113 matches
-
Libri, Vatra veche, Popasuri culturale românești, Cervantes, Impact, Negru pe Alb, New York Magazin, Sfera eonică, Clipe albastre, Destine, Unirea, Algoritm literar, Tiuk, Luceafărul, Actualitatea literară, Amprentele sufletului, Sintagme literare, Feed Back, Tribuna, Discobolul, LitArt, Bucureștiul literar și artistic, Cetatea culturală, Palia Expres, Conta, Literatura de azi, Plumb, Nord Literar, Semne, Timpul, Litere, Ziarul de pe net (regional - Suceava), Pro Saeculum, Poesis, Arca, Poezia, Ardealul literar, Pietrele Doamnei, Hyperion, Apostrof, Alternante (Munchen);Luceafărul de dimineață, Urmuz, • Articole despre poezia mea apărute în publicații
MIHAELA OANCEA de MIHAELA OANCEA în ediţia nr. 1157 din 02 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341231_a_342560]
-
regional - Suceava), Pro Saeculum, Poesis, Arca, Poezia, Ardealul literar, Pietrele Doamnei, Hyperion, Apostrof, Alternante (Munchen);Luceafărul de dimineață, Urmuz, • Articole despre poezia mea apărute în publicații precum: Atheneum, Dor de dor, Confluente literare, Agenda valorilor actuale, Regatul cuvântului, Sfera eonică, Palia Expres, Melidonium, Vatra veche, Cuvantul literar, Pietrele Doamnei, Destine, Urmuz, Familia etc; • Membră a cenaclurilor literare: Noduri și semne, Destine, #qpoem • Publicări pe site-urile Confluente literare, Grâi românesc, Clubul Cafeneaua literară, Radio Metaforă, Radio Pro Diaspora, www.literaturacopii.ro
MIHAELA OANCEA de MIHAELA OANCEA în ediţia nr. 1157 din 02 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341231_a_342560]
-
Împreună”, poezii - Editura ,,EMMA”. ,,Petale”, poezii - Editura ,,EMMA”. ,,Întinde-mi mâinile ca altădat’”- Editura ,,EMMA”. ,,Desculți prin sentimente”- Editura ,,EMMA”. Poezii în antologii : ,,Poezii, Poezii”. Editura ,,DANDERS-PRESS” ,, Iubirea un colț de rai”, Editura ,,DANDERS-PRESS”. ,,Un secol de poezie în orașul Paliei”, Asociația ,,Florema Design” Orăștie, Editura ,,EMMA” îngrijită de Ileana Lucia Floran. ,,Planeta iubirii”, Ediție îngrijită de Elisabeta Iosif, Editura ,,Cetatea Cărții” ,,Cultura în orașul Paliei”, Ștefan Nemecsek, Editura ,,EMMA”. Cronici: ,,Dar din iubire”, a fost prezentată în ,,Sclipiri hunedorene de
ADRIANA TOMONI de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341193_a_342522]
-
Editura ,,DANDERS-PRESS” ,, Iubirea un colț de rai”, Editura ,,DANDERS-PRESS”. ,,Un secol de poezie în orașul Paliei”, Asociația ,,Florema Design” Orăștie, Editura ,,EMMA” îngrijită de Ileana Lucia Floran. ,,Planeta iubirii”, Ediție îngrijită de Elisabeta Iosif, Editura ,,Cetatea Cărții” ,,Cultura în orașul Paliei”, Ștefan Nemecsek, Editura ,,EMMA”. Cronici: ,,Dar din iubire”, a fost prezentată în ,,Sclipiri hunedorene de har”, Maria Toma Damșa. Dar pentru tine”, a fost prezentată în ,,O bibliotecă pentru balansoarul meu”, vol 5, cu scriitori români și albanezi, de Daniel
ADRIANA TOMONI de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341193_a_342522]
-
Premii literare, diplome și distincții. 21 12 2011 Diplomă de excelență, acordată de Biblioteca Județeană ,,Ovid Densușianu” Hunedoara-Deva 26 04 2012 Diplomă de excelență, acordată de Asociația ,,FLOREMA DESIGN” Orăștie, cu ocazia lansării volumului ,,Un secol de poezie în orașul Paliei - antologie, 1911 - 2011” 2 09 2012 Diplomă în cadrul Festivalului Național de Poezie ,,Ioan Budai Deleanu” 6 12 2012 Diplomă de excelență ,,Parteneri pentru cultură” -2012” acordată de Asociația ,,Florema Design”, Orăștie 6 12 2012 Diplomă de excelență , acordată de Casa
ADRIANA TOMONI de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341193_a_342522]
-
cu paie în forme pentru a se usca la soare... „Nică, dragul de el, bătuse împreună cu un vecin lețurile, zdravăn, ca să ție! Și a ținut... cinzeci de ani!...” Țolici de coade colorate, covoare de lână țesute iarna trecută zăceau, așezate palii , palii, peste lada cu zestre, plină cu cerșafuri frumos brodate tot de mânuța ei... De la o vreme mânuța asta a cam început să-i tremure... iar la bucătărie mai scapă lucruri pe jos... Lâna covoarelor era de la oile ei, pe
MARELE PREMIU LA CONCURSUL INTERNATIONAL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379417_a_380746]
-
paie în forme pentru a se usca la soare... „Nică, dragul de el, bătuse împreună cu un vecin lețurile, zdravăn, ca să ție! Și a ținut... cinzeci de ani!...” Țolici de coade colorate, covoare de lână țesute iarna trecută zăceau, așezate palii , palii, peste lada cu zestre, plină cu cerșafuri frumos brodate tot de mânuța ei... De la o vreme mânuța asta a cam început să-i tremure... iar la bucătărie mai scapă lucruri pe jos... Lâna covoarelor era de la oile ei, pe care
MARELE PREMIU LA CONCURSUL INTERNATIONAL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379417_a_380746]
-
Ion Nălbitoru - președintele juriului, scriitor și redactor șef „Memoria slovelor”, România X MARELE PREMIU “MEMORIA SLOVELOR“: MARIANA BENDOU (Onești/Bacău) Citat din proza premiată, intitulată „Războiul de țesut”: „Țolici de coade colorate, covoare de lână țesute iarna trecută zăceau, așezate palii , palii, peste lada cu zestre, plină cu cerșafuri frumos brodate tot de mânuța ei... De la o vreme mânuța asta a cam început să-i tremure... iar la bucătărie mai scapă lucruri pe jos... Lâna covoarelor era de la oile ei, pe
UN OCHI PLÂNGE, ALTUL RÂDE) de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371408_a_372737]
-
Nălbitoru - președintele juriului, scriitor și redactor șef „Memoria slovelor”, România X MARELE PREMIU “MEMORIA SLOVELOR“: MARIANA BENDOU (Onești/Bacău) Citat din proza premiată, intitulată „Războiul de țesut”: „Țolici de coade colorate, covoare de lână țesute iarna trecută zăceau, așezate palii , palii, peste lada cu zestre, plină cu cerșafuri frumos brodate tot de mânuța ei... De la o vreme mânuța asta a cam început să-i tremure... iar la bucătărie mai scapă lucruri pe jos... Lâna covoarelor era de la oile ei, pe care
UN OCHI PLÂNGE, ALTUL RÂDE) de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371408_a_372737]
-
descoperite de arheologi în mormintele din sit susțin teza legăturii locuitorilor ciprioți din această parte a insulei cu popoarele altor țări cum ar fi Siria și Anatolia, Africa de Nord și Italia. Perioada romană este marcată de existența urmelor unor cetăți ca Palio Chorko, se pare însă că importante au fost mai multe gospodării individuale ridicate în acea vreme; organizarea regiunii sub stăpânirea romană nu se cunoaște, însă certe sunt datele și izvoarele arheologice care atestă existența orașului Thronoi, dovezi descoperite în situl
AYIA NAPA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347897_a_349226]
-
de efectele negative ale acestor activitâți umane. Clădirile vor prezenta crăpături, terenul pe care s-a construit își schimbă caracteristicile geotehnice, în majoritatea lor devin instabile, generând chiar alunecări de teren (exemplu: Ocnele Mari). Soluția trebuie rambleate cu steril, lăsați palieri de siguranță activitate ce se face controlat în urma unor studii de specialitate, urmate de documentații de refacerea mediului înconjurător. Apele de zăcământ - existența lor prezintă o altă problemă de prim ordin în înlăturarea, neutralizarea acestora. Aproape toate nivelele minelor prezintă
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3158]
-
episcopul de Oradea, Ignatie Darabant, unul dintre prelații care au încurajat mult această mișcare de înnoire culturală și națională. A început munca pe la 1783, după textul grecesc și cel latinesc, nu fără a fi consultat și cărți anterioare în românește: Palia de la Orăștie, Noul Testament de la Bălgrad și Biblia de la București. Face uneori aluzii la textul ebraic, la cel arab și persan, deși, cel puțin pe ultimele două, e improbabil să le fi utilizat direct. A continuat, cu întreruperi, cam un deceniu
BIBLIA DE LA BLAJ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285723_a_287052]
-
dat ca un deziderat al politicii culturale promovate de domnitorul Șerban Cantacuzino. Biblia de la București a suscitat întrebări referitoare la autorul sau autorii traducerii, precum și la raporturile textului cu tălmăcirile anterioare, parțiale, din Scriptură în limba română - tipăriturile lui Coresi, Palia de la Orăștie, Noul Testament de la Bălgrad, tipăriturile mitropolitului Dosoftei al Moldovei sau traducerea Vechiului Testament rămasă în manuscris de la Nicolae Milescu. S-a considerat îndeobște că la întocmirea acestei ediții a Bibliei au contribuit un grup de cărturari din Țara Românească
BIBLIA DE LA BUCURESTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285724_a_287053]
-
Traduceri din poeții moderni unguri, Oradea Mare, 1922; [Brody S., Papp D. ș.a.], în Antologia literaturii maghiare, îngr. Const. Olariu, pref. Mihai Beniuc, III, București, 1968, 8-30, 85-91, 93-98, 479-496, 502-508, IV, București, 1969, 8, 96-116, 316-335. Repere bibliografice: A. Palia, „Lăură”, „Cultură poporului”, 1923, 29; Sebastian Bornemisa, Traducerile domnului Ilieșiu, CZ, 1923, 21; Vasile Bogrea, Cronică, R, 1923, 23; Sebastian Bornemisa, „Cetățile melancoliei”, CZ, 1924, 1-2; Perpessicius, Opere, XII, 528; Sev. Voicu, „Grădină cu flori de toamnă”, TIA, 1940, 110
ILIESIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287524_a_288853]
-
cea a unei munci organizate, ce avea să culmineze cu Biblia de la București, tipărită în 1688. O dovedește începerea chiar de către fiul lui Coresi, Șerban, împreună cu Matei Grămaticul, a traducerii sistematice a Scripturii, pornind chiar de la Vechiul Testament. Sub numele de Palia (de la vechiul grecesc paleos, „vechi”), se tipăresc în 1582, la Orăștie, primele două capitole ale Vechiului Testament, Facerea (Bitia) și Ieșirea (Ishodul), transpuse în românește după o Biblie maghiară tradusă de predicatorul clujean Gáspár Heltai, elev al lui Philip Melanchton
BIBLIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285725_a_287054]
-
primele două capitole ale Vechiului Testament, Facerea (Bitia) și Ieșirea (Ishodul), transpuse în românește după o Biblie maghiară tradusă de predicatorul clujean Gáspár Heltai, elev al lui Philip Melanchton. Ca și prima tipăritură coresiană în limba română, Întrebare creștinească (1559), Palia de la Orăștie decurge și ea dintr-o inițiativă a reformaților ardeleni (sași și maghiari, deopotrivă), de a calviniza sau luteraniza majoritatea ortodoxă românească a Principatului, spre a crea o contrapondere catolicismului, care găsea mai lesne un limbaj comun cu ortodocșii
BIBLIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285725_a_287054]
-
în verdeață,/ pe porțile negre sculptat un dragon/ părând că de întotdeauna veghează/ să nu intre lume străină’n donjon.// Veneam de departe, albastru derviș,/ și ostenit după șirul de ani/ purtam pe veșmânt și pe frunte înscriși/ versete din Palii și psalmi din Coran.// Eu nu căutam nicăierea nimic,/ Se auzea de prin crânguri de roze/ cântarea ciudată a lui Laostic,/ pierdut în adâncă și blândă hipnoză.// Desculț și purtând o cunună de pai/ de rogoz m-au chemat musafir
URSACHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290386_a_291715]
-
Contribuția fraților Radu și Șerban Greceanu în cultura bisericcească și laică, Udriște Năsturel și răspândirea romanului religios „Varlaam și Ioasaf”, Influența romanului „Varlaam și Ioasaf” în folclorul românesc, Contribuții la viața cronicarului Gr. Ureche, Contribuții la două opere bisericești: I.„Palia de la Orăștie”, 1582, II. „Leviticul de la Belgrad”, cam 1650, Contribuții la viața și opera lui Dragoș Eustratie Logofătul, Informațiuni necunoscute asupra lui Dimitrie Cantemir, Al. Hâjdeu, mitropolitul Dosoftei, Neculai Milescu, Miron Costin, mitropolitul Veniamin Costache, Vlad Dracul și Tudosie Dubău
PREDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289005_a_290334]
-
Cărțile populare laice, o lucrare de referință, în care cataloghează și descrie detaliat câteva sute de manuscrise și ediții de cărți populare aflate în biblioteci din țară și din străinătate. În 2001 M. a editat, în colaborare cu Alexandra Moraru, Palia istorică, unul dintre cele mai ample și interesante texte apocrife, iar împreună cu Alin Mihai Gherman și Alexandra Moraru - o psaltire tipărită în 1651 la Alba Iulia. Culegerea de studii De nuptiis Mercurii et Philologiae (1997) reunește o serie de contribuții
MORARU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288248_a_289577]
-
et Philologiae, București, 1997. Ediții: Biblia adecă Dumnezeiasca Scriptură a Vechiului și Noului Testament, coordonator I.C. Chițimia, București, 1988 (în colaborare); Iordache Golescu, Scrieri alese, pref. Al. Rosetti, București, 1990; Cele mai vechi cărți populare în literatura română, vol. IV: Palia istorică, București, 2001 (în colaborare cu Alexandra Moraru); Psaltirea de la Alba Iulia. 1651, Alba Iulia, 2001 (în colaborare cu Alin Mihai Gherman și Alexandra Moraru). Repere bibliografice: Mircea Popa, Bibliografia analitică a cărților populare laice, „Synthesis”, 1977, 4; Irmgard Lackner
MORARU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288248_a_289577]
-
PALIA DE LA ORĂȘTIE, prima traducere românească a cărților Geneza și Exodul din Vechiul Testament, apărută în 1582. A fost tipărită de diecii Șerban Coresi și Marien. Din predoslovie se înțelege că lucrarea este o urmare a mișcării generale de românizare a cultului
PALIA DE LA ORASTIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288630_a_289959]
-
Ștefan Herce, „propovăduitorul Evangheliei” în Sebeș, Efrem Zacan, dascăl în Sebeș, Moise Peștișel, „propăvăduitorul Evangheliei” în Lugoj, și Archirie, protopop al Hunedoarei - au folosit un text maghiar, orientându-se și după versiunile slavonă și latină ale Bibliei. Textul cuprins în Palia de la Orăștie este un foarte prețios document lingvistic al epocii, important și prin strădania traducătorilor de a unifica limba, înlăturând particularitățile regionale. Se demonstrează totodată posibilitățile limbii române, capacitatea acesteia de a fi o limbă de cultură. Apărută la scurt
PALIA DE LA ORASTIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288630_a_289959]
-
traducătorilor de a unifica limba, înlăturând particularitățile regionale. Se demonstrează totodată posibilitățile limbii române, capacitatea acesteia de a fi o limbă de cultură. Apărută la scurt timp după tipăriturile coresiene, cartea aduce o nouă contribuție la formarea limbii literare. Ediții: Palia, Orăștie, 1582; ed. fragmentară îngr. și introd. Mario Roques, Paris, 1925; Palia de la Orăștie, îngr. și introd. Viorica Pamfile, București, 1968; Palia istorică, îngr. Alexandra Moraru și Mihai Moraru, București, 2001. Repere bibliografice: Iosif Popovici, Palia de la Orăștie. 1582, AAR
PALIA DE LA ORASTIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288630_a_289959]
-
limbii române, capacitatea acesteia de a fi o limbă de cultură. Apărută la scurt timp după tipăriturile coresiene, cartea aduce o nouă contribuție la formarea limbii literare. Ediții: Palia, Orăștie, 1582; ed. fragmentară îngr. și introd. Mario Roques, Paris, 1925; Palia de la Orăștie, îngr. și introd. Viorica Pamfile, București, 1968; Palia istorică, îngr. Alexandra Moraru și Mihai Moraru, București, 2001. Repere bibliografice: Iosif Popovici, Palia de la Orăștie. 1582, AAR, memoriile secțiunii literare, t. XXXIII, 1910-1911; Ioan Bălan, Limba cărților bisericești, Blaj
PALIA DE LA ORASTIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288630_a_289959]
-
cultură. Apărută la scurt timp după tipăriturile coresiene, cartea aduce o nouă contribuție la formarea limbii literare. Ediții: Palia, Orăștie, 1582; ed. fragmentară îngr. și introd. Mario Roques, Paris, 1925; Palia de la Orăștie, îngr. și introd. Viorica Pamfile, București, 1968; Palia istorică, îngr. Alexandra Moraru și Mihai Moraru, București, 2001. Repere bibliografice: Iosif Popovici, Palia de la Orăștie. 1582, AAR, memoriile secțiunii literare, t. XXXIII, 1910-1911; Ioan Bălan, Limba cărților bisericești, Blaj, 1914, 119-126; Iorga, Ist. lit., I, 203-206; Ciobanu, Ist. lit.
PALIA DE LA ORASTIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288630_a_289959]