936 matches
-
cărora poporul, "gura lumii", definea și aprecia pe conducători: cel Bun, cel Rău, cel Viteaz, cel Cumplit. Chiar epitetele fizice sau circumstanțiale aveau o rezonanță valorică: Șchiopul, Turcitul. Cu atât mai mult admirabilele metafore aplicate unor conducători fictivi: Ciubăr sau Papură Vodă, valabile și astăzi. La nivel cult, o neașteptată justificare a puterii prin forță vine din partea Mitropolitului moldav Dosoftei care, traducând Psalmii, a mai adăugat de la el următorul catren: "Minunată-i unda mării,/ dar mai tare-i Craiul țării,/ căci
LEGITIMITATEA PUTERII by Paul Alexandru Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/16938_a_18263]
-
să distrugă, în efigie, imaginea dușmanului generic al românității. în loc să vedem partea bună a lucrurilor - și anume, că un intelectual de super-clasă precum Tony Judt dedică un articol României, și încă într-o revistă de extraordinar prestigiu - căutăm noduri în papură acolo unde ele nu există. O lectură lucidă a scrierii sale, "Romania: the Bottom of the Heap" (imaginea amintește jocul de rugby, și nu crematoriul sau abatorul, așa cum sugerează unii comentatori nervoși de la București sau legați de București!) ar duce
Trista viață a naționalistului de nicăieri by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15722_a_17047]
-
cele mai iritate. Iritarea este tonul lungilor intervenții ale domnilor Mircea Iorgulescu și Andrei Brezianu din revista 22 (6-12 nov.), unde însoțesc fragmente din eseul cu pricina. Un pic altfel al domnului Iorgulescu este o mostră de căutat nod în papură: toate observațiile pe care le conține sînt așa-zicînd de mîna a doua. De pildă: Moldova nu e provincia natală a președintelui Iliescu, Imperiul Austro-Ungar a stăpînit Ardealul după cel Habsburgic, Cadrilaterul n-a devenit parte a României după 1920, ci
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15738_a_17063]
-
luna septembrie și în Marea Britanie, dar cred că i s-ar fi potrivit mai bine, de la bun început, un idiom englezesc pur-sînge. Însă faptul că a fost tradusă e atît de valoros în sine, încît nu merită căutat nod în papură. Cititorii din România vor fi citit deja, nu o dată, ci de mai multe ori, acest excepțional Jurnal, iar criticii au avut deja multe de spus. Nu vreau să adaug nimic - aici și acum - la analiza conținutului cărții, ci prefer să
Tragedia diferenței by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16322_a_17647]
-
bibliotecii de-acasă. Fără îndoială, e foarte bine lucrată. Tocmai într-aceasta și constă problema ei - cam singura: pentru o atât de măiastră urzeală, emoția rămâne puțin datoare. Este vorba, nici mai mult, nici mai puțin, de căutarea nodului din papură. Dar el există. Îndemânaticul Maurensig pare să-și fi dezvoltat strălucit o inteligență strict manuală, cu care lucrează combinatoric, ca un împletitor de coșuri ce manipulează laborios, nezăbovind prea mult asupra materialului și a procedeului, preocupat exclusiv de corectitudinea execuției
Viole, șah și literatură by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16592_a_17917]
-
ce duc înspre marile Palate ce s-au construit în ultima perioadă pe margine de Lac sau de "baltă" Snagov. Lacul cu același nume "Snagov" poate fi numit și "Baltă" întrucât e atât de neîngrijit, de nefardat, de netoaletat, stuf, papură, nuferi, ba chiar și guri de canalizări care aduc și ele ce aduc de pe la câteva din curțile boierești. Pe drumurile ce duc spre aceste palate sunt o sumedenie de gropi deoarece aceiași boieri ai vremurilor noi, când și-au ridicat
Palate pustii by Anatolie Paniș () [Corola-journal/Journalistic/11876_a_13201]
-
Acasa > Versuri > Farmec > CONCERT ÎN LA MINOR Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1516 din 24 februarie 2015 Toate Articolele Autorului CONCERT ÎN LA MINOR Să fi fost după chindie, Când prin papură, ușor, A plutit o armonie, Era, cred, în La minor. Apoi alta și-ncă una, Nuferii au tresărit Clătinând în valuri luna Palidă în răsărit. Și-n lumina mișcătoare, Cu ochi mari, ca de strigoi, S-au pus, soro, pe
CONCERT ÎN LA MINOR de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382746_a_384075]
-
dar poeții sunt adeseori nedrepți atunci când se consideră nedreptățiți). Autovictimizarea face legea acum. De obicei pe criterii rasiale: e convinsă că marginalizarea ei se datorează unui antisemitism funciar de care se face vinovată cultura română. Caută, prin urmare, nod în papură tuturor cunoscuților, cărora le detectează (cu o abilitate vecină cu hipersensibilitatea) reflexe de naționalism gregar. Că, totuși, poeta exagerează în suspiciunile ei, o dovedește un amănunt așa zicând marginal: povestind o șuetă cu criticul Ov. S. Crohmălniceanu (căruia, e evident
Chestiuni de conștiință by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2574_a_3899]
-
romi, va aduce ibrice din cupru, platouri din lemn, coșuri împletite, bijuterii din argint, cupru și alama, obiecte de vestimentație din materiale tradiționale rromani la modă. Participanții la festival vor putea interacționa și învață meșteșug de la argintari, sticlari, împletitori în papura, ceramiști care au păstrat tradiția ceramicii de Cucuteni și Gumelnița, dar și arta chiromanției și tarotului. PROGRAM Vineri, 11 septembrie, se deschid porțile Grădinii Uranus (str. Uranus, 144) de la ora 14.00 Scenă mare - Grădină Uranus 14.00 - Lunch balcanic
Balkanik Festival își deschide porțile vineri, la Grădina Uranus și The Ark [Corola-blog/BlogPost/99245_a_100537]
-
dacă aveți motive. Iacătă, mă țin de cuvânt chiar acum. Așadar, vă ascult: ce nu vă place, când nu vă place? Ce vă nemulțumește? Când? De câte ori? De ce? Criticați-mă, reproșați-mi, certați-mă, făceți-mi scandal, căutați-mi nod în papură. Promit să încerc să țin cont de observațiile care mi se vor părea justificate. N-o să stau azi prea mult pe net, dar, diseară, când o să deschid blogul, o să-mi tremure genunchii de emoție. Oare câte critici o să găsesc? Mai
Vă invit să mă criticați by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20194_a_21519]
-
și stai cu ochii pe undiță, Poetule, să nu mi-o prăpădești! - Va fi așa precum dorești, te las acum să pescuiești! Poetul ridică undița ca pe o suliță, așa încât cârligul să nu se agațe de vreo creangă sau de papura crescută în smocuri și porni către partea de baltă opusă celei de pe care aruncase momeala pescarul. - Sper doar că muza mea mă va găsi în locu’-n care plin de sârg voi pescui! Despică ierburile cu brațul stâng, atent la
MUZA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380207_a_381536]
-
care miroseau puternic a catran. Firele prin care trecea curentul electric, erau dilatate din cauza căldurii și atârnau între stâlpi, mai apropiate de pământ ca niciodată. Nehotărât, Poetul, cântări fiecare petic de mal, să fie umbră, să nu fie prea multă papură crescută în apropiere, să aibă loc să sprijine undița, să se poată întinde în apropierea apei... În cele din urmă, zări locul perfect. Sub ramurile îmgemănate a două sălcii, malul cobora lin în baltă, golaș și deschis în fața lui, fără
MUZA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380207_a_381536]
-
apropiere, să aibă loc să sprijine undița, să se poată întinde în apropierea apei... În cele din urmă, zări locul perfect. Sub ramurile îmgemănate a două sălcii, malul cobora lin în baltă, golaș și deschis în fața lui, fără stuf sau papură. În momentul în care se răsuci în acea direcție și înclină undița pentru a o rezema de umăr, într-o ploaie de scântei și lumină, i se arătă muza. Poemul cerului prinse a i se scrie singur în minte, în
MUZA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380207_a_381536]
-
Mare a Paștelui, copiii colindau prin sat cu Câțu-Mâțu. Despre ce era vorba? Câțu-Mâțu era un obicei fermecat așteptat cu nerăbdare. În Joia Mare din Sfânta Săptămână, singuri sau câte doi, cu clopoței în mână și cu un coș din papură sau din răchită, copiii mergeau din poartă-n poartă și începeau să recite o poezioară, agitând clopoțeii: Câțu-Mâțu, Două ouă-ncondeiete, Puse bine pe perete. Unul mie, unul ție, Unul de tovărășie. Așa m-am pomenit și eu mai mulți ani
POVESTIREA CÂŢU-MÂŢU (PARTEA-NTÂI) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377171_a_378500]
-
bine. Mai erau acolo notarul, moașa, tînăra soție a învățătorului, iar sus în stînga, în haine de duminică și cu gîtul lungit, sărăcia de Papurică, negustorul de pește și de raci. |sta umbla din casă în casă cu coșul de papură, dimineața cu pește, mai pe la amiază cu raci. Dl Ilie învățătorul se ducea la bătrîni acasă și îi întreba ce mai țin minte. Cercetase fără mare spor catastifele bisericii și își făcea curaj să-i scrie lui Nicolae Iorga. A
Istoria abandonată by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8224_a_9549]
-
neobișnuitei emulații pe care a provocat-o așa de brusc? Îmi asum riscul de a părea fie obtuz, fie mecanicist, speculând discret pe marginea acestui micro-fenomen ce ține, oarecum, de o sociologie a lecturii. Departe de a căuta noduri în papură, încerc să explic și să îmi explic forța cu care o temă considerată - esteticește - marginală, și-a generat, în surdină, o bibliografie deja bine articulată. Întâi și-ntâi, nu prea cred - decât la un nivel de seducție primar - în eterna
Cotele apelor avangardei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8623_a_9948]
-
De-a dreptul Absurdul, de pildă, era evident - pe când făceam saltul fără să intru în aspecte, fără să navighez între a fi și nu aș mai fi, pe-o muzică mai degrabă dorită. Dincolo de gândul cumpănit de aparențe nodul în papură era o teribilă coincidență, eu împietream de spaimă fără vântul din larg și Cel-ce-a-înfrunzit-pădurea ar fi vrut să prelimin spiritul zicalei - adevărul crud să mi-l apropii. Atunci a-ncolțit ecoul privirii. Aerul mării îngreuna somnul eu eram atins de simboluri
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/8411_a_9736]
-
stârni decât admirație fără limite sau scepticism până la refuz din partea colegilor de breaslă. Prea scrie mult și împrăștiat pentru ca toate cărțile care îi poarte semnătura să fie valoroase, gândesc cei care doresc cu orice preț să îi caute nod în papură. Alții, dimpotrivă, găsesc în chiar această prolificitate ieșită din comun semnul suprem al valorii. Una peste alta, scrisul Ruxandrei Cesereanu mai conține probabil un record: cel al cometariilor în contradictoriu. Cel puțin cel mai recent dintre romanele sale, Nașterea dorințelor
Spleen-ul cerebral by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8143_a_9468]
-
a insistat ca soțul ei să renunțe la fumat și a mai spus că nu a discutat cu el despre acest subiect în tot acest timp. Atunci când cineva face ceea ce trebuie să facă nu trebuie să-i căutăm nod în papură", a glumit aceasta. Ea a mai spus că Obama a fost motivat în acest demers de fiicele lor, care au insistat ca el să renunțe la fumat. Pe 9 decembrie, purtătorul de cuvânt al lui Obama, Robert Gibbs, a spus
Barack Obama s-a lăsat de fumat. Michelle Obama, mândră că soţul ei are 12 luni de când a renunţat la ţigări () [Corola-journal/Journalistic/70683_a_72008]
-
îmbătrânind în butoaie, dar și cu strania mistică a extincției prin percepția loviturilor de ciocan, posibil pentru a ciopli sicriul: „Vreau toamnă, via plină cu chef și lăutari,/ butoaiele cu tunet de larmă și dogari/ ermetic să le-nchidă cu papură și cuie -/ vinul ca roșul sânge de mucenic să-l puie./ Meșteri! mă doare capul nedogărit și blând/ din care visul poate să curgă pe pământ.// Nu știu nimic din arta cu care se câștigă/ sufletul care tace și carnea
Note despre expresionismul poetic al lui B. Fundoianu by Alexandru Ruja () [Corola-journal/Journalistic/3900_a_5225]
-
halofile (de sărătură) și pâlcuri de pădure (hasmace). Bogăția vegetală este dublată și de o diversitate de specii faunistice, printre care vipera, șarpele de apă, mistrețul, vidra, câinele enot, vulpea, alături de numeroase păsări. arealele mlăștinoase, cu vegetație tipică de stuf, papură, rogoz și sălcii, constituie locul unde își găsesc adăpostul numeroase specii de păsări (rațe, gâște, cormorani, egrete, lopătari, pelicani, lebede) și mamifere (mistrețul, vulpea, vidra). suprafețele lacustre, cu o mare bogăție de plante submerse și plutitoare (nuferi), precum și cu o
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
a pescuitului sportiv, la care se adaugă și peisajele unice, generate de întrepătrunderea dintre uscat și apă. Pe cea mai mare parte a suprafeței sale, se întâlnesc: brațe, canale, bălți, suprafețe mlăștinoase acoperite cu 95 vegetație densă, specifică deltei (stuf, papură, rogoz, sălcii), grinduri cu păduri de stejar (grindul Letea) și întinse dune de nisip (grindul Caraorman). Litoralul Mării Negre este arealul care atrage cele mai mari fluxuri turistice din țara noastră. Litoralul a fost amenajat la sud de Capul Midia (circa
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
de arbori: plop (Populus tremula), salcie (Salix fragilis), ulm. Tot aici crește și curpenul de pădure (Clematis vitalba), hameiul (Humulus lupulus) și vița sălbatică (vitis silvestris). În locurile mlăștinoase, pe suprafețele ocupate temporar sau permanent de bălți, cresc rogozul (Carex), papura (Typha), stuful (Phragnithes), pipirigul (Scirpus), iarba de baltă (Potamogeton pectinatus), ciulinul de baltă (Trapa natans) ș.a. În locurile unde există sărături se dezvoltă o vegetație specifică - vegetația halofilă - alcătuită din bălănică (Atropis distans), steluță (Aster tripholium), peliniță de sărături (Arthemisia
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
primitive, resursele pe care le extrăgeau din aceste sisteme erau destul de puține. Din pădure foloseau în principal lemnul și poienile pentru pășunat, izlazul era folosit alternativ ca loc de pășunat și teren agricol, iar apa pentru adăpatul animalelor, pescuit, stufăriș, papură și diverse amenajări cum ar fi crescătoriile de pește, morile și, mai târziu, gaterele. În studiul lui Stahl (1998, vol. I, pp. 211-298) se menționează că folosirea apei pentru irigarea terenurilor agricole este extrem de rară. Dat fiind gradul mic de
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
ca și în zona marginală a lacurilor, bălților, adeseori apărând asociată cu vegetația acvatică. Una dintre cele mai caracteristice plante palustre este stuful (Phragmites australisă care suportă oscilații mari ale nivelului apei. Stuful formează asociații monodominante alteori se asociază cu papura (Typha latifolia), fiind întâlnit în preajma lacurilor și bălților din apropierea gării Nistorești. Această zonă a oferit condiții favorabile dezvoltării pomiculturii, viticulturii care au specificul lor. În ultimele decenii, suprafețele cu pomi fructiferi s-au extins foarte mult ca urmare a lucrărilor
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]