7,718 matches
-
cerc de prieteni-artiști. Altea, localitatea în care s-a stabilit, are renume de magnet pentru artiști, un fel de Balcic spaniol, pe care mulți l-au ales ca loc de inspirație și atelier de lucru. Cu străzile sale strâmte, în pantă, flancate de căsuțe mici, albe, construite parcă aleator una în cârca celeilalte, Altea lasă impresia unui stup plin de viață, pulsând de energia pozitivă a locuitorilor săi sprinteni, mereu activi. Cum să nu te simți inspirat aici, unde până și
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94265_a_95557]
-
îndoielii, al suspiciunii exacerbate sare un nou pârleaz, aproape cosmic, atunci când trece de la pisică și rinocer la ...rasism, termen repetat de ,,convivii de piatră“ de opt ori în 14 rânduri de text. Doamne, cât de repede se poate luneca pe panta rasismului, a extremismului... Culmea ironiei dramaturgului față de stirpea bărbaților, candida chelnerița Daisy (Iulia Lazăr-Bleonț) este cea care pune degetul de rană: ,, Dar v-am spus că aici nu-i nimeni rasist. Ați deplasat problemă, aici e vorba pur și simplu
Primul spectacol Robert Wilson în România: RINOCERII, după Eugen Ionescu [Corola-blog/BlogPost/94243_a_95535]
-
a face tăcerile să grăiască ...asurzitor, necontenit, cei doi uzitând, desigur, de toate celelalte modalități scenice de expresie rămase la dispoziție. Dellakeza/ Dudard joacă foarte bine nedumerirea, apoi îngrijorarea pentru starea de sănătate a prietenului sau gata-gata să lunece pe panta ipohondriei (obsedat să nu devină altcineva, adică să nu se transforme în rinocer), în timp ce Mihali/ Berenger - baricadat în casă, șocat de metamorfozarea lui Jean, sub ochii lui - analizează, pe toate fețele, fenomenul rinocerizării, care l-a răvășit profund. Încercând să
Primul spectacol Robert Wilson în România: RINOCERII, după Eugen Ionescu [Corola-blog/BlogPost/94243_a_95535]
-
cu amețeală. cum iese pe poartă uca simte un gust ciudat în gură de parcă ar fi mestecat stofă. asfaltul se face dintr-o dată un covor pe sub care alunecă bile vălurindu-l. oameni de cârpă fără fețe coboară și ei strada în pantă până la podul de peste apa îndiguită din centrul orașului. „nu cad - nu cad - nu cad” repetă gâfâit uca și strânge cu degete amorțite plasa din ață gălbuie croșetată de olena în care duce pantalonii de sport prosopul și tenișii surprinsă (ca
sisi la zander by Cornelia Maria Savu () [Corola-journal/Imaginative/5573_a_6898]
-
Adrian Popescu Parcă ies din cețuri... Parcă ies din cețuri cei care s-au dus, Caută iar urme, însă urme nu-s... Uite, văd trei umbre, însă nu de magi, Din brădeturi sure vin la loc cu fagi. Coborând ei panta, sar din piatră-n piatră, Înspre luminișuri se grăbesc spre noi, Câinele nu-i simte, câinele nu-i latră, Umbre tot mai limpezi, dispărând apoi. Prieteni de demult, prietenii mei dragi. 1. Laurențiu-n față, fiul lui Ulici, Cel ce
Poezii by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/6573_a_7898]
-
Aurel Rău Semn Năimit, pe pante, un de-azururi azi, Nu-n stat de-o parte, un de-a pururi ieri. Dând veste-un vânt, silabisiri prin brazi, Ori prin clopotnițe-n vegheri, din Peri. Să spui, un semn. Ce totu-nseamnă, speri. Născut, făcut? Și
Poezii by Aurel Rău () [Corola-journal/Imaginative/6711_a_8036]
-
înhorbotată pe-o pânză proaspăt ieșită din mâna lui Boticelli de pe Major Hill, pe podul Alexandra, pe lângă Lacul Poveștilor, pe Champlain, pe insula Reginei Victoria, la Cascadă, la digul din Parcul Stanley, prin Vanier, spre Strathcona, la fântâna salutată din pantă, pe Range de steagurile unor nații străvechi la asfințit îmi venea să îngenunchez pe treptele dinspre Laurier ca în altarul de cununie recunoscătoare și fără de spaimă gata să-mi asum întreaga istorie până la moarte Furtunăla Ottawa Sub tunet și fulgere
Poezie by Elena Ștefoi () [Corola-journal/Imaginative/6967_a_8292]
-
nedând de ceeea ce se aștepta, țopăind zglobiu cu ciomagul de ulm în mână și continuând să rupă îngânat, în voie, crâmpeie de cântece care-i mergeau la suflet, s-a îndreptat spre drumul din marginea apropiată a pădurii de pe panta dealului de la Stutinăvodă. Își pusese în cap s-o lase la vale pe el, prin mijlocul acesteia, până la Cișmeaua lui Trică, unde să-și astâmpere setea, să-și arunce apă pe față și să se vâre cu picioarele în ulucele
Reîntâlnirea cu zmeul by Ovidiu Dunăreanu () [Corola-journal/Imaginative/6627_a_7952]
-
de știre prea târziu că mă aburcam pe ruinele încremenite, mute, siderale, ale altui bloc căzut, din care nu răzbea nici o urmă, nici un ecou de viață. M-am cățărat astfel înainte până la altitudinea unui ipotetic etaj 3, coborând apoi o pantă care mă ducea vertiginos în Hristo Botev; însă cam în dreptul fostului etaj 1 al fostei clădiri m-am pomenit cu un otgon gros înfășurat în jurul gâtului ca o cobră metalică ucigașă. Speriat, l-am apucat cu amândouă mâinile și mi
Aveți curajul să citiți ce urmează? by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/6672_a_7997]
-
la un moment dat, crezuse că o să moară înainte ca Africa să fie a ei, să îi intre în pori și să i se plimbe în sânge cu Mehria cu tot, și atunci i se făcu un dor nesfârșit de pantele muntelui Șarra, cu smocurile îngălbenite de iarbă, de soarele ca o flamă și de felul în care bărbatul arab o-n-tin-dea pe spate, posedând-o cu ochii, ca un șoim pregătit pentru vânătoare. În Africa uitase să plângă. Prin ușa bucătăriei
Mehria by Daniela Zeca () [Corola-journal/Imaginative/7937_a_9262]
-
mi-era frică chiar dacă rămâneam singur, blocat în cușca liftului. Știam că Tata, de-acolo, de sus, mă ridică. Ninsoarea Ce-a căutat strada Năvalnicului în viața mea? Cum și de ce am ajuns să locuim pe acea stradă periferică, în pantă, pavată cu pietre de râu, cu trotoare primejdioase? Și de ce o evoc, deși n-am locuit acolo nici măcar o lună? A fost doar un tranzit spre altă casă, în vreme ce bombardierele se înverșunau împotriva portului, nu departe de cartierul băncilor. Din
Memoria caselor by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/8000_a_9325]
-
Franz Josef îmi prinse de rever o insignă și-mi aduse, pe un cartonaș, două chiftele. Tremuram ușor, binevoitorul însoțitor mai îmi puse în spinare o scurtă de plastic de culoarea vântului turbat. Părea că autobuzul ia în piept o pantă abruptă, botul i se ridicase vertical, o privire fugară pe geam înregistră formații de nori, printre care zburam. La mari adâncimi, miriști acoperite de zăpadă se luminau când se risipeau norii, în depărtare șiruri de munți se profilau printre perdele
Printre coșmaruri by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12149_a_13474]
-
trebuia deschis abia peste câțiva ani, vârful din turnul de 76 de metri din Igreja dos Clerigos văzut odinioară de departe de vasele ce voiau să intre în port, oceanul cu apă sărată care se întâlnește cu Douro, străduțele în pantă, fin pavate, bisericile și casele împodobite cu azulejos, bucăți de faianță colorate în albastru, copiii zâmbindu-ți pe stradă și vânzătorul de castane coapte, aburinde, iată atmosfera care a întâmpinat la Porto sufletul actorilor, al regizorului, al scenografului, al trupei
Oblomov pe malurile Dourului by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/12217_a_13542]
-
pe Pamant ne bate Dumnezeul bunul cu furtuni și cnuturi ticluite-n cer. a plecat VIERU, a plecat pe jos cu o cruce-n spate, dusa-n anii grei. a urcat Golgota lui Iisus Hristos demn și în credința : totul pantă rei... inima lui caldă n-a mai vrut să bată, să mai cante versuri despre prunci și Țara; o...inima tristă lacrima curată, doliu-am pus pe glie... tare-i ger pe-afară. colo, pește PRUTUL care ne desparte cine
Poezii. In: Editura Destine Literare by Mariana Gheorghe () [Corola-journal/Journalistic/75_a_288]
-
Literatura trăiește, dar nu se predă. Manualul nu e, așadar, documentul unei capitulări precoce, sau o fostă erezie dusă de căpăstru, cum s-au mai văzut. Alcătuit sub formă de best of, e, mai degrabă, un soi de oprire în pantă, cu frîna de mînă trasă, ca să poți porni la loc. Există o oarecare coerență "procedurală" a selecției dar, dincolo de ea, fiecare autor își pune ordine în viață și în operă cum crede de cuviință. Capitolele, dacă se pot numi așa
Frîna de mînă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12259_a_13584]
-
sunt sfărâmate, marele/ curaj e să oprești arătătoarele" (Semnal) - "mai întâi dispar cifrele,/ în timp ce limbile pipăie/ greoaie și oarbe cadranul,/ nevenindu-le să creadă/ că nu mai au ce arăta" (Cadran) sau "Ars moriendi, înțelepciune/ a lunecării încete/ pe lungile pante ale serii,/ te-am învățat pe îndelete/ ca pe o rugăciune/ din copilărie/ ca să nu mă sperii/ când vine timpul" (Arta de a muri) - "M-am gândit la ea relativ des/ și la vârste diferite/ fără spaimă, fără mândrie/ fără
Sensul în derivă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12369_a_13694]
-
toate tipurile de eroziune, supraviețuind incredibil, pe un fragment de papirus, pe un colț de piatră, pe un petec de mătasă. Poetul nu știe niciodată spre cine trimite poemul. Aveam vreo zece ani cînd, în- tr-o fabuloasă poiană situată în pantă, pe care tatăl meu o cosea, m-am uitat la un pîlc de mesteceni ca și cum îi vedeam pentru prima dată. Erau sublimi, aerul se răsfăța atingîndu-le pielea argintie, frunzele lor gesticulau înțelesuri indescifrabile prin fața norilor. M-am îndreptat spre unul
Dinu Flămând și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12381_a_13706]
-
sosit băieții din armată." Altfel, mai depărtate de poveștile prin care aleargă motani desculți, sînt Ființele abstracte (1966). Se schimbă grafica, făcută de-acum (pînă la sfîrșit) din zei micuți și polimorfi, trași din aceleași linii leneșe, curbe. E diferită panta versului: ,adorm într-o femeie tînără/ pe care forma fructelor o-ncercuiește." Poezia începe, depărtîndu-se de basmele sprințare, să bolească, elegant, de vis. Este dispoziția din următorul volum, Interiorul legii (1968), avînd ca paspartu un ospicial număr 23, cu ,ieri
Șal cu ciucuri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11495_a_12820]
-
a adevăratelor repere, din depozitarea sub plapumă a opiniilor personale. Când alternativa este ,brazda sau șantierul", întreaga creativitate a lui Paul Cernat se irosește în afara unui cadru firesc de manifestare, în interstițiile unei societăți strâmb constituite și orientată, ireversibil, pe panta industrializării forțate. Desenele artistic executate, umplând caietele elevului și aleile din fața blocului, atrag atenția ,factorilor de răspundere" (în speță, tovarășa Diaconescu de desen). Micul Leonardo e trimis ,în documentare", la o consistentă sursă de inspirație ideologică: filmul Salutări de la Agigea
Decrețeii II by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11496_a_12821]
-
se poate citi cu ușurință în desenele lui Alexandru Olian. Casa lui Agârbiceanu, de pildă, afișează o sobrietate aulică, linia ei este scurtă și decisă, iar frontonul supraînălțat ce marchează corpul central reverberează în geometria lucarnelor care supraînalță, și ele, panta acoperișului. Mult mai liber și mai eliptic este realizată casa lui Ion Barbu, amestec de vegetație și geometrie, de hașură compactă și linie în tremol. Casa lui Bacovia este o aglomerare ilizibilă de planuri și de volume, un fel de
Desenul și memoria by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11638_a_12963]
-
în Rutenia, urcat pe un morman de pături pentru refugiați dintr-un camion al Crucii Roșii. Uitase cât de măruntă era sărăcia și acum aceasta îi devenise inaccesibilă. Ca să ajungă acasă, trebuia să parcurgă drumeaguri întortocheate, cu serpentine perfide și pante înfricoșătoare, cu trecători prin munți, alunecări de teren și podețe de piatră atât de înguste încât puteau fi trecute doar de asini. Abandonă camionul și o porni pieptiș. Valea de obârșie a lui Melmont se întindea pe un platou înalt
Snoo Wilson - Isprăvile lui Melmont by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/11754_a_13079]
-
atunci am barat orice drum al acestei înjositoare patimi. De aceea, nu trebuie să primim în nici un chip gândul păcatului 124 și să nu ne complacem în gânduri desfrânate, întorcând toate aceste gânduri spre cele duhovnicești, pentru că altfel, alunecând pe panta desfrâului, ajungem în prăpastia pierzării. IV. Felurile, formele, manifestările și consecințele desfrânării Ținând cont de persoanele care săvârșesc desfrânarea, putem sublinia faptul că felurile acestei patimi sunt în număr de patru. Astfel, desfrânarea este simplă atunci când se săvârșește între două
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
cea care se potrivește cel mai bine spre a justifica abdicarea de la sinele propriu, pentru că ea ne împinge să ne jertfim pentru cei pe care-i iubim. Între această dăruire de sine și abandonul de sine, satana păstrează mai multe pante atât de ușor înclinate, încât abia se simt. El știe că dragostea este domeniul prin excelență al confuziilor între viciu și virtute: în nici o altă parte omul nu se înșeală mai abitir în ce privește motivările sale și nu se mulțumește mai
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
pe avocații neîntrebați pentru că nu le-au diminuat șansele de mediatizare la care poate visează! Dacă mergem pe logică formală, orice individ filmat la locul de muncă te poate acuza că i-ai afectat "dreptul la imagine". Alunecând pe acestă pantă până la absurd, adică nu foarte departe, ar trebui interzise transmisiile meciurilor, pentru că-i surprind pe fotbaliști în posturi care "trivializează regulamentele sportive", atunci când ratează un gol sau când dau cu mingea în tribună. Ne aflăm la un pas de a
Site-uri pe centură by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11830_a_13155]
-
aceea dedicată de doamna Mariana Băluță-Skultéty* primei poezii elegiace grecești (și europene totodată) are darul de a te scoate, cititor avizat, nu din timp, ci din haosul lui. Pentru grecii din vechime, ca pulsație palpabilă a trecerii, a scurgerii totale (panta rhei, „totul curge”, exclamase Heraclit), ritmul unea cuvântul rostit cu muzica și îl transforma în ea. Autoarea acestui pe cât de savant, pe atât de atrăgător studiu își pornește ancheta de la premisa unui simplu adevăr. Dând naștere în același timp rostirii
Lira greacă by Liviu Franga () [Corola-journal/Journalistic/12941_a_14266]