85 matches
-
Rio de la Plata, în partea de sud și sud-est de Răul Matanza și în nord-est, vest și sud-vest de Autostradă Națională A001, lungă de 24 de kilometri care separă orașul de Provincia Buenos Aires. Orașul Buenos Aires este situat în regiunea denumită „"Pampas"”, cu excepția Rezervației Ecologice Buenos Aires, Clubul de Juniori Boca (orașul sportului), Aeroportul Jorge Newbery și de Portul Madero și vecinitățile care sunt construite de-a lungul coastelor Rio de la Plata. Buenos aires are o climă subtropicala umedă cu 4 sezoane și
Buenos Aires () [Corola-website/Science/297223_a_298552]
-
20 de case), erau de-a lungul râurilor sau a potecilor folosite de animalele sălbatice, având astfel suficiente surse de mâncare și apă. Casele erau rectagulare, cu bârne de lemn, cu acoperiș din paie/stuf, cu pereți din iarbă de pampas ("Miscanthus sinensis") sau bambus. Acoperișul avea o deschizătură pe unde ieșea fumul. Pentru dormit, foloseau saltele umplute cu iarbă și blănuri de animale. Sistemul de descendență era biliniar: bărbații își arătau grupul patriliniar prin blazoane ("itokpa") care simbolizau diferite animale
Ainu (populație) () [Corola-website/Science/313894_a_315223]
-
Sierra de Córdoba, cu cel mai înalt vârf Champaqui (2880 m). La est de lanțul Anzilor se găsesc suprafețe aproape plane ale căror înălțimi variază, treptat, de la 600 m până la nivelul mării. În nord se întinde câmpia denumită Gran Chaco. Pampasul, câmpia lipsită de copaci, este cea mai productivă zonă agricolă a țării, întinzându-se pe aproximativ 1600 km în sudul lui Gran Chaco. În Patagonia, în sudul Pampasului, terenul este arid, de tip stepă. Râurile din Argentina se clasifică în
Argentina () [Corola-website/Science/298072_a_299401]
-
m până la nivelul mării. În nord se întinde câmpia denumită Gran Chaco. Pampasul, câmpia lipsită de copaci, este cea mai productivă zonă agricolă a țării, întinzându-se pe aproximativ 1600 km în sudul lui Gran Chaco. În Patagonia, în sudul Pampasului, terenul este arid, de tip stepă. Râurile din Argentina se clasifică în trei bazine: râurile care se varsă în Oceanul Atlantic; cele care se varsă în Oceanul Pacific și apele de interior. Patagonia are pe suprafața ei numeroase râuri. Cel mai mare
Argentina () [Corola-website/Science/298072_a_299401]
-
este de tip tropical și în Gran Chaco, unde este de tip subtropical. În zonele muntoase temperaturile sunt mai scăzute. Precipitațiile variază in functie de regiune: in nord, ploile sunt abundente, în timp ce în sud, climatul este arid. Astfel, în zona pampasului și Buenos Aires, clima este moderată spre caldă și umedă tot timpul anului. Provinciile Argentinei sunt călduroase vara, moderate iarna și umede tot anul. Cea mai mare parte din nord-vestul Argentinei are veri calde și umede și ierni blânde și uscate
Argentina () [Corola-website/Science/298072_a_299401]
-
cea sudică, fiind friguroasă iarna. Flora Argentinei este foarte diversificată: de la mlaștini subtropicale, păduri-galerii și păduri de roșcove sau de palmieri până la arbuști de deșert, păduri dense de conifere cu frunze căzătoare, stepe întinse și chiar puțină tundră. "Ținuturile înverzite": pampasul estic al Argentinei constă în pășuni întinse, pe când în zonele mai aride din sud și de vest există o îmbinare (numită "monte") de arbuști pitici și ierburi. În Pampas se pot întâlni, în special, ierburi sau arbori rezistenți la secetă
Argentina () [Corola-website/Science/298072_a_299401]
-
cu frunze căzătoare, stepe întinse și chiar puțină tundră. "Ținuturile înverzite": pampasul estic al Argentinei constă în pășuni întinse, pe când în zonele mai aride din sud și de vest există o îmbinare (numită "monte") de arbuști pitici și ierburi. În Pampas se pot întâlni, în special, ierburi sau arbori rezistenți la secetă, ca: eucaliptul, sicamorul și acacia. În partea subtropicală a provinciei Chaco, ierburile de savană se îmbină cu pădurile de arbuști pitici și spinoși. "Pădurile-galerii și zonele umede": râurile nordice
Argentina () [Corola-website/Science/298072_a_299401]
-
care dă fructe comestibile. Văile râurilor sunt, în schimb, acoperite de pășuni abundente. Mlaștinile din Iberá găzduiesc 344 de specii, printre care cormorani, egrete, bâtlani, berze și păsări cu corn; specii tropicale, cum ar fi tucanul, trăiesc în provincia Misiones. Pampasul și pădurile-galerii sunt pline de păsări mici: tero (nagâțul sudic) și bandurria (ibisul cu gât alb). În zonele umede din puna se găsesc păsări migratoare, precum: lișițe, gâște, rațe sau flamingo. În Anzii Patagonezi se întâlnește destul de des condorul, pe când
Argentina () [Corola-website/Science/298072_a_299401]
-
imigranții ilegali să își reglementeze statutul; până în momentul de față, peste 670.000 de aplicații au fost prelucrate în cadrul programului. Deși cei mai mulți dintre argentinieni trăiesc în mediul urban, aceștia continuă să se simtă legați de spiritul "gauchoului", călărețul legendar al pampasului, și de calitățile sale ideale în ceea ce privește politețea, generozitatea și independența. În festivalurile populare, apariția "gauchoului" este obligatorie. Limba oficială este spaniola. De asemenea, se vorbesc italiana și engleza. Datorită intonației italiene, accentele standard ale limbii spaniole diferă de cele ale
Argentina () [Corola-website/Science/298072_a_299401]
-
că îi va arăta arbori de cauciuc și colibri, foarte răspândiți în America de Sud, este dezamăgit de lipsa lor, dar Harris îl asigură că le va întâlni mai târziu - lucru care nu se întâmplă. La rândul său, tânărul căpitan știa că pampasurile, pe care se presupunea că le străbăteau urmându-l pe Harris aveau anumite caracteristici: "„apa și pietrele erau inexistente, copacii la fel; abundența scaieților în timpul anotimpului ploilor, scaieți care se transformau în arbuști și formau adevărate hățișuri de netrecut, apoi
Căpitan la cincisprezece ani () [Corola-website/Science/311321_a_312650]
-
despre zbuciumul sufletesc, si despre sensul existenței. Nimic nu trebuie să ne uimească însă dacă ne gândim la întâlnirea celor două singurătăți: cea a imigrantului înghesuit în suburbiile muncitorești din Buenos Aires și cea a gaucho-ului alungat de progres din pampas la oraș. Cred că din această întâlnire s-a nascut cel mai straniu cântec popular pe care l-a creat omul vreodată și care, pe deasupra, este singurul dans introvertit."139 Sábato spune că "nu trebuie să se înțeleagă metafizica ca
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
în trecere prin alte locuri, care nu pune suflet în ceea ce vede, superficial; diferența dintre "extranjero" și "gringo", ambele traducându-se prin "străin", ar fi că aceea dintre "viajero" și "turista", în română "călător" și "turist". 114 Gaucho locuitor din pampasul argentinian și uruguayan. 115 Ernesto Sábato, Sobre el acento metafísico en la literatura argentina, în La cultura en la encrucijada nacional, Ed. Crisis, Buenos Aires, 1973. 116 Ernesto Sábato, Tango, discusión y clave, p. 23. 117 Joaquín Soler Serrano, Ernesto Sábato
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
ambele: 2 nu răspund: 1 5.4.2. Concurența între neutru și feminin 96) apocalips (n.): 0 apocalipsă: 100 97) basc (n.): 5 bască: 95 (1 observație: basc = "locuitor din nordul Spaniei") 98) Lăsatul-secului: 39 Lăsata-secului: 56 ambele: 5 99) pampas (n.): 82 pampa (f.): 13 nu răspund: 5 100) un pepsi (n.): 97 o pepsi: 3 101) un espresso (n.): 93 #o espresso (f.): 1 nu răspund: 6 102) un hotline: 83 o hotline: 12 hotline (fără art. în context
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
tînăr, În călătoria sa de descoperire a Americii Latine. Ernesto a Început să țină aceste jurnale de cînd, În decembrie 1951, a pornit de la Buenos Aires cu prietenul său, Alberto Granado, În mult-așteptata lor călătorie, În josul coastei atlantice a Argentinei, străbătînd pampas-urile, prin Anzi și prin Chile, iar din Chile, spre nord, pînă În Peru și Columbia și, În final, În Caracas. Aceste experiențe au fost rescrise ulterior de Ernesto Însuși, Într-o formă narativă, oferind cititorului o privire mai adîncă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
erau complet necunoscute, piața unde se vindeau tot felul de mîncăruri, casele din lemn, tipic chiliene, hainele tradiționale de guasos∗, toate astea erau foarte diferite de ce știam noi de acasă; era ceva profund american, neatins de exotismul care a invadat pampas-urile noastre. Asta se poate datora faptului că imigranții anglo-saxoni nu se amestecă cu chilienii, păstrîndu-se astfel puritatea indigenilor, lucru care În țara noastră este practic inexistent. În ciuda tuturor diferențelor de obiceiuri și de limbă care ne separă de sora
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
Întind Între Iquique și Arica urcă și coboară tot drumul. Am trecut de la platouri aride la văi prin care se scurgea cîte un firicel de apă, care ajungea cu greu celor cîțiva copăcei mici, piperniciți, care creșteau pe marginea lui. Pampasurile cu totul pustii emit o căldură sufocantă de-a lungul zilei, iar noaptea, ca În toate climaturile deșertice, e mult mai frig. GÎndul că Valdivia a mers pe acest drum cu o mînă de oameni, călătorind cîte 50 sau 60
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
spun că cererea noastră a fost acompaniată de multe lacrimi și lamentații care probabil că l-au impresionat pe proprietar În vreun fel: rezultatul a fost cinci soli pentru tot. Următoarea zi am petrecut-o trecînd de la defilee adînci la pampasuri, cum sînt numite platourile de pe vîrfurile muntoase din Peru. Topografia neregulată a țării aproape că nu are nici o zonă plată, cu excepția regiunilor Împădurite de pe lîngă Amazon. Sarcina noastră a Început să devină din ce În ce mai dificilă odată cu trecerea orelor, din moment ce animalele, pierzîndu-și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
dotată cu un troliu, care a tras camionul pe marginea drumului, permițîndu-ne să ne vedem de drum. Vehiculul ne-a transportat prin noapte și, ca de obicei, am trecut de la văi mai mult sau mai puțin protejate, la acele reci pampasuri peruviene, unde am fost loviți de gheața și de ploaia ce cădeau din cer cu găleata. Ne clănțăneau dinții În gură, și lui Alberto, și mie, din cauza frigului ce se instalase În noi, pentru că stăteam În aceeași poziție. Am Început
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
europene este superior volumului traficului dintre sute de orașe mijlocii. Titlul unei lucrări publicate după al Doilea Război Mondial și care a influențat elitele franceze Parisul și deșertul francez ar putea fi transpus și în cazul altor țări: Buenos Aires și pampasul argentinian, Helsinki și cele o mie de lacuri finalndeze sau Manila și arhipelagul filipinez. În alte locuri, noțiunea de deșert trebuie luată în sens literal: am în vedere Teheran și deșertul iranian, Mexico și platoul mexican sau Tripoli și deșertul
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
Americii de Nord, a Europei, stratul de ozon a început să se subțieze, existând chiar și porțiuni unde a dispărut complet. PACIFIC cel mai mare ocean al Terrei: 146.440.000 km2 și cel mai adânc: 11.022 m în Groapa Marianelor. PAMPAS stepa din America de Sud. PANTĂ unghiul sub care înclină o suprafață topografică sau un profil de vale, față de orizontală. PAS partea mai joasă a unei culmi, sub formă de șa, care pune în legătură două văi și prin care se face
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
purificare a apelor uzate, rezultate în urma proceselor industriale, prin separarea substanțelor poluante cu metode mecanice (decantare) sau biologice. STEPĂ formațiune vegetală ierboasă, caracteristică regiunilor temperat-continentale; este alcătuită din ierburi scunde și arbuști; poartă diferite denumiri: în America de Nord - prerie, în America de Sud - pampas, în Europa și Asia - stepă. STRÂMTOARE fâșie îngustă de ape ce face legătura între două mări, două oceane, o mare și un ocean; cea mai lungă strâmtoare din lume este Strâmtoarea Mozambic de 1.600 km lungime și 400 - 1
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
de ierbivore mari sunt prezente de asemenea: antilopa americană (Antilocapra americana), bizonul (Bison bison); dintre păsări, caracteristice sunt: găinușa de prerie, acvila de prerie, iar dintre reptile, cele mai comune sunt: broaștele țestoase, șopârlele și șerpii Crotalus confluentus. În America de Sud, pampasul este o formațiune stepică răspândită în partea central estică a Argentinei și în Uruguay, alcătuită din specii sudamericane de graminee, din genurile care cresc și în stepa Europei (Stipa, Aristida, Festuca, Poa, Melica, Koeleria, Bromus). Specifică pampasului sud-american este iarba
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
confluentus. În America de Sud, pampasul este o formațiune stepică răspândită în partea central estică a Argentinei și în Uruguay, alcătuită din specii sudamericane de graminee, din genurile care cresc și în stepa Europei (Stipa, Aristida, Festuca, Poa, Melica, Koeleria, Bromus). Specifică pampasului sud-american este iarba pampasului (Cortaderia selloana), care poate crește până la 3 m înălțime. Pampasurile sunt azi complet desțelenite formând grânarul Argentinei. Spre vest și sud-vest precipitațiile sunt tot mai reduse, pampasurile trecând într-o stepă degradată și apoi în semideșerturi
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
este o formațiune stepică răspândită în partea central estică a Argentinei și în Uruguay, alcătuită din specii sudamericane de graminee, din genurile care cresc și în stepa Europei (Stipa, Aristida, Festuca, Poa, Melica, Koeleria, Bromus). Specifică pampasului sud-american este iarba pampasului (Cortaderia selloana), care poate crește până la 3 m înălțime. Pampasurile sunt azi complet desțelenite formând grânarul Argentinei. Spre vest și sud-vest precipitațiile sunt tot mai reduse, pampasurile trecând într-o stepă degradată și apoi în semideșerturi. Fauna pampasurilor sud americane
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
Argentinei și în Uruguay, alcătuită din specii sudamericane de graminee, din genurile care cresc și în stepa Europei (Stipa, Aristida, Festuca, Poa, Melica, Koeleria, Bromus). Specifică pampasului sud-american este iarba pampasului (Cortaderia selloana), care poate crește până la 3 m înălțime. Pampasurile sunt azi complet desțelenite formând grânarul Argentinei. Spre vest și sud-vest precipitațiile sunt tot mai reduse, pampasurile trecând într-o stepă degradată și apoi în semideșerturi. Fauna pampasurilor sud americane include: cerbul mic de pampas (Odocoilleus bezoarcticus), pisica de pampas
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]