156 matches
-
Gâju, Mihai Naste, Victor Luca. Desigur, am nominalizat doar o parte din „constructorii” de punți de comunicare, de dialog, de lumină, din această zi senină de septembrie. Septembrie de miere! Anotimpul culesului! Scriitorii, jurnaliștii, au venit la această întâlnire, cu „panerele” literare pline cu fructele inspirației, profesionalismului lor. Cum remarca și amfitrioana manifestării, mureșenii, „fiind ei copii cuminți și harnici”, au venit la întâlnire cu cărți noi, proaspăt culese... electronic, date la tipar, apărute și aduse spre rodnică folosință, cititorilor: „În numele
SPOR DE LUMINĂ LA ECHINOCŢIU, ARTICOL DE ION DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1003 din 29 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365115_a_366444]
-
ce-ți acoperea jumătate din trup. Devenisei atât de mică, o copilă! Tu însă, rămâi icoana copilăriei mele care venea de la biserică, atât de senina încât, fiecare gând te mângâia, bunico! Nu ți-am spus niciodată, cât te iubesc, cu panerul tău împletit de meșter și cănitele tale de moși împodobite cu cireșe și prune uscate, cu străchinile tale mereu pline, ... Citește mai mult Bunicii mele (Emiliei Pricop și Ecaterinei Voicilă)În ziua în care ai plecat,acum un sfert de
IOANA VOICILĂ DOBRE [Corola-blog/BlogPost/366492_a_367821]
-
maronie, pe capce-ți acoperea jumătate din trup.Devenisei atât de mică, o copilă! Tu însă, rămâi icoana copilăriei melecare venea de la biserică,atât de senina încât,fiecare gând te mângâia, bunico! Nu ți-am spus niciodată, cât te iubesc,cu panerul tău împletit de meșterși cănitele tale de moșiîmpodobite cu cireșe și prune uscate,cu străchinile tale mereu pline,... X. RITUAL, de Ioana Voicilă Dobre , publicat în Ediția nr. 1128 din 01 februarie 2014. Ritual Îmi amintesc, când eram față zilnic
IOANA VOICILĂ DOBRE [Corola-blog/BlogPost/366492_a_367821]
-
aleargă atrasă de o inefabilă chemare de vine din străfunduri de conștiință însăși copilăria...Un dialog original și firesc încadrat după episodul apariției turcului dezvăluie în același limbaj cu parfum și gust de bunătăți jinduite de cei mici tainele din panerul cu minuni al turcului- prietenul copilului: “- Giurgiuc, mi-a zis, iar ochii priviră mai cruciș./ De mult n-a fost turcul atât aliș-veliș.../ Zi darnică, de lapte și miere, aferim!/ hai, ia ce vrei din coșul lui Haivada Selim./ Și
TREI OGLINZI PARALELE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356797_a_358126]
-
al turcului- prietenul copilului: “- Giurgiuc, mi-a zis, iar ochii priviră mai cruciș./ De mult n-a fost turcul atât aliș-veliș.../ Zi darnică, de lapte și miere, aferim!/ hai, ia ce vrei din coșul lui Haivada Selim./ Și trase mucavaua panerului turtit... “ În final, figura lui Selim devine simbol, întruchipând o umanitate situată între coordonate spirituale azi dispărute. După melci, este, ca și Selim, tot o narațiune poetică având aspect de baladă. Atmosfera copilăriei e surprinsă între niște coordonate spirituale folclorice
TREI OGLINZI PARALELE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356797_a_358126]
-
nimic nu-i prea mult, pentru visele tale! Pentru noi, izvoare limpezi voi scoate din adâncuri, să-ți înviorezi fața, în răsărit! Pentru noi, sălaș de alge, în suflet, iubirii i-am clădit! Pentru noi, fructe exotice voi culege în panere, cu grijă așezându-le. Pentru noi, din dulceața lor, viață nouă vom crește, sub soare, împlinind-o! Dacă ai veni... Dacă ai veni, ți-aș întinde mâna și tu mi-ai răspunde c-un fluture zglobiu în colțul gurii. Dacă
POEME DESUETE GRAVATE IN SUFLET III de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356909_a_358238]
-
pe pod cu părul răvășit, cămașa în neorânduială... Dar bicicleta? Rezemată neglijent de felinar, parc-ar vorbi. Întâi s-ar plânge c-a forțat-o în viteză; apoi s-ar văieta că bagajul adăugat, o legătură cu câte alea, plus panerul, ar fi fost adevărat lest, o mână de plumb gata-gata s-o răpună, nu altceva! Ah, acum observ! Grumazul se oferă din ce în ce mai mult privirii. Probabil că fruntea i se coboară sub gânduri. Desigur! Și umerii, înclinați înainte, de parc-ar
CAPTIV de ANGELA DINA în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370902_a_372231]
-
Versuri > Ipostaze > ÎN GRĂDINA CU LEGUME Autor: Sofia Raduinea Publicat în: Ediția nr. 1175 din 20 martie 2014 Toate Articolele Autorului ÎN GRĂDINA CU LEGUME În grădina cu legume, Vin copiii să le-adune; Roșii coapte, gogonele Pun copiii în panere. Și ardeiul pișcător, Dar frumos mirositor, Îl culeg, l-aseaza-n coș Că e bun la caltaboș. Gogoșarul roșu, mare, Îl culege fiecare, Să-l pună cu maioneza În salată londoneză. Varză cu multe volane, Că rochia unei doamne, O lasă pentru
IN GRADINA CU LEGUME de SOFIA RADUINEA în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353498_a_354827]
-
aprilie 2014. Maru-nalt din curtea mică L-a sădit a mea mămică. Și-acum este plin cu fructe, Toți copiii să se-nfrupte. Când plouă, ne-adaposteste, Când e-arsita, ne umbrește Și culegem multe mere În lădițe și-n panere. Are crengi până-n pământ Ce se leagănă în vânt, Trunchiul e-nclinat nițel C-au trecut ani peste el. Primăvară înflorește, Cu flori roz se-mpodobeste, Vara-ncep să pârguiască Fructele,s-ademeneasca ... Citește mai mult Maru-nalt din curtea micaL
SOFIA RADUINEA [Corola-blog/BlogPost/353705_a_355034]
-
s-ademeneasca ... Citește mai mult Maru-nalt din curtea micaL-a sădit a mea mamica.Si-acum este plin cu fructe,Toți copiii să se-nfrupte.Cand ploua, ne-adaposteste,Cănd e-arsita, ne umbresteSi culegem multe mereIn lădițe și-n panere.Are crengi până-n pamantCe se leagănă în vânt,Trunchiul e-nclinat nitelC-au trecut ani peste el.Primavara înflorește,Cu flori roz se-mpodobeste,Vara-ncep să parguiascaFructele,s-ademeneasca... XIV. ...AU CUȚITUL ȘI PÂINEA ! ..., de Sofia Raduinea , publicat în
SOFIA RADUINEA [Corola-blog/BlogPost/353705_a_355034]
-
ce simt și gândesc,... XXIV. ÎN GRĂDINA CU LEGUME, de Sofia Raduinea , publicat în Ediția nr. 1175 din 20 martie 2014. ÎN GRĂDINA CU LEGUME În grădina cu legume, Vin copiii să le-adune; Roșii coapte, gogonele Pun copiii în panere. Și ardeiul pișcător, Dar frumos mirositor, Îl culeg, l-aseaza-n coș Că e bun la caltaboș. Gogoșarul roșu, mare, Îl culege fiecare, Să-l pună cu maioneza În salată londoneză. Varză cu multe volane, Că rochia unei doamne, O lasă pentru
SOFIA RADUINEA [Corola-blog/BlogPost/353705_a_355034]
-
Să-l pună cu maioneza În salată londoneză. Varză cu multe volane, Că rochia unei doamne, O lasă pentru butoi, ... Citește mai mult ÎN GRĂDINA CU LEGUMEIn grădină cu legume,Vin copiii să le-adune;Roșii coapte, gogonelePun copiii în panere.Si ardeiul pișcător,Dar frumos mirositor,Îl culeg, l-aseaza-n cosCa e bun la caltabos.Gogosarul roșu, mare,Îl culege fiecare,Să-l pună cu maionezaIn salată londoneza.Varza cu multe volane, Că rochia unei doamne,O lasă pentru butoi,... XXV
SOFIA RADUINEA [Corola-blog/BlogPost/353705_a_355034]
-
un destin comun: 1916. Observam de aproape crucile, sub ploaia deasă, în vântul ce bătea disperat. Aplecată asupra unei cruci, am simțit pe umăr atingerea timidă a unei mâini. Am tresărit. Lângă mine stătea o țărancă, purtând pe braț un paner încărcat cu coșulețe din răchită în care, înfipte într-o bucată de mușchi de pădure, lâncezeau, botezate de ploaie, câteva flori de iarnă încadrate de ramuri ciuntite de merișor. - Cum m-ai speriat! Cine ești? De unde ai apărut?, am întrebat
PRIZONIERĂ LA PELEŞ de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 1180 din 25 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353838_a_355167]
-
Un regizor le dirijează mișcările, în timp ce, din sala de așteptare a gării, oameni curioși se holbează la ei. Între aceștia, pe primul rând, se înființase săteanca de la care cumpărasem coșulețul cu flori, în cimitir. Unde și-o fi lăsat acum panerul? Mă urc în tren. Se dă semnalul și vagoanele se pun în mișcare. Prin fața ochilor mei se perindă pentru ultima dată, femeia cu florile, mulțimea de gură-cască și la sfârșit, regizorul și soldații, figuranți într-un film al cărui unic
PRIZONIERĂ LA PELEŞ de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 1180 din 25 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353838_a_355167]
-
am să scriu cu via strugurilor copți, Furii vor să vină iar în miez de noapte Eu rup un chiorchine și-i hrănesc pe toți! Visul meu de vară a plecat lunatec, Am rămas în toamna frunzei arămii, Adun în panere fructele ce-s coapte Și le dau în dar celor ce sunt vii. foto internet Camelia Cristea Referință Bibliografică: A trecut / Camelia Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1337, Anul IV, 29 august 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014
A TRECUT de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1337 din 29 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/358251_a_359580]
-
Vasile Blănaru-Flamură, turnat din cremene la temelii Neamul Daco-Român și-a tencuit cu sânge pe mistrii gemetele străvechi, devenind neputincios în scrâșnete și ură. Așa și-a crescut pe marii ei fiii. În Codrul înverzit a binecuvântare, a răspândit din panere de argint șiruri de mărgăritare, apoi a răsfirat pentru fiecare menirea sa. Vasile Blănaru și-a pus peste trena păienjenișului celulei, popasul vălmășag, ca un cântec de jale. Din epitaful unui rapsod și-a încrustat la Aiud, testamentul ca o
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
ce-ți acoperea jumătate din trup. Devenisei atât de mică, o copilă! Tu însă, rămâi icoana copilăriei mele care venea de la biserică, atât de senină încât, fiecare gând te mângâia, bunico! Nu ți-am spus niciodată, cât te iubesc, cu panerul tău împletit de meșter și cănițele tale de moși împodobite cu cireșe și prune uscate, cu străchinile tale mereu pline, și mâinile tale, mereu dăruinde! Azi m-am întors în timp, îngerul meu! Am văzut iar lădița ta din lemn
BUNICII MELE de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 1133 din 06 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360173_a_361502]
-
doar de vânt. Și aș pune lacrima, Să ude grădină Ta. Frunzele le'as pune-n ie, Dorul meu să nu mi-l știe.... Aș înmulți grânele Si-as umple hambarele! În livezi gutui și pere Aș umple cu drag panere. Peste câmpuri auri, Spicele le-aș înmulți ! Aș pictă pi’un șevalet Roua ce-a picat pe floare Și i-a dat o sărutare, Dimineață pe răcoare ! Sus în vârf de munte-as stă. În genunchi, eu m-aș ruga
CAMELIA CRISTEA de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1053 din 18 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340336_a_341665]
-
pământ,Legănata doar de vant.Si aș pune lacrima,Să ude grădină Ta.Frunzele le'as pune-n ie,Dorul meu să nu mi-l știe.... Aș înmulți graneleSi-as umple hambarele!În livezi gutui și pereAs umple cu drag panere.Peste câmpuri auri,Spicele le-aș înmulți !Aș pictă pi’un sevaletRoua ce-a picat pe floareSi i-a dat o sărutare, Dimineața pe răcoare !Sus în vârf de munte-as sta.In genunchi, eu m-aș ruga,Pentru întreaga
CAMELIA CRISTEA de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1053 din 18 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340336_a_341665]
-
ceva în plus, este clar „figurat“, seamănă cu Q, fără să fie identic cu el: el pare un Q “contaminat “, îmbogățit sau sărăcit, adică “metaforizat “.Dau un exemplu, în versul:” Jinduit bluestem de aur, mărul,/ îl pândim să cadă în panere: “(Radu Gyr- Mărul de aur )- toți termenii subliniați de noi apar, prin conținutul lor semantic, îmbogățiți, căci bluestem de aur depășește sensul substantivului” invocarea urgiei divinității, nenorocire a cuiva, imprecație, ocară, meledicție“, de aur, pe acela de bogăție frumoasă, să
ROLUL METAFOREI CA LIMBAJ FIGURAT ÎN POEZIE, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 767 din 05 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341347_a_342676]
-
toți termenii subliniați de noi apar, prin conținutul lor semantic, îmbogățiți, căci bluestem de aur depășește sensul substantivului” invocarea urgiei divinității, nenorocire a cuiva, imprecație, ocară, meledicție“, de aur, pe acela de bogăție frumoasă, să cadă, însemnând speranța unei împliniri, panere, obiect din împletitură unde se păstrează ceva ce a fost cules. Jocul semantic dintre propriu și figurat, sprijinit pe accepția metaforică devenită sens fundamental, poate fi reactualizat în limba poetică prin confruntarea celor două sensuri sau, altfel spus, prin constrângerea
ROLUL METAFOREI CA LIMBAJ FIGURAT ÎN POEZIE, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 767 din 05 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341347_a_342676]
-
Articolele Autorului Maru-nalt din curtea mică L-a sădit a mea mămică. Și-acum este plin cu fructe, Toți copiii să se-nfrupte. Când plouă, ne-adaposteste, Cănd e-arsita, ne umbrește Și culegem multe mere În lădițe și-n panere. Are crengi până-n pământ Ce se leagănă în vânt, Trunchiul e-nclinat nițel C-au trecut ani peste el. Primăvară înflorește, Cu flori roz se-mpodobeste, Vara-ncep să pârguiască Fructele,s-ademeneasca Oameni mari, dar și copii Ce se
MARU-NALT DIN CURTEA MICA de SOFIA RADUINEA în ediţia nr. 1189 din 03 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341889_a_343218]
-
trezit sărutul tău dis-de-dimineață, hai, grăbește-te iubito, Soarele se-nalță! A plouat aseară, ceru-i mai senin, plecăm pe răcoare fânul să-l cosim. Coasele le-am ascuțit de lucesc în soare, apă-n fedeleș am pus și-n paner mâncare. Înjugat-am la car boii totu-i pregatit, vom munci din zori până-n asfințit. Vântul face valuri, valuri, în otava verde, uită-te! un iepuraș ce în lan se pierde. Fiecare-și are coasa gata pregătită și parcela lui
A FOST CÂNDVA... de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 129 din 09 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344279_a_345608]
-
nu s-au putut evacua odată cu sătenii și au continut să conviețuiască cu militarii. Când luptele s-au întețit în zonă, un ofițer i-a obligat pe copii să se refugieze și ei. Și-au pus câteva blide într-un paner de papură, și-au luat Joiana de funie, bucătăria lor de campanie, și au plecat spre Verșeni. Au zăbovit acolo vreo săptămână, dormind pe unde apucau, chiar și pe șant, alături de animalul care-i ținea în viață, apoi s-au
COPII ROMÂNI ÎN LAGĂRELE NAZISTE (II) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 619 din 10 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343732_a_345061]
-
obicei. Primeau în traistele agățate de după umăr colăcei sau bucăți de colac, covrigi, mere, ori pâine, de la sătenii colindați. Umblau cete, cete și strigau la porțile țăranilor: "Hai ieșiți cu colăceii, că veniră pițărăii" și sătenii ieșeau în porți cu panerele pline cu colăcei, cu mere, țuică sau vin fiert și cinsteau colindătorii, după vârsta acestora. Mai târziu, peste ani, la acest obicei, țăranii se vor limita a le da colindătorilor doar eugenii, mere, napolitane, biscuiți sau covrigei, iar numărul celor
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2135 din 04 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343120_a_344449]