161 matches
-
va primi la botez numele Dimitrie, pentru că se născuse în preajma zilei de 26 octombrie, când Biserica sărbătorește pe sfântul martir din cetatea Tesalonicului de la începutul veacului al IV-lea. Pare de asemenea a fi înrudit cu o ramură de aromâni - Papară - valahi macedonieni, stabiliți cu traiul ceva mai înainte în Galiția, fapt care ar vorbi despre originea balcanică pe o anumită linie a cărturarului. A studiat pentru început la Iași, la Colegiul de la Trei Ierarhi, înființat în timpul domnitorului Vasile Lupu. De
DOSOFTEI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 by http://confluente.ro/Dosoftei.html [Corola-blog/BlogPost/366952_a_368281]
-
din cel bun, puterea ursului. Puternic zdruncinat psihic din cauza întreruperii somnului Rocar plecă să execute porunca. De data asta cu o remarcabilă viteză fiindcă sarcina cu ulciorul îi plăcea foarte mult. Celălalt ucenic, Rogvaiv, primi poruncă să pună de o papară cu ouă de prepeliță și niște mușchiuleț afumat de batal, lângă care să fie un boț de brânză de burduf, dar și niște cârnăciori de mistreț, o mămăligă de mei, plus ceva acritură. - Hai, noroc frate Huni, cum îți mai
DERANJUL FARAONULUI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1405873450.html [Corola-blog/BlogPost/349363_a_350692]
-
măsuri folositoare nu au timpul să culeagă roadele care apar în perioada conducerii oponente. Aceștia din urmă culeg roade necuvenite și, bazat pe ele, pot lua măsuri aparent benefice a căror rezultate se transferă urătoarei puteri guvernamentale care, necuvenit, încasează papara. Boc a micșorat, între altele, salariile. Prin asta a echilibrat finanțele țării lovite de criză. Redresarea a dat roade 5 ani mai târziu permițând lui Victoraș să reîntregească salariile micșorate și azi chiar să spere la mărirea lor. Europa comună
VICTORAŞ NE VA MĂRI SALARIILE! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1437731335.html [Corola-blog/BlogPost/344009_a_345338]
-
și Dosofteia, născut la data de 2 mai 1956 în localitatea București, România, cu domiciliul actual în Germania, 99610 Sommerda, Thomas-Muntzerstr. 09, cu ultimul domiciliu din România, în municipiul București, str. Șura Mare, nr. 20, sector 4. (730/2005) 76. PAPARA TEREZA-MIHAELA, fiica lui Tudose Alexandru și Zangor Mariana, născută la data de 18 iulie 1973 în localitatea Brașov, județul Brașov, România, cu domiciliul actual în Germania, 82467 Garmisch-Partenkirchen, Am Weidlegraben 4, cu ultimul domiciliu din România, în localitatea Brașov, Bd.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175469_a_176798]
-
al Spitalului de Urgență Floreasca București; 28. domnului Dr. Nechita Dumitru Aurel, Ministru secretar de stat în Ministerul Sănătății; 29. domnului Dr. Neguț Marian, medic, director al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Microbiologic și Imunologie "Cantacuzino", București; 30. domnului Dr. Papari Aurel, medic primar psihiatru, Rector al Universității "Andrei Șaguna" din Constantă; 31. domnului Pavelescu Petre George, Inginer, Secretar de Stat în Ministerul Sănătății; 32. doamnei Dr. Poenaru Nicolae Marioara, Profesor universitar, medic primar ORL, Spitalul Clinic Municipal de Urgență Timișoara
EUR-Lex () [Corola-website/Law/163656_a_164985]
-
Matei V. Corneliu 963. Minai A. Ioan 964. Miu P. Ioan 965. Moga V. Vasile 966. Moldovan Gh. Gheorghe 967. Moldovan I. Mihail 968. Muntean Gh. Ioan 969. Muntean Virona George 970. Neagu A. Alexandru 971. Nistor I. Nicolaie 972. Papara I. Ilie 973. Pastiu Z. Iosif 974. Pintea I. Ștefan 975. Pleșa Maria Dumitru 976. Pop Biri Ludovic 977. Popa Ț. Teodor 978. Popescu N. Vasile 979. Pușcă Ana Vasile 980. Rafaila L. Grigore 981. Șandru Al. Emil 982. Sasu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/148747_a_150076]
-
I. Gorgos; Mihai Gloria; Dănuț Cosmin Grosu; Adrian Iov; M. Vasile Istudor; Dan Lambutchi; Augustin Mărgineanu; Nicușor C. Melinte; Traian Ț. Micu; Radu Moarcas; Ioan Moisa; Petru Daniel Mureșan; Costică A. Nica; Ion Olaianos; Vasile Oprea; Gabriel Panac; Ciprian D. Papara; Lucretia Paraschiv; Ion S. Pintilie; Liliana Pârvu; Georgel Polcovnicu; Petru Popa; Stelică Popescu; Remus D. Radu; Ioan I. Robu; Petre P. Rodeanu; Nicolae N. Rusu; Gavril Salajan; Ema B. Sandor; Ioan Ț. Sandu; Pompei Marius Sasarman; Marcel D. Sauca; Ion
EUR-Lex () [Corola-website/Law/125079_a_126408]
-
De La Tisa Nr.7 Et.1 Ap.7 țel: 203291 17719 PÂNĂ LUCIAN IOAN (n.1978) 3901 SC ECO SERV CONTA SRL Lugoj Str.Tesatorilor Bl.13 Sc.A Et.2 Ap.8 Cam.2 Jud.Timiș țel: 336179 21428 PAPARA FELICIA (n.1969) 3293 SC FEPA IMPEX SRL Timișoara Str.Mangalia Nr.52 Ap.4+5 țel: 241655 21429 PAPARA GABRIEL SORIN (n.1968) 3293 SC FEPA IMPEX SRL Timișoara Str.Mangalia Nr.52 Ap.4+5 țel: 241655 8067
EUR-Lex () [Corola-website/Law/204172_a_205501]
-
CONTA SRL Lugoj Str.Tesatorilor Bl.13 Sc.A Et.2 Ap.8 Cam.2 Jud.Timiș țel: 336179 21428 PAPARA FELICIA (n.1969) 3293 SC FEPA IMPEX SRL Timișoara Str.Mangalia Nr.52 Ap.4+5 țel: 241655 21429 PAPARA GABRIEL SORIN (n.1968) 3293 SC FEPA IMPEX SRL Timișoara Str.Mangalia Nr.52 Ap.4+5 țel: 241655 8067 PARVULET GRIGORE (n.1941) 0348 SC PAD EXPERT SRL Timișoara P-Ta Istria Nr.3 țel: 0723518405 15452 DODENCIU DANIELA
EUR-Lex () [Corola-website/Law/204172_a_205501]
-
de la Căput, Peștera Buciumul Sucit, Peștera Vântului, Peștera Vadu Crișului, Peștera Șura Mare, Peștera din Peretele Dârnini, Peștera Coliboaia, Avenul de sub Pietruța, Peștera Izvorul Tăușoarelor, Peștera-aven ghețarul de sub Zgurăști, Peștera Cetatea Rădesei, Peștera Pojarul Poliței, Peștera Scărișoara, Peștera Huda lui Papară, Vânătările Ponorului, Izbucul de la Cotețul Dobreștilor, Avenul de sub Colții Grindului, Peștera Gaura cu Muscă, Peștera Bolii, Peștera Neagră, Peștera Ghețarul de la Vârtop, Avenul din Piatra Ceții, Peștera Calului, Peștera Bisericuța, Peștera din Dealul Cornului, Peștera Mică de la Vânătare, Peștera Dâlbina
Marcian Bleahu () [Corola-website/Science/331489_a_332818]
-
pe drumul național DN75 Turda-Câmpeni, până în localitatea Sălciua de Jos, iar de aici pe drumul comunal parțial asfaltat, circa 5 km până în cătunul Sub Piatră. Huda este un regionalism ce înseamna cale îngustă, groapă, gaură în pământ, peșteră sau adăpost. Papara poate avea la origine latinul papă ce înseamna conducător religios, preluat în limbile "barbare" papar. Deci Huda lui Papara ar putea înseamnă adăpostul, casa conducătorului religios. În preistorie și în vremea dacilor peșteră a fost folosită că locuința și loc
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
5 km până în cătunul Sub Piatră. Huda este un regionalism ce înseamna cale îngustă, groapă, gaură în pământ, peșteră sau adăpost. Papara poate avea la origine latinul papă ce înseamna conducător religios, preluat în limbile "barbare" papar. Deci Huda lui Papara ar putea înseamnă adăpostul, casa conducătorului religios. În preistorie și în vremea dacilor peșteră a fost folosită că locuința și loc de cult. Nu departe, la nici 20 km distanță se află ruinele cetății dacice, Apoulon (Piatră Craivii) clădita în
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
3-lea î.e.n., pe vremea regelui Rubobostes(unde se crede că Decebal și-a pus capăt zilelor). Zamolxes, zeul dacilor s-a retras într-o peșteră din Trăscău, cea mai mare și mai vizibilă. Aceasta ar putea fi Huda lui Papara. Preluat din latină, modelat în română a rezultat Huda lui Papara. Mai sunt și câteva explicații umoristice care leagă substantivul papara de omleta, născocite de ghizii inventivi care au administrat peșteră în anii '80. După DEX, papara este un fel
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
Decebal și-a pus capăt zilelor). Zamolxes, zeul dacilor s-a retras într-o peșteră din Trăscău, cea mai mare și mai vizibilă. Aceasta ar putea fi Huda lui Papara. Preluat din latină, modelat în română a rezultat Huda lui Papara. Mai sunt și câteva explicații umoristice care leagă substantivul papara de omleta, născocite de ghizii inventivi care au administrat peșteră în anii '80. După DEX, papara este un fel de mâncare preparată din felii de pâine prăjită, presărate cu brânză
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
a retras într-o peșteră din Trăscău, cea mai mare și mai vizibilă. Aceasta ar putea fi Huda lui Papara. Preluat din latină, modelat în română a rezultat Huda lui Papara. Mai sunt și câteva explicații umoristice care leagă substantivul papara de omleta, născocite de ghizii inventivi care au administrat peșteră în anii '80. După DEX, papara este un fel de mâncare preparată din felii de pâine prăjită, presărate cu brânză și opărite (cu apă sau cu lapte). Așa ceva nu se
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
fi Huda lui Papara. Preluat din latină, modelat în română a rezultat Huda lui Papara. Mai sunt și câteva explicații umoristice care leagă substantivul papara de omleta, născocite de ghizii inventivi care au administrat peșteră în anii '80. După DEX, papara este un fel de mâncare preparată din felii de pâine prăjită, presărate cu brânză și opărite (cu apă sau cu lapte). Așa ceva nu se cunoaște în zonă. Mâncarea făcută din ouă bătute, cu slănina fripta, ceapă verde și brânză o
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
generatii care au trăit aici. În plină epoca a bronzului când probabil a fost descoperit aurul Apusenilor, așezările umane explodează și urcă de pe văile fertile ale râurilor pe vârfurile munților, până la 1300 m altitudine. La Sălciua, lângă peșteră Huda lui Papara, au fost descoperite morminte tumulare vechi de 5 milenii. De aici, povestea merge mai departe... De la sfârșitul acestei epoci a fost descoperit în zona intrării un celt de bronz, depus că ofranda zeului într-o fisură a peretelui de calcar
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
degradarea treptată a amenajării, în final o viitura de proporții distrugând-o complet. În 2002, Clubul Polaris este afiliat Universității "1 Decembrie 1918" din Albă Iulia, sub coordonarea prof.univ.dr.geolog Nicolae Ludușan, care ia în custodie și Peșteră "Huda lui Papara". În colaborare cu asociația "ALBAMONT", în anul 2004 începe acțiunea de reamenajare pentru vizitare a peșterii, printr-un program cu finanațare europeană, amenajrea nefiind, deocamdată, finalizată. Fauna cavernicola este în curs de cercetare. Aici se află cea mai bogată fauna
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
din Cluj Napoca, au început în 1998, iar măsurătorile propriu-zise din 1999. Atunci au fost identificați 5.000-6.000 de indivizi, din 6 specii. În iarna lui 2007-2008, numărătoarea a indicat cca 84.000 de lilieci din 9 specii. Huda lui Papara este, astfel, singura peșteră europeană unde numărul chiropterelor cunoaște o evoluție pozitivă și constantă. Numărul cel mai mare de lilieci este dat, în special de 4 specii: Miniopterus schreibersi, Pipistrelus pipistrelus, Myotis myotis, Rhinolophus ferrumequinum. În peștera au mai fost
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
Cheile Râmețului, Cheile Poșăgii, Cheile Turzii, Cheile Turenilor, Cheile Runcului, Cheile Pociovaliștei, Cheile Ampoiței, Cheile Găldiței și Turcului, Cheile Văii Cetii, Iezerul Ighiel, Laricetul de la Vidolm, Pârâul Bobii, Pădurea Sloboda, Poienile cu narcise de la Tecșești, Piatra Cetii, Peștera Huda lui Papară, Șesul Craiului - Scărița-Belioara și Vânătările Ponorului. Aria protejată (încadrată în bioregiunea alpină a laturii sudice a Munților Apuseni, grupă montană ce aparține lanțului carpatic al Occidentalilor; și cea continentală a culoarului depresionar de pe cursul mijlociu al Mureșului) reprezintă o zonă
Munții Trascăului (sit SPA) () [Corola-website/Science/333640_a_334969]
-
erau: - mămăliga din făină de porumb, era o mâncare obișnuită din meniul curent al locuitorilor și se servea împreună cu brânză, unt, ouă și lapte, - sarmalele cu carne, o mâncare foarte mult apreciată în special de sărbători, cu sânger și slănină, - papară de ouă (“cotovei”-ouă în tigaie la care se adaugă puțin lapte și puțină făină de porumb), - în perioada posturilor ciorbe de cartofi sau de fasole uscată, - la desert se serveau “pancove”-gogoși sau “scoverzi”-clătite, - prăjiturile obișnuite “porony”,cu
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
Viu" București și "Cristal" Oradea ajung, în decembrie 1983, la uriașa cascadă finală. Deschiderea peșterii, monumentală, de aproape 40 m înălțime și 12 m lățime la bază, rivalizează cu intrările din mult mai cunoscutele Cetățile Ponorului sau Peștera Huda lui Papară. Peștera are o galeria activă, unică, de 3.143 m lungime, care este greu de parcurs întrucât zonele uscate alternează cu lacuri, cascade și baricade de bolovani imenși care fac înaintarea un calvar. Prima sală în care se pătrunde, după
Peștera Șura Mare () [Corola-website/Science/313780_a_315109]
-
100%. Temperatura aerului oscilează între 8 si 10 grade , iar a apei între 7 si 9 grade în acord cu temperatura de afară. Datorită golorilor mari, pe tot parcursul peșterii se simte un curent de aer. După Peștera Huda lui Papară, Sura Mare adăpostește a doua mare colonie de lilieci în România. Colonia de pipistrellus se află la aproximativ 350 m de la intrare, iar la înalțimi mai mari există pe pereți și colonii de Miniopterus schreibersi. Au fost descoperite urme de
Peștera Șura Mare () [Corola-website/Science/313780_a_315109]
-
vrea gazdei cel care a mâncat, cât a lăsat în blid” (Pamfil Bilțiu, 2004). Regula este valabilă și în cazul băuturii. Maramureșenii preferă, la mâncarea de dimineață (micul dejun) o masă consistentă (coleșe cu brânză, lapte acru, slănină și „mâncărușa” - papara din ouă). Gustarea mică se ia pe la 9.00-10.00, iar gustarea mare pe la 12.00-14.00. Ujina e programată în jur de 18.00, iar seara cina. La „gustarea mare” e obligatorie „zama” (supă sau ciorbă). (Petru Dunca, Delia
Arta culinară maramureșeană () [Corola-website/Science/314169_a_315498]
-
vedea pe domnișoara Puchiu făcând dragoste cu un bărbat, mângâindu-l și Îmbrățișându-l cu tandrețe. Și tocmai lui biata domnișoară Puchiu liniștitul și seriosul Gore Ștefănescu avea să-i facă pocinogul. Și asta numai din cauza glumelor noastre piperate, dar papara nu a Înghițit-o numai Gore, ci la toți ne-a fost rușine de noi Înșine. Noroc că domnișoara Puchiu, fină și delicată, a ieșit cu demnitate din o situație care se putea, dacă ar fi fost o altă profesoară
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Virgil Sacerdoțeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1554]