72 matches
-
cele patru părți, către terme la est și la vest, către Peristil și către subsolurile apartamentelor. Spațiul îngust situat între cele două temenosuri spre nord și apartamentele private spre sud este ocupat de două mici ansambluri termale, fiecare cu propria palestră și cu acareturile proprii. Cele două băi au fost descoperite abia cu ocazia săpăturilor contemporane și au rămas multă vreme puțin cunoscute. Au fost identificate mai multe piese provenite din hipocaust, ca și un "praefurnium" pentru băile din vest. Alimentarea
Palatul lui Dioclețian din Split () [Corola-website/Science/328803_a_330132]
-
cea clasică, are un caracter pronunțat eclectic, care se manifestă încă de la început prin tendința la suprapunere a stilurilor doric, ionic și corintic, corespunzătoare efectelor scenografice cu efecte decorative. Conform exigențelor curților domnitoare, apar edificii cu aspecte noi, gimnazii ("gymnasion"), palestre și teatre, se experimentează inovații stilistice la construcția galeriilor cu porticuri (arcade) și peristiluri (curți interioare), a străzilor prevăzute cu coloane, ca loc de promenadă, din unele orașe (Delos, Atena, Milet, Eleusis și Pergamon). Și arhitectura religioasă, încă fidelă canoanelor
Arta elenistică () [Corola-website/Science/314636_a_315965]
-
„Charmides” sau „Carmide” (în ) este un dialog scris de Platon. Socrate, venit în seara de ajun din tabăra de luptă de la Potideia, se îndrepta spre locurile în care obișnuia să își petreacă timpul, de data aceasta ducându-se în palestra lui Taureas, aflată în fața templului regal. Văzut de la depărtare, el fu întâmpinat într-un mod aparte, Cheferon țâșnind din mijlocul oamenilor adunați acolo și alergă spre el, luându-l în brațe. După ce i s-au adresat întrebări despre lupta și
Charmides (Platon) () [Corola-website/Science/303652_a_304981]
-
aruncate apoi la lada de gunoi a istoriei, să recurgă la coarne și la silogism pentru a-și bate joc de practicile logiciene ale Marelui Dușman, să-și pună în picioare mănuși de box sau să iasă cu spatele din palestră pentru a demonstra excelența unei poziții filosofice, dar, pentru cinici, ca și pentru frații lor cirenaici, contextele ne lipsesc uneori și rămânem atunci doar cu spuma anecdotei. Or, toate acestea au un sens, iar povestea cu felinarul în mai mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
copii ca să le interzică accesul la moștenire. Departe de condamnarea morală obișnuită, Diogene o laudă pe vrăjitoarea înrudită cu Circe ca pe o femeie înțeleaptă ce transfigurează trupurile slabe, uzate și obosite ale oamenilor de care se ocupă; prin practica palestrei și a băii cu aburi, aceștia devin indivizi puternici și viguroși. Dacă unii văd în activitățile ei doar cazanele în care-i fierbe pe anumiți oameni pentru a-i întineri pe alții, Diogene celebrează puterea dobândită asupra propriei ființe prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
nouă se pregătește să ia puterea, cu aceeași senină ignoranță. Pe de o parte Atena și Roma, pe de alta - Ierusalimul și Bizanțul. Pericle versus Constantin, Aristotel contra Tertulian, democrația agorei în competiție cu statul totalitar creștin, idealul păgân al palestrei spulberat în numele venerării unei răstigniri. Două lumi, două idealuri, două universuri, două moduri de a gândi. Falii se tot adâncesc în societate. Marc Aureliu și Diogene din Oenanda reprezintă posturile avansate ale unei epoci care se scufundă... Noua gândire se
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
aruncate apoi la lada de gunoi a istoriei, să recurgă la coarne și la silogism pentru a-și bate joc de practicile logiciene ale Marelui Dușman, să-și pună în picioare mănuși de box sau să iasă cu spatele din palestră pentru a demonstra excelența unei poziții filosofice, dar, pentru cinici, ca și pentru frații lor cirenaici, contextele ne lipsesc uneori și rămânem atunci doar cu spuma anecdotei. Or, toate acestea au un sens, iar povestea cu felinarul în mai mare
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
copii ca să le interzică accesul la moștenire. Departe de condamnarea morală obișnuită, Diogene o laudă pe vrăjitoarea înrudită cu Circe ca pe o femeie înțeleaptă ce transfigurează trupurile slabe, uzate și obosite ale oamenilor de care se ocupă; prin practica palestrei și a băii cu aburi, aceștia devin indivizi puternici și viguroși. Dacă unii văd în activitățile ei doar cazanele în care-i fierbe pe anumiți oameni pentru a-i întineri pe alții, Diogene celebrează puterea dobândită asupra propriei ființe prin
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Austin, statul Texas, 1922-7. 6. R. B. McKerrow, An Introduction to Bibliography for Literary Students, Oxford, 1927. 7. Cf. bibliografia capitolului de față, secția I. 8. Pentru paleografia documentelor literare engleze, vezi Wolfgang Keller, Angelsăchsische Paleographie, 2 vol., Berlin, 1906 (Palestra, 43 a și b). Pentru caligrafia elizabetană, vezi Muriel St. Clare Byrne, Elizabethan Handwriting for Beginners, în Review of English Studies, I (1925), pp. 198-209; Hilary Jenkinson, Elizabethan Handwritings, în Library, seria a patra, III (1922), pp. 1-34 ; McKerrow, loc.
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
Eladei a fost o divinizare a naturii. Zeii ei personificau omenește fenomenele naturale și acest antropomorfism universal devenea obiectul artei. Îndeosebi al sculpturii. Zeul om sau omul zeu era reprezentat în același chip și trupul cel mai frumos modelat în palestră devenea prototipul viu al statuii. În poesie, de asemenea modelul zeilor e omul. Eroii olimpici ai poemelor homerice reproduc atât de veridic pasiunile omenești încât, citind astăzi o polemică conjugală între Zeus și Hera, ai impresia că asculți o trivială
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
aruncate apoi la lada de gunoi a istoriei, să recurgă la coarne și la silogism pentru a-și bate joc de practicile logiciene ale Marelui Dușman, să-și pună în picioare mănuși de box sau să iasă cu spatele din palestră pentru a demonstra excelența unei poziții filosofice, dar, pentru cinici, ca și pentru frații lor cirenaici, contextele ne lipsesc uneori și rămânem atunci doar cu spuma anecdotei. Or, toate acestea au un sens, iar povestea cu felinarul în mai mare
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
copii ca să le interzică accesul la moștenire. Departe de condamnarea morală obișnuită, Diogene o laudă pe vrăjitoarea înrudită cu Circe ca pe o femeie înțeleaptă ce transfigurează trupurile slabe, uzate și obosite ale oamenilor de care se ocupă; prin practica palestrei și a băii cu aburi, aceștia devin indivizi puternici și viguroși. Dacă unii văd în activitățile ei doar cazanele în care-i fierbe pe anumiți oameni pentru a-i întineri pe alții, Diogene celebrează puterea dobândită asupra propriei ființe prin
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
nel pallone: (...) te rigoglioso dell'età novella / oggi la patria căra / gli antichi esempi a rinnovar prepară. / Del barbarico sangue în Maratona / non colorò la destra / quei che gli atleți ignudi e îl campo eleo, / che stupido mirò l'ardua palestra, / né la palmă beata e la corona / d'emula brama îl punse. (vv. 11-19) Bruto Minore: Cognați petti îl vincitor calpesta, / fremono i poggi, dalle somme vette / Romă antică ruină; / tu sì placida șei? Tu la nascente / lavinia prole, e
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
carevasăzică, În vulcanul războinic care era Elada. Dar ce făcea mulțimea adunată, cu ramuri de măslin, pe gradenele Olimpiei? Privea, cu un interes care depășea sportul propriu-zis, pe care-l putea admira oricând, nu la patru ani o dată, În orice palestră - anticul stadion - din orice cetate, urmărea deci un simulacru ori prelungire a războiului care tocmai căpătase un armistițiu. Anume: aruncarea suliței, cât mai departe; aruncarea discului - și-mi amintesc de celebrul Discofor al lui Miron, statuie care e de fapt
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
avem de-a face cu neologismul învechit cu funcție artistică precisă, de individualizare a epocii (Bizanț, secolul al V-lea d. Hr. și Imperiul Roman, secolul I î. Hr.): sepulcru, tavmaturg, ciborion, silențiar, sarikion, melist, clibanion, tipie, tubă, solium, libelă, cestul, palestră, lorică, caligă, triremelă, hemiolă, cercură, catafractă, gaulă, ipagogă, liburnă, cibee (pl.), fasele (pl.), celoce (pl.), fistule (pl.), nablii (pl.) etc. *** Să revenim la explicarea titlului: de ce am invocat − prin metaforă exegetică − valențele centripete ale prozei artistice istorice? Ce poate însemna
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
condițiile. Îl invită acasă, dă liber slujitorilor și așteaptă pe Socrate să înceapă a vorbi precum vorbesc iubitorii cu cei de care sunt îndrăgostiți. Socrate însă pleacă la sfârșitul zilei. Alcibiade insistă, îl provoacă la lupte corp la corp în palestră fără ca să fie cineva de față, ba ajunge să se gândească la faptul că numai cu de-a sila poate obține ceva de la el. Îl invită din nou acasă, la cină acum, „întocmai cum fac îndrăgostiții când au pus gând
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
pe următoarele trepte de vîrstă: • 3-6 ani educație în familie prin intermediul jocurilor, cîntecelor, poeziilor, legendelor. Doica urma să fie special pregătită pentru această îndeletnicire; • 6-12 ani învățarea scrisului, cititului, gramaticii, socotitului în școala de gramatică; • 12-16 ani școala de gimnastică (palestra); • 16-18 ani învățarea matematicii, astronomiei, geometriei și a muzicii (în care erau încadrate toate artele); • 18-20 ani pregătire militară în școala de efebi. Platon prevedea continuarea educației și peste această vîrstă pentru cei ce se dovedeau capabili de a deveni
by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
străzile se umpleau de copii care se duceau la școală, la profesorii lor (paivdeuthj = „profesori”) conduși de paidagogoi (paidagwgoj = sclav care-i însoțea pe copiii aristocratului la școală)14. Fiecare școală avea un maestru specializat: paidotribes (paidotríbhj), care slujea în palestra (palaístra = școală sportivă pentru copii); gymnasiarchos (gumnasíarcoj), care slujea în gymnasion (gumnasion = școală de antrenament pentru tineri și adulți)15. Pindar celebra în Odele sale idealul educațional al acestor vechi școli: areté (arethv = aprox. „virtutea”). Această areté avea fundament nobil
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
puternic focalizând toate energiile. În consecință, cel care dorea să-l atingă accepta conștient toate constrângerile curriculare și, adesea, chiar îi forța limitele. Astfel, aceste constrângeri existau. Un curriculum aflat în afara oricăror dubii era impus oricărui tip de școală. În palestra, cel mai important profesor nu era, cum s-ar putea crede, paidotribul, ci inflexibilul profesor de litere, grammatistes (grammatisthv/j), care a devenit, cu timpul, dascălul prin excelență, profesorul pur și simplu, didaskalos (didavskaloj). Desfășurarea procesului de învățământ în palestra
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
palestra, cel mai important profesor nu era, cum s-ar putea crede, paidotribul, ci inflexibilul profesor de litere, grammatistes (grammatisthv/j), care a devenit, cu timpul, dascălul prin excelență, profesorul pur și simplu, didaskalos (didavskaloj). Desfășurarea procesului de învățământ în palestra era păzită strict. Solon formulase chiar o legislație pentru poliția de moravuri în școală 18. Legislația școlară a apărut foarte devreme. Mai târziu, Aristotel voia ca nomotheții să-și asume acest domeniu ca îndatoriri stricte (nomoqethteon perì paideía")19. Dar
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cultural-artistice și sportive spectaculare, ce aveau ca scop desemnarea învingătorului; este însăși temelia oricărei educații; cele mai populare agones erau jocurile panelenice. Periodos ciclul de patru ani, perioadă ce include cele patru jocuri panelenice: olimpice, pythice, isthmice și nemeene (nemeice). Palestră amenajare destinată activităților gimnice și atletice din gimnaziile Greciei antice. o curte, parțial acoperită, (prevăzută uneori cu coloane), cu anexele necesare practicii exercițiilor fizice: vestiare, magazii pentru materiale etc. existau și palestre private. Stadion amenajare specific grecească și, totodată, probă
Educaţie olimpică by Gynetta VANVU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101019_a_102311]
-
jocuri panelenice: olimpice, pythice, isthmice și nemeene (nemeice). Palestră amenajare destinată activităților gimnice și atletice din gimnaziile Greciei antice. o curte, parțial acoperită, (prevăzută uneori cu coloane), cu anexele necesare practicii exercițiilor fizice: vestiare, magazii pentru materiale etc. existau și palestre private. Stadion amenajare specific grecească și, totodată, probă atletică. pistei de alergări a cărei lungime măsura un stadiu sau stadion (echivalentă cu 177,6m) i s-au adăugat ulterior tribune, spectatorii se așezau pînă atunci (sec. IV î.Hr.) pe o
Educaţie olimpică by Gynetta VANVU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101019_a_102311]
-
de seninătate și de pace, de invidiat. Acum Casa a fost închisă. Oaspeții au fost transferați la Negrar, unde s-a construit pentru ei o casă modernă «Casa di Accoglienza Fratel F. Perez», care dispune de servicii de infirmerie, medici, palestră (sală de sport) și animatori pentru timpul liber. Dar în persoanele cele mai în vârstă poate că a mai rămas un regret după frumoasa și bătrâna fermă de țară, de contactul cu natura, de ambientul modest, dar mult mai familiar
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
avangarda din sectorul sanitar din Europa. Odată cu transferarea tuturor activităților într-un alt sediu, pe strada Roveggia, casa a fost închisă. A devenit cel mai mare Centru Profesional al Operei don Calabria, prin inserarea băieților handicapați, un centru medical, o palestră și o piscină. Milano Odată cu progresul industrializării, Milano a suferit și un proces de creștere demografică accelerată. Mase de tineri proveniți din toată Italia și, mai ales, din sud alergau aici să-și găsească de lucru. Masa de imigranți a
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
7 ani, copilul trebuia să parcurgă așa-numita școală de gramatică, în care studia cititul, scrisul, socotitul și gramatica, perioada acestei instrucții întinzându-se până la 12 ani. Următoarea etapă de școlarizare, cuprinsă între 12-16 ani, era destinată școlii de gimnastică (palestra), după care demersul educativ continua între 16-18 ani, etapă de vârstă în care se studia aritmetica, astronomia și geometria. La prima tinerețe, între 18-20 de ani, tinerii urmau școala de efebi, în care educația era orientată excesiv spre activități cu
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]