374 matches
-
Teatrul "Ion Vasilescu", București; Mai 5, 1979, Teatrul Național "Vasile Alecsandri", Iași; Martie 11, 1980, Teatrul dramatic, Baia Mare; Ianuarie 9, 1985, Teatrul Maghiar de stat, Sfântu Gheorghe; Martie 10, 1989, Teatrul "Nottara", București "Dramaturgul, conducându-și atât de savuros procesul pamfletar, construind expert piramida mașinațiilor, subterfugiilor, stratagemelor, dând o largă posibilitate prostiei, lașității, cinismului să se autodeclare, ba chiar să se lăfăie concupiscent în propriile lor ordurii pentru a ne provoca cea mai veselă stare repulsivă, amendându-le cu o voluptate
Tudor Popescu () [Corola-website/Science/302576_a_303905]
-
i-a înstrăinat deopotrivă atât pe cititorii religioși cât și pe cei științifici — cititorii științifici nu apreciau să vadă știința folosită pentru apărarea religiei și cititorii religioși au respins aplicarea științei în religie. Priestley s-a implicat în numeroase războaie pamfletare politice și religioase. În conformitate cu Schofield, "„el a intrat în fiecare controversă cu convingere jovială că avea dreptate, deși cei mai mulți dintre adversarii săi erau convinși, de la bun început, că el greșea deliberat și intenționat. Astfel, el era capabil să puna ulterior
Joseph Priestley () [Corola-website/Science/319129_a_320458]
-
jurat să nu mă doară/ Nici bătaie și nici ură, / Nici minciuna Împotrivămi./ Viața-i cuminecătură”. Parcă Macedonski - și nu numai! - răsună peste veac!), Apollo. Satira Nebunie, redactată În cheia hazlie a lui Vlad Delamarina, rămâne un poem de atitudine pamfletară, ca și Latră câinii. Umor involuntar se găsește În poezia Fetele tracilor. Câteva texte poetice sunt de antologie: Fabulă, Homo homini lupus, Un șirag de perle, Iarnă canadiană (un distinguo al pastelului contemporan). Cunoscător atent al realităților (de toate felurile
Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_318]
-
(1848-1917), jurnalist, pamfletar, critic de artă, romancier și autor dramatic francez, este una dintre figurile cele mai originale din literatura perioadei "Belle Époque". După o tinerețe petrecută într-un târg din Perche unde se sufocă, Rémalard, și studii secundare mediocre la colegiul iezuit
Octave Mirbeau () [Corola-website/Science/303956_a_305285]
-
dans. Pentru acest motiv, el a fost poreclit „Pinguinul” de către adversarii săi politici. În ianuarie 2010, jurnalistul Mihai Morar (Radio ZU) a lansat cântecul „Guvernarea pinguinului” în cadrul emisiunii televizate "Răi, da' buni" (Antena 2) - în fapt, o preluare cu versuri pamfletare a Dansului pinguinului. La 1 mai 2010, membrii și simpatizanții Partidului Social Democrat au organizat în capitală și în alte orașe proteste împotriva guvernării Boc, în care s-a dansat și cântat Pinguinul ca sfidare a primului ministru. Au fost
Dansul pinguinului () [Corola-website/Science/319289_a_320618]
-
doar o autoironie evidentă, ci, mai mult de atât, hiperbolizează autoironia prin ideea de Academie Cațavencu, de forum al demagogilor și oportuniștilor. De aceea, revista funcționează, de fapt, ca un al doilea parlament al României postcomuniste, dar unul satiric și pamfletar. Titlul original, "Cațavencu săptămânal incomod", a fost de dat de primul editor, Ovidiu Nacu, și înregistrat în 1990, a fost și este în continuare proprietatea Editurii Cassandra. Titlul „Academia Cațavencu”, înregistrat în 1991, a fost adjudecat în licitație publică de
Academia Cațavencu () [Corola-website/Science/300036_a_301365]
-
săptamânal de moravuri grele” este menită să sancționeze prin zeflemea extremă viciile nației, exemplificând prin politicienii săi mai cu seamă. S-a mizat pe un grotesc coroziv și pe hilar, pe bășcălie, răspăr, pe circ și maimuțăreală, pe o fantezie pamfletară spectaculoasă. Hîtroșenia, ludicul drăcos, un carnavalesc lingvistic inepuizabil au făcut ca jurnaliștii de la Academia Cațavencu să-și intre în pielea unui Aghiuță șugubăț, a unui Ariel sau Puck made in România, făcînd nu doar haz de necaz, ci implicînd și
Academia Cațavencu () [Corola-website/Science/300036_a_301365]
-
neputincioșilor" și a declarat că el "...regretă că avem maimuțoi la noi în țară care imită pe acești neputincioși". Declașând astfel de polemici acide, Arthur Verona s-a văzut pus în fața tirului considerațiunilor tehnico-estetice făcute de Francisc Șirato, a criticii pamfletare a lui Nicolae Tonitza sau a comentariilor critice ale lui Ion Minulescu. În anul 1921, Verona a organizat o mare expoziție personală, iar în 1922 a participat la Salonul Tinerimii precum și la prima manifestare publică a Academiei libere. Cu aceste
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
de față (descoperit în arhiva Muzeului Literaturii Române, dosar nr. 18970) este un text dactilografiat, cu corecturi autografe, care a fost scris, într-un impuls de indignare și amărăciune, după lectura romanului Incognito, adică în 1962-1963. Este - credem - ultima răbufnire pamfletară a unui mare artist al genului, un gest de spontană mânie, rămas, iată, - prin publicarea atât de târzie - gratuit și nesincron, ca atâtea gesturi ale lui Ion Vinea. Nu știm dacă fusese de asemenea comandat pentru Glasul Patriei, fără a
Ion Vinea: Un pamflet inedit by Elena Zaharia-Filipaș () [Corola-journal/Memoirs/16016_a_17341]
-
o ideologizare în răspăr, ŕ rebours, astfel încât Cornel Ungureanu nu greșește când atașează, îndeosebi celui dintâi, calificativul de "documentar". Ambele scrieri vor să marcheze nu doar o simplă detașare de eșecul utopiei comuniste, dar o condamnare - în ținută adesea vehement pamfletară - a unei macabre realități socio-politice, alături de dezvăluirea unei complicități vinovate. Cum bine s-a remarcat, Petru Dumitriu nu avusese încă distanța necesară pentru a cerceta ansamblul fenomenelor cu un ochi necontaminat de resentimente ori chiar de autoincriminări. Romanele care au
Petru Dumitriu,după naufragiu by Mircea Braga () [Corola-journal/Memoirs/9009_a_10334]
-
unei haite netrebnice de oameni fără nume sau cu nume furat, fără merite, fără nici o garanție de legătură cu pământul țării, fără nici un pic de demnitate omenească. O adunătură de pe poduri, oameni fără altă meserie decât deputăția, samsarii moșiilor statului, pamfletari fără să știe alfabetul cum se cade, plagiatori nerușinați, oameni cu nume și cu titluri de contrabandă, profesori fără pic de știință, patrioți-calpuzani, toată lepădătura socială, cu atât mai primejdioasă cu cât a știut mai bine para dispozițiile din condica
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
prin infernul adaptării, dacă va fi chiar infern, după părerea mea, marii maeștri vor da din capetele lor albite de înțelepciune și vor zice: aiasta este foarte bine, alții vor întîrzia să vadă dacă nu vin anglo-americanii, pe urmă geniul pamfletar al unuia va spurca pe trădătorii de țară transfugi și dușmani plătiți. În general, toți vor fi înghițiți de stomacul tare al partidului comunist, cum a spus Lenin..." "Chiar așa a spus Lenin?", l-am întrerupt eu. "Da, chiar așa
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
ca gîndul, am simțit aripile puse de Gellu Naum în copilăria mea, dublate acum de fîlfîitul vajnic al băiatului meu și al unui spectacol fără de sfîrșit. În 2003, actrița Ada Milea, cunoscută mai bine marelui public prin muzica sa protestară, pamfletară, parodică și ironică, a scos un CD care se numește simplu, Apolodor. Mi s-a părut o idee extraordinară. Ascultînd, m-am bucurat că a găsit cheia, aș spune dramatică, a interpretării, a unui scenariu care păstrează bine misterul călătoriilor
Luna ca o portocală by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12631_a_13956]
-
că lucrează în Universitate, la fel ca prietena lui. Îmi plăceau luciditatea și-acreala mărturisirii, văicăreala se transformase în adrenalină, încă puțin și ascultai blestemele la adresa orânduirii nedrepte. Cum plănuia s-o zdrobească părea oarecum confuz, dar intențiile contau, efortul pamfletar se punea și el la socoteală. Tipul arăta ca noi toți: juca fotbal, mergea pe munte, bea bere, se revolta. Cu iubirea nu stătea el prea bine (dar, haideți să fim cinstiți: cine stă?). Protestatarul social rula o filosofie sănătoasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
studii pe care le-am abordat în ordine cronologică. Cercetătorul profită loial și declarat de ascendentul temporal și documentar al acestora, aducând noi dovezi, într-o interpretare originală și alertă. Intensitatea excepțională a ideilor născute dintr-un temperament cu inducții pamfletare, dar totdeauna între parametrii rigorii și ai argumentelor, coroborează evenimente și personaje aparent disjuncte, într-o construcție perfect unitară. Prezentarea și problematizarea faptelor au caracter filmic și se dezvoltă contrapunctic, captivând și printr-un agreabil stil colocvial. Preluând aserțiunea lui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
și menținerea comuniștilor în România timp de patruzeci și cinci de ani" (p. 266). Cele două proze documentare și polemice au fost scrise înainte de 1989, dar definitivate în regimul de relativă libertate postdecembristă. Alex. Ștefănescu citește aceste proze în cheie pamfletară și nu ca derulare de argumente aduse în slujba aflării adevărului despre cele două morți misterioase, a lui Labiș și a lui Marin Preda și așa cum va fi și a incomodului Cezar Ivănescu. Timpul asasinilor (1977) e scrisă în colaborare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Goethe, 1967), aparținând unui moralist modern, cu lecturi demistificatoare, versuri (Osânda soarelui, 1968, adunând, de-a lungul a două decenii, poeme încropite - s-a spus - de un „diletant”). Implicat în prezentul imediat, polemist de temut, muindu-și pana în cerneala pamfletară, el urmărește atent pulsul vieții românești și comentează, poematizând, evenimentul politic, intern sau internațional. Reportajele sale metamorfozează faptele nude (luate ca pretext), așezând sub lupă detaliul, pentru a extrage semnificații în registrul literaturii. Pe-un picior de plai (1957), Cât
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285622_a_286951]
-
a semnala în același timp, cu perseverență, tertipuri murdare de natură economică, afaceri oneroase, jafuri în avutul public. Lucrată la temperaturi înalte ale indignării, mâniei și revoltei, proza lui de ziar excelează printr-o polemică dusă frecvent până la maxima virulență pamfletară. S. își valorifică în pamflete resursele talentului artistic. Acestea sunt mai puțin bogate și variate decât cele argheziene, dar efectele literare ale caricaturizării extreme, prin asocierea, de pildă, a umanului cu zoologicul, se dovedesc, nu o dată, notabile. Speculând, bunăoară, în jurul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
se spunea în anii mei de școală, la lecția respectivă: că, în partea a doua a celebrei poeme, Eminescu s-a lăsat târât de mărunte și efemere patimi, coborând la invectiva trivială, străină de marea inspirație poetică. Bineînțeles, în contrast cu spiritul pamfletar al părții acesteia, ne era lăudată partea întâia, cea cu Mircea și împăratul. Pe mine vehemența invectivei eminesciene mă încânta nespus de mult și n-a încetat niciodată de atunci să mă încânte, după cum, de ce aș ascunde-o?, partea întâi
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
cultural și politic. Ceea ce importă privind „Întârzierea” ce caracterizează modelul cultural românesc este absența unei „conștiințe a crizei”, cea care să declanșeze nevoia unei autoexaminări, analiza proiecțiilor noastre culturale, investigarea resurselor noastre imaginare și critica propriu-zisă (nu demolarea ori denigrarea pamfletară). Puține surse creditabile azi depășesc configurația unui model cultural autohton, socotit a fi original fiindcă este unul al sintezei (dintre Occident și Orient), ori este excentric european, fiind o creație a ortodoxiei bizantine. Ultimul mod de clasificare pare a fi
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de conștiință, ce duce fie la triste capitulări, fie la răzvrătirea care e datul unui suflet apostat. Un ifos teoretizant există și în articolele lui, scrise cu duh încrâncenat și cârtitor. Polemismul, revers al unor frustrări, imprimă publicisticii o tentă pamfletară. Și în versurile cu accente sociale, și în lirica erotică, prezente în volumul Aliquid (1933), B. eminescianizează. Pe alocuri, câte o notă bacoviană. Serenada, romanța nu formează registrul liric cel mai potrivit pentru acest spirit zbuciumat, captiv al unor stări
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285672_a_287001]
-
ș.a., cu ajutorul cărora redă ziarului caracterul preponderent cultural, dar atrage asupră-i și adversitatea altora, care îl acuză de autoritarism și de influență nefastă asupra instituțiilor teatrale. În pofida unor asemenea reproșuri, lectura numeroaselor cronici dramatice ale lui F., unde vocația pamfletară nu afectează urbanitatea tonului sau eleganța stilului, comunică o imagine ghidată de obiectivitate și de buna cunoaștere a realității scenice. În materie de creație literară, F. va confirma în foarte mică măsură așteptările. Comitetul de lectură al Teatrului Național din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287093_a_288422]
-
și e dezavuată banalitatea variilor poncife. Doar câteva prestații critice, consideră Minodora Sălcudean, ating altitudini valorice moderne, fructificând cu adevărat caracterul de operă deschisă al publicisticii argheziene. Între acestea din urmă, studiile datorate Marianei Ionescu (cu o gramatică a discursului pamfletar și judecăți despre arta polemică), Ștefan Melancu, poate primul care a deschis seria unor interpretări argheziene la zi, sau Ion Tudor Iovian, cu un eseu despre Gherla imaginarului arghezian. Am fi vrut însă ca exegeza să nu fie, uneori, parcimonioasă
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
ce ne-a dat canonul pamfletului polemic. Mai mult, printr-o cercetare cu adevărat performantă, sunt (de)construite, într-un mod elevat, un tipar discursiv aparte, o logică a expresivității textuale, după cum sunt formulate căile unei comunicări maximale specifice gazetăriei pamfletare. Toate acestea sunt articulate de Minodora Sălcudean în economia unui ceremonial de seducție și a unor mecanisme de persuasiune, ambele omologate sub sigla inconfundabilă a unei strategii discursive pe care scrie: "S. A. P. (Societatea pe Acțiuni Polemice) Tudor Arghezi". Ion
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
pentru redescoperirea nu doar a publicisticii argheziene, ci și a unei dimensiuni a literaturii publicistice românești în general. Ceea ce ar trebui, credem, lămurit dintru început, este de ce am ales să construim/deconstruim dimensiunea polemică a publicisticii argheziene, și nu discursul pamfletar care ar părea, cel puțin la o primă vedere, să însemne același lucru. Explicațiile nuanțate se vor găsi în demersul nostru teoretic, dar considerăm că o anticipare a lor este binevenită. Mai întâi, sfera de cuprindere semantică a polemicii este
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]