115 matches
-
de credință, iar bisericile lor erau la fel de mari și de împodobite ca și bisericile ortodocșilor. "Armenii se socotesc supuși, la fel ca și târgoveții și neguțătorii din alte cetăți și târguri ale Moldovei și plătesc domnului aceeași dajdie. Ca și papistașii, ei au biserici tot atât de mari și la fel de împodobite ca și bisericile dreptcredincioșilor și își urmează slobozi legea lor." Una dintre cele mai puternice comunități de armeni din țară s-a conturat la Iași. Fiind un popor religios, oriunde exista o
Biserica Armenească din Iași () [Corola-website/Science/317562_a_318891]
-
tradiționalism și autohtonism închistate. Se părea că îl mai apropie de colegii săi de generație și de cei care făceau din ortodoxie ortodoxism, căutînd aici sigla specifică a românității (Nu-l declarase Nae Ionescu pe Samuil Micu Klein un "călugăr papistaș", socotind că acest exponent de seamă al Școlii Ardelene, pentru că era greco-catolic, n-a fost, pur și simplu, român?). Se constata încă în Schimbarea la față a României că e, și din acest punct de vedere, departe de ortodoxismul manifest
Cioran în 1937 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16014_a_17339]
-
Terenul fiind pregătit, procesul sacrificării putea continua și pe alte planuri. În special trebuia ajustată grila de receptare și printre primii care-au ținut să se remarce în acest sens, la numai doi ani de la moartea poetului, a fost canonicul papistaș de la Blaj, Alex. Grama. El n-a reprezentat o opinie critică, un punct de vedere, ci un fenomen, o galaxie resurecționată în anii din urmă de un alt "canonic" rabinul Moses Rosen, pentru care Eminescu a reprezentat o nevindecată obsesie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
pe malul său din stânga, înspre aval, pătrunzând în adâncime, afundându-se cale de zile și zile întregi, prin zăvoaie și prin pâlcuri de pădure vârstnică și încâlcită, care transformau după-amiaza călătoare, în amurg. Curioși, băștinașii schismatici și hirsuți, le permiseseră papistașilor înzăuați să avanseze tactic o vreme, până când, îmboldiți de răsuflarea premergătoare a iernii și plictisiți, probabil, să-i tot iscodească, într-o vineri, pe la prânzișor și fără nici un fel de avertisment, declanșaseră atacul. Ambuscada lor devastatoare, reușise. Mândrii cavaleri ai
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
fost și epoca în care trecerea de la ev mediu la modernitate devine tot mai evidentă. Impresionați de experiențele sociale și economice apusene ale timpului 45, cărturarii români încep să dea uitării „pielea de oaie“ care ascundea „firea de lup“ a „papistașilor“46 și să-și declare tot mai insistent admirația pentru Europa, o lume care se întindea din Anglia până în Rusia, excludea însă Imperiul otoman și era asimilată Creștinătății 47. • Alexandru Duțu, Etapele civilizației europene în viziunea umaniștilor români, în „Revista
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
și caracterul meu dezinteresat, bunuri la pachet necunoscute pe cheiul său de pe vremea lui Canning și Rowley! (E-adevărat, un domn caritabil, unul pe nume Colston, a făcut contrabandă cu o cantitate considerabilă din acesta; dar, dovedindu-se că era papistaș, societatea adoratoare a consilierilor orășenești s-a străduit să-l strîngă de gît cu jurămîntul de loialitate.) Las de asemenea religia mea Dlui Dr. Cutts Barton, Protopop de Bristol, prin prezenta împuternicind pe sub-paracliser să-l pocnească în cap cînd
[Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
a fi condamnat la ardere pe rug. O piatră comemorativa a fost depusă la Pudding Lane, iar pe această eră inscripționat următorul text:"Aici, prin îngăduința Cerurilor, Iadul s-a dezlănțuit asupra acestui oraș protestant, izbucnind din inimile răuvoitoare ale papistașilor barbari." Piatră a fost mutată în 1830 la Muzeul din Londra. <footnote Frances Dolan Ashes and "the Archive": The London Fire of 1666, Partisanship, and Proof Journal of Medieval and Early Modern Studies Vol 31, Nr 2, 2001, pag. 379-408
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
oricum lucrurile nu mai merg. Sofica din mahalaua biserica cu Brad își aduce aminte, la doi ani de la căsătorie, că soțul ei, An drei vizitiul, este venit de la Timișoara, oraș locuit în mare parte de unguri, de germani și de „papistași“. motivul de divorț se construiește în jurul ereziei acestuia, femeia invocând nesiguranța în care trăiește zi de zi, deoarece nu știe de este „creștin sau neamțu“. Dintr odată, religia și starea socială a soțului (presupune că ar fi țigan) capătă importanță
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
despre trecutul comunei Cotnari ). Biserica catolică reconstruită de C. Balș „Târgul Cotnari, zice Cantemir în Descriptio Moldovae, este vestit numai pentru viile lui cele slăvite, care pe toate altele le întrec. Stăpânirea as upra lui este încredințată Paharnicului celui mare. Papistașii au întrânsul o Biserică de piatră prea frumos zidităʺ.( Este vorba de biserica a cărei ruine se văd și azi , constr uită în vremea lui Despot Vodă și devenită mai târziu catolică). Clădirea bisericii ar fi fost acoperită cu și
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
lăsând calul să se ducă singur la ale sale; iată, ți am adus oaspeți de soi. Vino și te închină în fața măriei sale beizade Alecu. Și să ș tii că lângă el se află un popă vestit de la țara Franțuzului. Fiind papistaș și iritic, adică nefiind de-o națiune și o lege cu noi, și neștiind nici limba noastră, lui să nu-i săruți mâna, însă de ospătat să-l ospătăm, muiere, ca să și aducă aminte în toate zilel e vieții lui
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Ascult, șătrarule. - Mulțumesc, măria ta. Deci dar ducându mă eu odată l a Cotnari, am făcut o petrecere, cu unul Matiaș care, z icea el, ar fi fiind strănepot acelui Feltin Sasu, pivnicer a lui Ștefan Vodă Bătrânul. Măcar că i papistaș, eu cu dânsul m-am înțeles; ș-am petrecut noi ca frații. Acu, la despărțire, z ice acel Matiaș că tare i-a plăcut întâlnirea și lucrarea aceea a noastră și că el vra să pomenească precum știe prietenia pe
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
as upra buc atelor. De Marenne înclină o clipă fruntea în fața se mnului; apoi mai gustă odată: - A!a!a! făcu el pe trei tonuri diferite și b inecuvân tă și el: Bonum fuit istud, optimum hoc est! - Ce zice papistașul? întrebă popa Nicoară. - Zice că n a fost rău nici celălalt, dar decât aista altul nu poate fi mai bun. - Bune sunt toate, măria ta, mormăi apăsat preotul, cu privirea piezișă. Toate sunt bune, căci sunt de la Dumnezeu. Spune-i
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
vinul. Ba cu botezurile, ba cu înmormântările. Fug de colocolo călare și nu pot dovedi. Nici n-am vreme să slujesc la biserică. Așa, câteodată, mă oprește acest ne pot, din fugă, la un pahar de vin. Spune-i așa papistașului că noi n-avem știință multă, dar slujba ne o facem; și că nu vreau să mă cl ănțănesc cu el, pentru că Dumnezeu vede și înțelege. Ruset tălmăci abatelui această cugetare. - Foarte adevărat și adânc spus! - zise de Marenne, zâmbind
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
el, pentru că Dumnezeu vede și înțelege. Ruset tălmăci abatelui această cugetare. - Foarte adevărat și adânc spus! - zise de Marenne, zâmbind către preot; și își aplecă spre ulcic ă ochii înduioșați. - Măria ta, urmă cam înfierbântat părintele N icoară, dacă vra papistașul să cunoască știința de învățătură, apoi când ajunge la Iași, să se înfățișeze la înalt prea sfinția sa Kirio Kir Dosoftei. Acela știe nu numai sârbește, ci și elineșt e și latinește. Să se ieie amândoi la harță, să se taie în
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
se taie în vo rbe c-an săbii. Ș-apoi o vedea franțuzul pe dracu! Cu aceeași întărâtare, părintele cel zbârlit se repezi la mâncări și și turnă îmbelșugat din vinul acruț. El nu voia să știe de sași și papistași, nici de vinuri din alt loc decâ t din satul lui și din podgoria răzășească, pe care le-au băut moși și strămoși. Griga nu era de aceeași părere, și prețuia în vârful limbii și-n nări noblețea anilor vinului
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
aibă un anume interes artistic. Apar descrieri exacte și puternic evocatoare, ca înscăunarea episcopului Atanasie - un tablou amănunțit, plin de mișcare -, pasaje pur narative, precum grozăvia ciumei și a foametei din 1718-1719, o întâmplare cu botezul unor copii de țigani papistași, sau altele, în care povestirea e realizată cu ajutorul dialogului, căpătând tente dramatice: o slujbă a preotului Todor, terminată cu o gâlceavă foarte laică, surprinsă cu umor, anchetarea autorului de către sfatul cetății - autentică pagină dramatică, în care schimburile de replici comunică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290130_a_291459]
-
fost mai târziu extinsă și mărită cu ajutorul daniilor venite din Rusia. O dată, sfântul a acționat ca mijlocitor și În timpul dom‑ niei otomane. Un doctor de la curte avea o singură fată, care era posedată de un demon. Doctorul de la curte, un papistaș, nu știa cum ar putea remedia situația. A afirmat că ar da orice În schimbul mântuirii fetei. În această perioadă, bătrâ‑ nul Sava era În Constantinopol, iar cinstitul cap al Sfântului Pantelimon săvârșea multe vindecări care sporeau slava lui Hristos În
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
una exagerată, ci chiar periculoasă pentru orice așezare religioasă. Ispita politicului nu a ocolit o parte a clerului ortodox care își manifesta dorința de a intra în arena publică, demonstrând o dată în plus că "în sufletul chiriarhilor români hălăduiește duhul papistaș al puterii pentru putere"6. Pătrunderea oamenilor Bisericii pe scena politică are consecințe grave, de la transformarea acesteia într-un instrument în mâna puterii politice, până la crimă 7. Dincolo de aceste cazuri flagrante de intruziune a religiosului în sfera politicului, au existat
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
în fiecare săptămână. Dar cap personal, nu! E timpul să ne întrebăm încotro mergem. Într-un așa de scurt timp, trei manifestații caracteristice: BUST patriarhal, MĂNUȘI ROȘII cardinalicești și acum, CAP ALB. Se poate o mai categorică scăldare în apele papistașilor?". 19 Pentru o bună înțelegere a raportului dintre Biserică și stat în contextul actual, vezi lucrarea excepțională a teologului Radu Preda, Biserica în Stat. O invitație la dezbatere, Cluj-Napoca, Editura Scripta, 1999. 20 Nae Ionescu, Duminica, în "Cuvântul", an III
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
români și germani? La supărare, Mara aruncă vorbe grele: Națl care sucește mințile fetei ei e spurcatul de neamț, iar de Hubăr femeia se plânge că-i e alături în afaceri doar la câștig, iar la pagubă o lasă singură. Papistașii sunt oameni dușmănoși conchide Mara după depășirea momentului tensionat dintre cele două etnii declanșat involuntar de copiii Marei în celebra scenă a traversării periculoase a Mureșului la care Persida se angajează, alături de fratele ei, hotărâtă să rezolve nedreptatea pe care
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
cel leneș, neascultător și arțăgos, care strică copiii, Bocioacă refuză la rândul său, să-l ia de ucenic pe feciorul obraznic al văduvei care aprinsese focul de-o parte și de alta a Mureșului. Acuzată că și-a vândut fata papistașilor, Mara se hotărăște să o retragă de la mănăstire. Cu un profund sentiment de vinovăție născut din implicarea ei în evenimentele nefericite ale ultimelor zile, maica Aegidia încearcă, strâmtorată, să îi găsească Persidei un loc între copiii săraci și neplătitori găzduiți
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
l răpesc, i-l aruncă în prăpastia adâncă, în foc mistuitor, și atât nepot avea și dânsa. Când preotul vărsă apa sfântului botez în capul copilului, ea tresări străbătută de fiori și ochii i se umplură de lacrimi. Acum era papistaș nepotul ei, cel mai iubit dintre toți oamenii era papistaș. Discursul identitar al Marei pe care l-am întâlnit atât de des, conotația termenilor și noțiunilor referitoare la "corcire", respingerea hotărâtă a înrudirii cu neamțul Națl își găsesc acum dezlegarea
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
mistuitor, și atât nepot avea și dânsa. Când preotul vărsă apa sfântului botez în capul copilului, ea tresări străbătută de fiori și ochii i se umplură de lacrimi. Acum era papistaș nepotul ei, cel mai iubit dintre toți oamenii era papistaș. Discursul identitar al Marei pe care l-am întâlnit atât de des, conotația termenilor și noțiunilor referitoare la "corcire", respingerea hotărâtă a înrudirii cu neamțul Națl își găsesc acum dezlegarea în obsesia purității, a "curățeniei" confesionale. Cum justificăm atunci replica
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
următoare acestei concludente izbucniri emoționale? E frumos! grăi dânsa întorcându-se spre Persida. E frumos și la dânșii botezul! Oameni suntem cu toții, tot creștini, creștini adevărați, tot un Dumnezeu avem. Ce s-a întâmplat cu Mara care știa că botezul papistaș nu e unul adevărat așa cum Maica Domnului nemțească nu e o adevărată Maică precistă?! Răspunsul îl deține, de această dată, Persida care impresionată de uimitoarea "repliere" a mamei sale o copleșește la rândul ei pe aceasta cu o afirmație și
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Shandy de Sterne, un naratar este evocat întro manieră mai jucăușă și este mustrat pentru neatenția sa: Cum ați putut, doamnă, să fiți atît de neatentă la citirea ultimului capitol? V-am spus acolo că tatăl meu nu a fost papistaș! Ba nu mi-ați spus așa ceva, domnule! Doamnă, vă cer permisiunea de a repeta că v-am spus, în măsura în care cuvintele pot să exprime acest lucru... Noi, cititorii, sîntem amuzați de situația în care o entitate fictivă este enervată într-un
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]