8,430 matches
-
Raluca Ioana Horea și Marinela Istrate, "Rolul presei scrise în promovarea politicii pronataliste în ultimii ani ai regimului comunist", în Alină Hurubean (coord), Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată, Editura Institutul European, Iași, 2015, p. 146. Paradigmă cosmopolita: o introducere (The cosmopolite paradigm: an introduction) Ciprian Nițu, Cosmopolitismul. Către o nouă paradigmă în teoria politică, Editura Adenium, Iași, 2014 Construită pe o ireproșabila structura științifică și metodologica, lucrarea tânărului politolog timișorean Ciprian Nițu propune o reexaminare de
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
ani ai regimului comunist", în Alină Hurubean (coord), Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată, Editura Institutul European, Iași, 2015, p. 146. Paradigmă cosmopolita: o introducere (The cosmopolite paradigm: an introduction) Ciprian Nițu, Cosmopolitismul. Către o nouă paradigmă în teoria politică, Editura Adenium, Iași, 2014 Construită pe o ireproșabila structura științifică și metodologica, lucrarea tânărului politolog timișorean Ciprian Nițu propune o reexaminare de anvergură a mănunchiului de teorii politice reunite generic sub numele de cosmopolitism. Pentru a demara
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
o ireproșabila structura științifică și metodologica, lucrarea tânărului politolog timișorean Ciprian Nițu propune o reexaminare de anvergură a mănunchiului de teorii politice reunite generic sub numele de cosmopolitism. Pentru a demara acest proces analitic, autorul începe cu reconsiderarea conceptului de paradigmă propus de Thomas Kuhn și devenit deja clasic. În accepțiunea lui Kuhn, o paradigmă reprezintă o teorie care se impune lent în cadrul comunității științifice, reușind să facă față criticilor și, cel puțin pentru o perioadă, să își probeze validitatea. Cu
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
reexaminare de anvergură a mănunchiului de teorii politice reunite generic sub numele de cosmopolitism. Pentru a demara acest proces analitic, autorul începe cu reconsiderarea conceptului de paradigmă propus de Thomas Kuhn și devenit deja clasic. În accepțiunea lui Kuhn, o paradigmă reprezintă o teorie care se impune lent în cadrul comunității științifice, reușind să facă față criticilor și, cel puțin pentru o perioadă, să își probeze validitatea. Cu timpul, paradigmă, care pentru Kuhn se întâlnește preponderent în cadrul științelor naturale, nu socio-umane, fiind
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
de Thomas Kuhn și devenit deja clasic. În accepțiunea lui Kuhn, o paradigmă reprezintă o teorie care se impune lent în cadrul comunității științifice, reușind să facă față criticilor și, cel puțin pentru o perioadă, să își probeze validitatea. Cu timpul, paradigmă, care pentru Kuhn se întâlnește preponderent în cadrul științelor naturale, nu socio-umane, fiind întotdeauna dominantă (hegemonica) - începe să fie contestată din diferite direcții. Dacă reușește să incorporeze aceste obiecții sau să le invalideze, paradigmă supraviețuiește. În caz contrar, este înlocuită de
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
perioadă, să își probeze validitatea. Cu timpul, paradigmă, care pentru Kuhn se întâlnește preponderent în cadrul științelor naturale, nu socio-umane, fiind întotdeauna dominantă (hegemonica) - începe să fie contestată din diferite direcții. Dacă reușește să incorporeze aceste obiecții sau să le invalideze, paradigmă supraviețuiește. În caz contrar, este înlocuită de o nouă paradigmă. Ciprin Nițu consideră paradigmă kuhniană prea "tare" pentru a fi aplicată fără adjustări în câmpul științelor socio-umane. Astfel, știința politică, cea care găzduiește conceptul de cosmopolitism, progresează prin acumulări "laterale
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Kuhn se întâlnește preponderent în cadrul științelor naturale, nu socio-umane, fiind întotdeauna dominantă (hegemonica) - începe să fie contestată din diferite direcții. Dacă reușește să incorporeze aceste obiecții sau să le invalideze, paradigmă supraviețuiește. În caz contrar, este înlocuită de o nouă paradigmă. Ciprin Nițu consideră paradigmă kuhniană prea "tare" pentru a fi aplicată fără adjustări în câmpul științelor socio-umane. Astfel, știința politică, cea care găzduiește conceptul de cosmopolitism, progresează prin acumulări "laterale", nu "verticale"; nu există, cu alte cuvinte, o paradigmă dominantă
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
în cadrul științelor naturale, nu socio-umane, fiind întotdeauna dominantă (hegemonica) - începe să fie contestată din diferite direcții. Dacă reușește să incorporeze aceste obiecții sau să le invalideze, paradigmă supraviețuiește. În caz contrar, este înlocuită de o nouă paradigmă. Ciprin Nițu consideră paradigmă kuhniană prea "tare" pentru a fi aplicată fără adjustări în câmpul științelor socio-umane. Astfel, știința politică, cea care găzduiește conceptul de cosmopolitism, progresează prin acumulări "laterale", nu "verticale"; nu există, cu alte cuvinte, o paradigmă dominantă în cadrul acesteia, care să
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
nouă paradigmă. Ciprin Nițu consideră paradigmă kuhniană prea "tare" pentru a fi aplicată fără adjustări în câmpul științelor socio-umane. Astfel, știința politică, cea care găzduiește conceptul de cosmopolitism, progresează prin acumulări "laterale", nu "verticale"; nu există, cu alte cuvinte, o paradigmă dominantă în cadrul acesteia, care să îi subordoneze întreg spectrul discursiv. Dimpotrivă, știința politică beneficiază de un "statut multiparadigmatic" (p. 29). Pe cale de consecință, fertilitatea să științifică și metodologica este superioară științelor naturale. Fiecare paradigmă este eșalonata pe trei nivele de
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
nu există, cu alte cuvinte, o paradigmă dominantă în cadrul acesteia, care să îi subordoneze întreg spectrul discursiv. Dimpotrivă, știința politică beneficiază de un "statut multiparadigmatic" (p. 29). Pe cale de consecință, fertilitatea să științifică și metodologica este superioară științelor naturale. Fiecare paradigmă este eșalonata pe trei nivele de analiză: principiile fundamentale, teorii, ipoteze și metodologii specifice, respectiv aplicabilitate, capacitatea paradigmei de a își testa cu succes ipotezele pe filiera empirica. De-a lungul lucrării, autorul demonstrează consecvent statutul de paradigmă al cosmopolitismului
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
știința politică beneficiază de un "statut multiparadigmatic" (p. 29). Pe cale de consecință, fertilitatea să științifică și metodologica este superioară științelor naturale. Fiecare paradigmă este eșalonata pe trei nivele de analiză: principiile fundamentale, teorii, ipoteze și metodologii specifice, respectiv aplicabilitate, capacitatea paradigmei de a își testa cu succes ipotezele pe filiera empirica. De-a lungul lucrării, autorul demonstrează consecvent statutul de paradigmă al cosmopolitismului pornind de la primul nivel de analiză și terminând cu ultimul. Astfel, pentru nivelul întâi de analiză, principiul fundamental
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
naturale. Fiecare paradigmă este eșalonata pe trei nivele de analiză: principiile fundamentale, teorii, ipoteze și metodologii specifice, respectiv aplicabilitate, capacitatea paradigmei de a își testa cu succes ipotezele pe filiera empirica. De-a lungul lucrării, autorul demonstrează consecvent statutul de paradigmă al cosmopolitismului pornind de la primul nivel de analiză și terminând cu ultimul. Astfel, pentru nivelul întâi de analiză, principiul fundamental al cosmopolitismului rezidă în considerarea tuturor ființelor umane ca fiind egale din punct de vedere moral. La cel de-al
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
în instituții internaționale competențe, care să ofere o mai mare consistentă dreptului internațional, estompând astfel distincția conservatoare și egoistă dintre politică internă și politica externă a unui stat. În termeni ideologici, principalul inamic al cosmopolitismului îl reprezină realismul politic. Ambele paradigme își fac simțită prezența atât în politica internă cât și în cea externă, diferența fundamentală dintre ele fiind dată de fpatul că realismul consideră că moralitatea se limitează la prima, în tim ce cosmopolitismul o înțelege ca fiind uiversală. Consideră
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
și pronunțate valente de stânga (Michael Walzer) - si cosmopolitismul clasic, kantian, aspirând, la modul ideal, spre o "pace eternă". Bineînțeles, provocările teoretice și practice căruia trebuie să îi facă față noul cosmopolitism, chiar și după ce și-a dovedit calitatea de paradigmă, sunt multiple. Un efort în această direcție îl reprezintă încercarea de a dezambiguiza presupusa relație egalitate sau cel puțin de continuitate dintre cosmopolitism și neoliberalism: "în ciuda faptului că termenul "cosmopolitism" este asociat uneori cu cel de "neoliberalism" și criticat totodată
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
sus). Voegelin privește ierarhia drept "o formă elementară de legitimare a guvernării oamenilor asupra oamenilor" prin "radierea puterii de-a lungul unei ierarhii de conducători și oficii care se întinde de la Dumnezeu, la vârf, catre supuși, la baza" (p. 103). Paradigmă istorică a acestei descrieri Voegelin o găsește în "cultul soarelui al lui Akhenaton", căruia îi dedică o discuție aparte, situată nu întâmplător între problematizarea noțiunii de religii politice (pp. 77-90) și expunerea ierarhiei (pp. 103-121). Leviathan-ul lui Hobbes (pp. 122-130
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
într-o polemică inutilă, ca producători ai Tuborg Green Fest și ca lideri de piață în domeniul organizării de concerte, considerăm că cel mai bun răspuns la asemenea acuzații nefondate este să lăsăm specialiștii să vorbească. Domnul Cristian Singer, director Paradigmă Group, firma care a asigurat producția tehnică a primului spectacol al lui Leonard Cohen în România, poate oferi celor interesați toate argumentele necesare.” Cristian Singer, director Paradigmă Group: „În cadrul show-ului sutinut anul trecut de artist în capitala (produs tot
Cum să-ţi fuţi brandul într-un singur pas simplu by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82707_a_84032]
-
asemenea acuzații nefondate este să lăsăm specialiștii să vorbească. Domnul Cristian Singer, director Paradigmă Group, firma care a asigurat producția tehnică a primului spectacol al lui Leonard Cohen în România, poate oferi celor interesați toate argumentele necesare.” Cristian Singer, director Paradigmă Group: „În cadrul show-ului sutinut anul trecut de artist în capitala (produs tot de compania Events), scena a fost amplasată la o distanță de aproximativ 50 de metri de una dintre cele mai circulate și aglomerate intersecții din București, un
Cum să-ţi fuţi brandul într-un singur pas simplu by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82707_a_84032]
-
frumoasă și împăcata cu sine. Roxana, i will not dignify that with an answer. Cred că vorbim despre lucruri diferite. între timp a venit și reacția la reacție, recte răspunsul celor de la Events la declarațiile Emagic. brief: “Anul trecut, compania Paradigmă s-a ocupat de furnizarea scenei, si nu de sonorizarea concertului lui Leonard Cohen, iar zgomotul unui festival nu este nici pe departe comparabil cu cel al tramvaiului 41 și al autobuzului 330.” ziua de 4 septembrie se-anunta un
Cum să-ţi fuţi brandul într-un singur pas simplu by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82707_a_84032]
-
de a mai tăcea și de a nu putea să mai țină adevărul ascuns” sau dintr-o regie? (“ba, dacă se apucă tâmpitu ăla să se dea în stamba și să spună de mine ceva, ziceți și voi aia cu “paradigmă slugilor securității”) eu refuz să cred că oamenii sunt atat de orbi și de naivi încât să mai creadă că se mai fac emisiuni de dragul spunerii adevărului. în același timp refuz să cred că oameni care vorbesc și simt atât
De ce-am plecat din studioul 2 al TVR by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82851_a_84176]
-
fi susținută cu instrumente conceptuale adecvate și existente la stadiul dell’arte (‚state of the art’, în limba engleză), concepte care țin seama de realitate, concepte asimilate în acele universități care s -au transformat deja în veritabile comunități epistemice, asimilînd paradigmă raționalității instrumentale. În această paradigmă, instrumentele sunt mijloacele raționale folosite pentru atingerea unei ținte prestabilite. Aceste instrumente intelectuale sunt folosite în analizele, evaluările și interpretările pe care se sprijină deciziile politice în problematică dezvoltării economice cuplata cu salvgardarea calităților mediului
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
adecvate și existente la stadiul dell’arte (‚state of the art’, în limba engleză), concepte care țin seama de realitate, concepte asimilate în acele universități care s -au transformat deja în veritabile comunități epistemice, asimilînd paradigmă raționalității instrumentale. În această paradigmă, instrumentele sunt mijloacele raționale folosite pentru atingerea unei ținte prestabilite. Aceste instrumente intelectuale sunt folosite în analizele, evaluările și interpretările pe care se sprijină deciziile politice în problematică dezvoltării economice cuplata cu salvgardarea calităților mediului înconjurător din țara noastră. Noile
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
constituie unul dintre principalele puncte ale culturii organizaționale. În lucrarea noastră propunem o dezvoltare longitudinala a strategiei organizației economice prin crearea de competențe și reprezentări ontologice pentru dezvoltarea durabilă cu ajutorul acelor universități care au devenit comunități de practică pe această paradigmă. Iar etichetele ecologice leagă întreprinderile parcului industrial de piață, constituind dimensiunea transversala a strategiei parcurilor industriale. Strategia pe care o propunem nu este o martingala. Ea se bazează pe adăugarea de valoare și pe crearea de noi resurse prin implementarea
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
realitatea pentru om și pentru societate. În România, acest discurs esențial din Epoca Luminilor a fost interzis de către „epoca fanariota”. El este amintit prima oară, fragmentar, în secolul XIX de Gheorghe Lazăr, fondatorul Școlii de la Sfântu Sava ce funcționa în paradigmă ideologică a Școlilor Centrale. În limba română, dezbaterea despre înțelegerea realității este reluată de filosoful Nae Ionescu în prelegerile anului 1926. Criză acută a găsirii soluțiilor la problemele prin care trece acum România se datoreaza insuficientei reprezentărilor ontologice despre realitate
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
poveste tragică de dragoste în trei, între complexa cîntăreață Vina Apsara, celebrul compozitor de muzică rock Ormus Cama și naratorul, Rai, martorul dramaticei lor povești și care, la rîndul său, a adorat-o pe Vina. O poveste despre sublimarea - după paradigma orfică, - a durerii în bucurie, prin muzică și iubire. Acum, în sfîrșit, mă simt și eu în stare să mă întorc în trecut; în trecutul Vinei. Povestea devenirii unei fete viciate: născută cu numele Nissa Shetty, a crescut într-o
Salman Rushdie: Pămîntul de sub tălpile ei by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/14698_a_16023]
-
Ceciliei Ștefănescu, privit din perspectiva cenaclului cărtărescian, este cel al unei scriitoare care și-a învățat bine lecțiile. Romanul Legături bolnăvicioase respectă în primul rînd regula cantității (este de mici dimensiuni), are o temă care aduce cu ea o întreagă paradigmă de ambiguități de care au profitat mulți scriitori contemporani: bisexualism, homosexualism. Tonul biografic este răsturnat: se relatează la rece o serie de experiențe, senzații, obsesii, vise, amintiri, un set de episoade, cititorului revenindu-i misiunea de a recompune puzzleul, de
Tinerii între ei by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14793_a_16118]