130 matches
-
lui Thales și reciproca ei; - teorema fundamentală a asemănării; - triunghiuri asemenea - criteriile de asemănare a triunghiurilor. 3. Patrulaterul convex - perimetrul și aria (paralelogramul, dreptunghiul, rombul, pătratul, trapezul); - suma măsurilor unghiurilor unui patrulater convex; - paralelogramul - proprietăți referitoare la laturi, unghiuri, diagonale; - paralelograme particulare (dreptunghi, romb, pătrat) - proprietăți; - trapezul; linia mijlocie în trapez; - trapeze particulare (isoscel și dreptunghic) - proprietăți. 4. Cercul - centru, rază, diametru, disc; - unghi la centru, sector de cerc; - coarde și arce în cerc (la arce congruente corespund coarde congruente și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/170670_a_171999]
-
Instrumente de desen. 1) Pantografele, pentru reproducerea la o scară mai mică sau mai mare a harților, planurilor, desenelor pieselor de prelucrat etc., chiar dacă sunt utilizate în navigație pentru trasarea drumului. 2) Mașinile de desenat, în general cu sistem de paralelograme articulate, cu sau fără planșa sau masă de desen. Se clasifică aici mașinile de desenat care încorporează o mașină automată de tratare a informației sau care lucrează în legătură cu o astfel de mașină. 3) Compasurile (de desen, cu vârfuri, de reducere
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166818_a_168147]
-
în triunghiul dreptunghic (sin, coș, tg, ctg); întocmirea tabelului pentru unghiurile de 30°, 45°, 60°; rezolvarea triunghiului dreptunghic; - teorema lui Thales și reciprocă ei; - teorema fundamentală a asemănării; - triunghiuri asemenea - criteriile de asemănare a triunghiurilor. Patrulaterul convex: - perimetrul și aria (paralelogramul, dreptunghiul, rombul, pătratul, trapezul) - suma măsurilor unghiurilor unui patrulater convex; - paralelogramul - proprietăți referitoare la laturi, unghiuri, diagonale; - paralelograme particulare (dreptunghi, romb, pătrat) - proprietăți; - trapezul; linia mijlocie în trapez; - trapeze particulare (isoscel și dreptunghic) - proprietăți. Poligonul regulat (triunghiul echilateral, pătratul, hexagonul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/140815_a_142144]
-
de 30°, 45°, 60°; rezolvarea triunghiului dreptunghic; - teorema lui Thales și reciprocă ei; - teorema fundamentală a asemănării; - triunghiuri asemenea - criteriile de asemănare a triunghiurilor. Patrulaterul convex: - perimetrul și aria (paralelogramul, dreptunghiul, rombul, pătratul, trapezul) - suma măsurilor unghiurilor unui patrulater convex; - paralelogramul - proprietăți referitoare la laturi, unghiuri, diagonale; - paralelograme particulare (dreptunghi, romb, pătrat) - proprietăți; - trapezul; linia mijlocie în trapez; - trapeze particulare (isoscel și dreptunghic) - proprietăți. Poligonul regulat (triunghiul echilateral, pătratul, hexagonul regulat): - latura, apotema, perimetrul și aria. c) Cercul: ... - centru, rază, diametru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/140815_a_142144]
-
teorema lui Thales și reciprocă ei; - teorema fundamentală a asemănării; - triunghiuri asemenea - criteriile de asemănare a triunghiurilor. Patrulaterul convex: - perimetrul și aria (paralelogramul, dreptunghiul, rombul, pătratul, trapezul) - suma măsurilor unghiurilor unui patrulater convex; - paralelogramul - proprietăți referitoare la laturi, unghiuri, diagonale; - paralelograme particulare (dreptunghi, romb, pătrat) - proprietăți; - trapezul; linia mijlocie în trapez; - trapeze particulare (isoscel și dreptunghic) - proprietăți. Poligonul regulat (triunghiul echilateral, pătratul, hexagonul regulat): - latura, apotema, perimetrul și aria. c) Cercul: ... - centru, rază, diametru; - unghi la centru; - coarde și arce în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/140815_a_142144]
-
-s permite determinarea stării tehnice a amortizoarelor încercate, pe baza dependenței dintre forma diagramei și starea tehnică și pe baza valorii forțelor de destindere și comprimare. În funcție de tipul constructiv al amortizorului cu fricțiune, forma diagramei poate varia de la dreptunghi la paralelogram. La ridicarea diagramelor de reglaj, se vor respecta următoarele reguli generale: a) standurile dinamometrice folosite să fie verificate metrologic; ... b) dispozitivele de prindere în stand să aibă jocuri minime, să fie specifice fiecărui tip de amortizor și să permită mișcarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/210292_a_211621]
-
care se distinge o dominantă verticală; ● cu elemente dispuse într-o compoziție în care se distinge o dominantă orizontală; ● cu elemente dispuse într-o compoziție (alcătuire) rectangulara (dar sunt posibile și alcătuiri particulare cu panouri trapezoidale sau în formă de paralelogram). 2.7. Formă în plan a sistemului de perete cortina este, de regulă, dreapta. În funcție de volumetria clădirii și de expresia plastică a fațadei, aceasta poate fi curbă, sau cu contur frânt. Poziția sistemului de perete cortina este, de regulă, verticală
EUR-Lex () [Corola-website/Law/186202_a_187531]
-
care se distinge o dominantă verticală; ● cu elemente dispuse într-o compoziție în care se distinge o dominantă orizontală; ● cu elemente dispuse într-o compoziție (alcătuire) rectangulara (dar sunt posibile și alcătuiri particulare cu panouri trapezoidale sau în formă de paralelogram). 2.7. Formă în plan a sistemului de perete cortina este, de regulă, dreapta. În funcție de volumetria clădirii și de expresia plastică a fațadei, aceasta poate fi curbă, sau cu contur frânt. Poziția sistemului de perete cortina este, de regulă, verticală
EUR-Lex () [Corola-website/Law/167049_a_168378]
-
segmentelor, a unghiurilor și a triunghiurilor. Inegalități relative la laturile și unghiurile unui triunghi. Drepte paralele în plan, axioma de paralelism, perechi de unghiuri congruente formate de o secantă cu două drepte paralele. Suma măsurilor unghiurilor într-un triunghi. Patrulatere: paralelogram, dreptunghi, romb, pătrat, trapez. Linii importante într-un triunghi (mediane, înălțimi, mediatoare, bisectoare) și concurența lor. Teorema lui Thales. Asemănarea triunghiurilor. Relații metrice într-un triunghi. Calcularea lungimii medianelor, a bisectoarelor și a înălțimilor unui triunghi. Teorema lui Menelaus și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
punct x din U(o 2-formă); spațiul liniar al formelor biliniare antisimetrice are la fiecare x dimensiunea n(n-1)/2; o bază formează produsele dxΛ dx definite pe doi vectori ξ,ξ din R prin formula 51 este aria proiecției paralelogramului subîntins de ξ, ξ pe subspațiul subîntins de e, e. Se verifică:formula 52 Diferențiala exterioară a unei "1-forme" este o "2-formă", definită prin formula 53unde "da" este "1-forma" dată de "diferențiala totală" a lui "a". Un calcul simplu arată că formula 54
Teorema de integrabilitate a lui Frobenius () [Corola-website/Science/318009_a_319338]
-
observa linii întunecate și deschise: liniile deschise la culoare corespund cu nodurile, adică, linii care trec prin intersecțiile celor două modele. Dacă se ia în considerare o celulă a „plasei”, se poate observa că celula respectivă este un romb: un paralelogram cu cele patru laturi egale cu formula 37; (există un triunghi dreptunghic a cărui ipotenuză este formula 38 iar latura opusă unghiului formula 36 este formula 1). Liniile deschise corespund diagonalei mici a rombului. Având în vedere că diagonalele sunt bisectoarele laturilor alăturate, se
Moar (efect) () [Corola-website/Science/331232_a_332561]
-
(n. 1598, Milano - d. 30 noiembrie 1647, Bologna) a fost un matematician și călugăr iezuit italian. Cartea sa fundamentală este Geometria indivisibilius continuorum unde și-a publicat cercetările sale privind cercurile, elipsele, sferele, triunghiurile, paralelogramele, cilindrii și trunchiurile de con. El a ajuns sa pună în evidență o metodă - Principiul lui Cavalieri - de determinare a volumului unui corp. A studiat la Universitatea din Pisa, unde a făcut cunoștință cu Galileo Galilei și Benedetto Castelli, care
Bonaventura Cavalieri () [Corola-website/Science/308728_a_310057]
-
teorema înălțimii; teorema catetei; teorema lui Pitagora și reciproca ei; sin, cos, tg, ctg; rezolvarea triunghiului dreptunghic; - teorema lui Thales și reciproca ei; - teorema fundamentală a asemănării; - triunghiuri asemenea - criteriile de asemănare a triunghiurilor. 3. Patrulaterul convex - perimetrul și aria (paralelogramul, dreptunghiul, rombul, pătratul, trapezul); - suma măsurilor unghiurilor unui patrulater convex; - paralelogramul -proprietăți referitoare la laturi, unghiuri, diagonale; - paralelograme particulare (dreptunghi, romb, pătrat) - proprietăți; - trapezul; linia mijlocie în trapez; - trapeze particulare (isoscel și dreptunghic) - proprietăți. 4. Cercul - centru, rază, diametru, disc
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156661_a_157990]
-
cos, tg, ctg; rezolvarea triunghiului dreptunghic; - teorema lui Thales și reciproca ei; - teorema fundamentală a asemănării; - triunghiuri asemenea - criteriile de asemănare a triunghiurilor. 3. Patrulaterul convex - perimetrul și aria (paralelogramul, dreptunghiul, rombul, pătratul, trapezul); - suma măsurilor unghiurilor unui patrulater convex; - paralelogramul -proprietăți referitoare la laturi, unghiuri, diagonale; - paralelograme particulare (dreptunghi, romb, pătrat) - proprietăți; - trapezul; linia mijlocie în trapez; - trapeze particulare (isoscel și dreptunghic) - proprietăți. 4. Cercul - centru, rază, diametru, disc; - unghi la centru, sector de cerc; - coarde și arce în cerc
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156661_a_157990]
-
lui Thales și reciproca ei; - teorema fundamentală a asemănării; - triunghiuri asemenea - criteriile de asemănare a triunghiurilor. 3. Patrulaterul convex - perimetrul și aria (paralelogramul, dreptunghiul, rombul, pătratul, trapezul); - suma măsurilor unghiurilor unui patrulater convex; - paralelogramul -proprietăți referitoare la laturi, unghiuri, diagonale; - paralelograme particulare (dreptunghi, romb, pătrat) - proprietăți; - trapezul; linia mijlocie în trapez; - trapeze particulare (isoscel și dreptunghic) - proprietăți. 4. Cercul - centru, rază, diametru, disc; - unghi la centru, sector de cerc; - coarde și arce în cerc (la arce congruente corespund coarde congruente și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156661_a_157990]
-
Această formă a teoremei lui Pitagora este o consecvență a proprietăților produsului scalar: unde produsul scalar ar termenilor este zero, datorită ortogonalității. O generalizare mai profundă a teoremei lui Pitagora legată de spațiile prehilbertiene, referitoare la vectorii neortogonali, este "legea paralelogramului": care spune că dublul sumei pătratelor lungimilor laturilor unui paralelogram este egal cu suma pătratelor lungimilor diagonalelor. Orice normă care satisface această egalitate este o normă corespondentă unui produs scalar. Identitatea pitagoreică poate fi extinsă la sume pentru mai mult
Teorema lui Pitagora () [Corola-website/Science/298476_a_299805]
-
proprietăților produsului scalar: unde produsul scalar ar termenilor este zero, datorită ortogonalității. O generalizare mai profundă a teoremei lui Pitagora legată de spațiile prehilbertiene, referitoare la vectorii neortogonali, este "legea paralelogramului": care spune că dublul sumei pătratelor lungimilor laturilor unui paralelogram este egal cu suma pătratelor lungimilor diagonalelor. Orice normă care satisface această egalitate este o normă corespondentă unui produs scalar. Identitatea pitagoreică poate fi extinsă la sume pentru mai mult de doi vectori ortogonali. Dacă v, v, ..., v sunt vectori
Teorema lui Pitagora () [Corola-website/Science/298476_a_299805]
-
și AC în segmente proporționale : formula 1 În trapezul AA'BB' se duce prin A o paralelă la A'B' , care taie DE și BB' în M, respectiv N. Se știe deja că AM = MN. Cum AMEA' și MNB'E sunt paralelograme, rezultă: A'E = AM = MN = EB', A'E:EB' = AM:MN = AD:DB și A'E:EB' = AD:DB Fără a pierde din generalitate, să presupunem că AM:MB = 5:3. Se duc linii paralele cu baza BB' prin punctele
Teorema lui Thales () [Corola-website/Science/303451_a_304780]
-
acesta a fost descris mai devreme, în jurul anului 1100 de către Jia Xian. Yang Hui a expus și reguli pentru facerea de aranjamente combinatorii în pătrate magice, a oferit o dovadă teoretică pentru cele 43 de axiome ale lui Euclid despre paralelograme și a fost primul care a folosit coeficienții negativi ai lui „x" în ecuații de gradul al doilea. Contemporanul lui Yang, Qin Jiushao (c. 1202-1261), a fost primul care a introdus simbolul zero, în matematica din China, înainte în aceste
Dinastia Song () [Corola-website/Science/303944_a_305273]
-
construcții grațioase, confortabile însă la scară mult mai redusă decât al teatrelor și palatelor. Locuința stăpânilor se găsește în mijloc și are în fața coloane. Ca să ajungi la intrare trebuie să traversezi o curte de onoare, care se aseamănă cu un paralelogram, unde se găsește grădina, uneori cea principală. Poarta propriu-zisă ia forma uni arc de triumf, iar la dreapta și la stânga sunt alte construcții pentru servitori și dependințe. În acest stil arhitectural, clasicism, se îmbină grandoarea cu eleganța într-o manieră
Stilul clasic () [Corola-website/Science/314737_a_316066]
-
Cornești este un sat în comuna Orțișoara din județul Timiș, Banat, România. Se află în partea de nord a județului, în Câmpia Vingăi. Din punct de vedere morfologic, satul are o textură deosebită, în formă de paralelogram, cu case având căminele în formă de romb sau paralelogram. Pe teritoriul satului au fost descoperite urmele unei așezări din perioada mijlocie a Epocii bronzului (1.500 - 1.300 î.Hr). Localitatea este foarte veche. În Evul Mediu era proprietate
Cornești, Timiș () [Corola-website/Science/301352_a_302681]
-
Orțișoara din județul Timiș, Banat, România. Se află în partea de nord a județului, în Câmpia Vingăi. Din punct de vedere morfologic, satul are o textură deosebită, în formă de paralelogram, cu case având căminele în formă de romb sau paralelogram. Pe teritoriul satului au fost descoperite urmele unei așezări din perioada mijlocie a Epocii bronzului (1.500 - 1.300 î.Hr). Localitatea este foarte veche. În Evul Mediu era proprietate a Cetății Timișoara. Prima atestare documentară a satului datează din
Cornești, Timiș () [Corola-website/Science/301352_a_302681]
-
laturi (baza prismei). Cu alte cuvinte, o prismă este alcătuită dintr-un poligon cu "n" laturi, o copie a acestuia, deplasată cu un vector formula 1, precum și "n" fețe conectând laturile celor 2 poligoane în mod corespunzător. Aceste fețe sunt întotdeauna paralelograme. Toate secțiunile transversale paralele cu baza sunt egale. Deasemenea, dacă vectorul formula 1 este perpendicular pe bază, înâlțimea prismei este egală cu lungimea acestuia ( formula 3 ). O dreaptă care alunecă pe un poligon oarecare și rămâne paralelă cu o dreaptă fixă (ce
Prismă (corp) () [Corola-website/Science/309328_a_310657]
-
a două exemple concrete: Primul exemplu de spațiu vectorial constă din săgeți într-un plan, pornind de la un punct fix (originea). Acestea sunt folosite în fizică pentru a descrie forțele sau vitezele. Date fiind oricare două astfel de săgeți, și , paralelogramul generat de aceste două săgeți conține o săgeată diagonală care începe și ea tot de la de la origine. Această nouă săgeată se numește "suma" celor două săgeți și este notată cu . În cazul special când cele două săgeți sunt pe aceeași
Spațiu vectorial () [Corola-website/Science/298212_a_299541]
-
proprietățile vectorilor introduse în exemplele de mai sus. Într-adevăr, rezultatul adunării a două perechi ordonate (ca în al doilea exemplu de mai sus) nu depinde de ordinea operanzilor: De asemenea, în exemplul geometric de vectorii văzuți ca săgeți, întrucât paralelogramul care definește adunarea vectorilor este independent de ordinea vectorilor. Toate celelalte axiome pot fi verificate într-un mod similar în ambele exemple. Astfel, făcând abstracție de natura concretă a tipului particular de vectori pe care se lucrează, definiția include aceste
Spațiu vectorial () [Corola-website/Science/298212_a_299541]