluate de la www.karstgeology.com;http://www.speo-csm.ro/munții-sureanu.html Situat pe dreapta văii Streiului, amonte de confluența cu Valea Ponorului, perimetrul analizat
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
areal, în special din zona Platformei Luncanilor, Costești și Grădiștea de Munte; ... b. Turism pentru observarea vieții sălbatice; ... c. Turism speologic, practicat cu precădere de membri ai cluburilor de speologie în peșterile vizitabile; ... d. Turism științific - de explorare: geologică și paleontologică, arheologică și altele asemenea; ... e. Agroturism foarte puțin dezvoltat în prezent, întrucât în zonă sunt numai câteva pensiuni; ... f. Ecoturism; ... g. Cicloturism; ... h. Schi de tură; ... i. Sporturi extreme; ... j. Alpinism. ... În ceea ce privește infrastructura pentru turism și recreere
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
redându-mi personaje, portrete vii, mișcăndu-se în cele mai bizare mimici, gesturi și ipostaze. Deslușeam la început predominant trăsături antropoide ante-preistorice, apoi chipuri aproape umane, timpurii...De la precursorii ancestrali din vechimi atemporale, cu înfățișări sălbatice, de primate, la portretele vii paleontologice, neolitice și moderne, derularea imaginilor încetinea, sesizam decelerația, metamorfoza, modelarea... Așteptam „cuminte” încetinirea și oprirea rolei (!), a tamburului cinematic. Se oprea de fiecare dată, invariabil, la același unic chip cu fizionomia inconfundabilă: bărbatul frumos, mai frumos decât o femeie, cu
REVELAŢII INTERZISE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345791_a_347120]
-
Diplodina salviae, Hendersonia foliacea, Cornus mas, Rhamnus tinctoria, Crataegus monogyna, Rosa canina, Sambucus nigra, la care se adaugă câțiva arbori solitari, rămași din pădurea veche. 4.2. Grota Mare de pe Dealul Repedea Aceasta este cea mai mare grotă din Rezevația Paleontologică de la Repedea și din acest motiv a și fost numită astfel. Este săpată în calcare oolitice. Se poate ajunge la ea astfel: de la releul situat în zonă, se pleacă perpendicular în vale pe cărarea făcută de animale și după 30
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
și pozitivistă a cercurilor socialiste, S. abordează literatura de pe baze deterministe și istoriste, opuse autonomiei esteticului și disocierii valorilor. Treptat, determinismul sociologic se varsă într-unul mai larg, însă tot schematic în taxonomia lui rigidă. Absorbit de cercetările antropologice și paleontologice, materializate în La Vie des mamifères et des hommes fossiles (1926), el elaborează o tipologie a scriitorilor în funcție de climă, nutriție, rasă, fiziologie și fizionomie, ca în articolul De la critica literară la biologia mamiferelor, unde va afirma că homo mediterraneus ar
SANIELEVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289471_a_290800]
-
se contura trăsături umane (I. Borziac, V. Chirica, 1996). În România nu s-au făcut alte descoperiri de fosile aduse de comunitățile paleolitice în așezările lor, cu excepția celor patru, deja menționate, din nivelul epigravetian de la Poiana Cireșului-Piatra Neamț. În urma studiului paleontologic, ele au fost atribuite speciei Congeria sp. aff. Congeria (Mytilopsis) subcarinata subcarinata (Deshayes, 1838). Pentru a îndepărta orice confuzie, menționam că cele patru fosile, atribuite speciei de mai sus, sunt aceleași cu cele prezentate în studiile de până acum sub
BIVALVE FOSILE DIN SPECIA CONGERIA (MYTILOPSIS) SUBCARINATA SUBCARINATA DIN STRATUL EPIGRAVETIAN DE LA POIANA CIREŞULUI (PIATRA NEAMŢ) ŞI SEMNIFICAŢIA LOR SIMBOLICĂ. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Marin Cârciumaru, Iuliana Lazăr, Elena-Cristina-Niţu, Minodora Ţuţuianu-Cârciumaru () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_646]
-
Sarmațianului de pe Platforma Moldovenească. Treptat și-a extins cercetările în Dobrogea de Sud, partea de SE a Depresiunii Transilvaniei , în unele bazine intramontane (Oaș, Zarand și Soceni), Molasa Peri carpatică și în R. Moldova (după 1990). A adus contrib uții paleontologice (micro Și macrofaunistice) lito și biostratigrafice, biozonare, tectonice, paleoecologice și paleogeografice dar și asupra resurselor utile. Paleontologic, a îmbogățit inventarul fosil, din unitățile cercetate cu sute de taxoni: foraminifere, ostracode, bivalve și gastropode. A urmărit taxonomic și filogenetic mactridele sarmațiene
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Depresiunii Transilvaniei , în unele bazine intramontane (Oaș, Zarand și Soceni), Molasa Peri carpatică și în R. Moldova (după 1990). A adus contrib uții paleontologice (micro Și macrofaunistice) lito și biostratigrafice, biozonare, tectonice, paleoecologice și paleogeografice dar și asupra resurselor utile. Paleontologic, a îmbogățit inventarul fosil, din unitățile cercetate cu sute de taxoni: foraminifere, ostracode, bivalve și gastropode. A urmărit taxonomic și filogenetic mactridele sarmațiene (pe care le-a grupat în 4 subgenuri), a studiat variabilitatea speciei Mactra (Podolimactra) podolica (precizarea neotipului
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
zăcămintelor fosile, vor fi descoperite noi și noi forme intermediare. O așteptare care a fost însă în mică măsură confirmată. Pe acest fundal, Niles Eldrege și Stephen J. Gould au propus, la începutul anilor ’70, o altă interpretare a datelor paleontologice. Ei au susținut că noi specii iau naștere relativ repede în populații mici, izolate geografic. Iar cele mai multe dintre ele se mențin neschimbate lungi perioade de timp dacă ambianța în care trăiesc nu suferă transformări bruște și profunde. „Istoria evoluției nu
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
suferi orice fel de schimbări dacă acestea vor fi destul de mici. Dimpotrivă, abordarea pe care o promovează teoria echilibrelor punctuate sugerează că există limite dincolo de care schimbări cu caracter adaptativ vor fi blocate de constrângeri structurale. Noua interpretare a datelor paleontologice a deschis, prin urmare, drumul unor reconsiderări radicale, deoarece ea putea fi cu greu pusă de acord cu acea perspectivă ortodox darwinistă asupra evoluției speciilor pe care Richard Dawkins acceptă să o califice drept „genocentrică“. Potrivit acestei perspective, acumularea de
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
bruște. Mai târziu, Mayr aprecia că interpretarea lui Eldrege și Gould ar reprezenta o preluare și dezoltare a modelului propus de el în 1954. Această afirmație este însă mai mult decât problematică. Pentru Gould, concluzia la care conduc multe cercetări paleontologice, anume că norma este stabilitatea formelor vieții, iar apariția de noi specii reprezintă un eveniment relativ rar, excepțional, este nu numai incompatibilă cu acea înțelegere a teoriei lui Darwin care a fost consacrată prin acceptarea pe scară largă a sintezei
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
luarea în considerare a schimbărilor bruște, cu caracter catastrofal, ale ambianței, care, îndeosebi prin efectele extincției în masă a unor grupuri de organisme, exercită o influență covârșitoare asupra determinării căilor pe care are loc mai departe evoluția speciilor. Multe date paleontologice care indicau extincția în masă a unor specii, clase și încrengături, ca și apariția bruscă a altora în straturile geologice, erau cunoscute încă în vremea lui Darwin. Darwin a privit asemenea fapte drept obiecții majore împotriva teoriei sale. El s-
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
cum sunt organele rudimentare, distribuția geografică a viețuitoarelor sau datele embriologiei, sunt apreciate drept „sugestive“, dar nu „concludente“. Datele experimentale și constatările de teren arată că prin procese naturale pot fi produse doar varietăți, nu și specii noi. Rezultatul cercetărilor paleontologice indică lipsa multor verigi intermediare. Date ale biologiei moleculare sau omologii anatomice, care sunt invocate în sprijinul explicației evoluționiste, pot fi puse de acord și cu reprezentarea creștină tradițională a creației separate. Există mari dificultăți de a explica prin procese
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
decât în mică măsură. Ceea ce înseamnă că acele rațiuni care i-au făcut pe mulți dintre geologii și paleontologii contemporani cu Darwin să ezite sau chiar să adopte o atitudine negativă față de teoria lui au rămas la ordinea zilei. Cercetări paleontologice întreprinse pe scară mai largă și cu mijloace mai perfecționate nu au dus la rezultatele așteptate de susținătorii teoriei selecției naturale. Acceptarea pe scară largă a ideii ascendenței comune a tuturor viețuitoarelor a făcut însă ca o perioadă destul de lungă
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
în mod clar incompatibile cu principiile neodarwiniene în cartea lui Grundfragen der Paläontologie (1950). Simpson i-a dat replica în lucrarea Major Features of Evolution, o lucrare care expune principiile teoriei sintetice a evoluției. Sprijinindu-se pe date ale cercetărilor paleontologice, Schindewolf susținea că forme cu totul noi de viață au apărut în mod brusc, și nu treptat, că cel puțin unele dintre caracteristicile acestor forme nu sunt adaptative și, prin urmare, nu pot primi o explicație satisfăcătoare prin selecția naturală
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
maimuțe oameni, Johnson le răspunde că existența acestora nu probează câtuși de puțin „în mod constrângător“ o tranziție evolutivă. Documentele fosile nu relevă multe forme care ar fi trebuit să existe dacă o asemenea tranziție ar fi avut loc. Cercetările paleontologice asidue care au fost efectuate, de la apariția Originii speciilor și până în zilele noastre, nu ar fi furnizat decât câteva exemple ambigue, ceea ce, după Johnson, reprezintă mai degrabă o contradovadă. Puterea creatoare pe care această teorie o atribuie selecției naturale ar
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
magh. borbat). Oricum, soluția continuării de către actualele Ampoi, Ompoi a numelui antic (transcris diferit în perioada veche și mai ales în epoca medievală) este cea mai plauzibilă. Apahida Este numele unui sat din județul Caraș-Severin și al unei rezer vații paleontologice din Munții Semenicului. Toponimul are origine maghiară (apát, „abate“ + hid, „pod“, deci „podul abatelui“), ceea ce a făcut ca romînii să nu înțeleagă formanții și să adapteze ușor numele, ca să dobîndească transparență în romînește, prin etimologie populară. I-au zis, așadar
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
municipiu din județul Dolj, a două pîraie, afluenți de dreapta ai rîurilor Cerna și Cricău, și a doua sate din județele Alba și Arad. Toponime polarizate (probabil de la hidronim) sunt Lacul Fosilifer de la Globu Craiovei (denumire oficială a unei rezervații paleontologice de pe teritoriul comunei Ialomița, județul Caraș-Severin) și Tîlva Craiovei (vîrf în Munții Semenicului). Corelat etimologic este și toponimul Piatra Craivei (vîrf în Munții Trascăului). În Bulgaria există cîteva toponime cu forme identice sau foarte apropiate (Krajova, Krajovți, Krajovski, Kraljuvo, Kralevo
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]