29 matches
-
La o vârstă destul de tânără, Smaranda Brăescu a pătruns tainele aviației. Având ceva rude aviatori care au informat-o și ajutat-o, în 1928 a plecat la Berlin unde a urmat cursurile de parașutism unde a obținut brevetul internațional de parașutistă. Tot aici a învățat plierea parașutelor, fiind prima femeie care a știut să facă acest lucru. Revenită în țară, a luat parte la toate serbările aviatice militare și civile. În 1929 a avut un accident de avion. De asemenea, în
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
a fost trimis la Washington la National Aeronautic Association, unde a fost recunoscută și proclamată învingătoarea recordului mondial de coborâre cu parașuta. Această performanță a Smarandei Brăescu a fost trecută, în țara noastră, în Cartea de Aur a aviației, iar parașutista a primit altă distincție: o baretă la "Crucea de Aur a Virtuții Aeronautice". La această demonstrație fără precedent pe aeroportul din California, Smaranda Brăescu este decretată sportiva nr. 1 a lumii. La 19 mai 1937 a făcut un raid la
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
afla și despre „curajosul aviator, căpitan Negrescu Ioan, originar din comuna noastră care a reușit să străbată cu aeroplanul în cursul lunii trecute, distanța RomaBucurești în 5 ore și 26 minute, clasificându-se întâiul la această întrecere."; „Smărăndița Brăescu, prima parașutistă română, a reușit să-și dea drumul de la 6000 metri înălțime, clasându-se întâia din lume dintre femei". „Monumentul eroilor din Crețești de Sus" se intitula un articol (iunie 1932) în care se vorbește despre lucrarea realizată cu proprii bani
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
pălăria și borseta de-aceeași nuanță, ou de rață, flanarea lui inconfundabilă pe mijlocul străzii, cînd strada era încă paradisul promenadei, flanare pigmentată cu vocalizele de bariton de rasă, ținute într-o surdină mortal de insinuantă pentru urechile finuțe ale parașutistelor ojate carmin: ce spui de dîîînsa! îl auzeam vocalizînd ca-n culise, ce spui de dîîînsa! M-așez pe bancă, știu ce va urma: se va apleca teatral spre mine și, cu prețiozitatea unei partituri din Cosi fan tutte, îmi
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]