74 matches
-
fi citit peste o sută de ani, ci cu dorința de a fi în mintea și inima oamenilor pentru o zi.” P. a publicat și o antologie SF, Imperiul oglinzilor strâmbe (1993), însoțită de o amplă prefață teoretică (SF ca paraliteratură). Pe lângă seria de autori anglo-saxoni selectați, volumul conține texte de Ov. S. Crohmălniceanu, Camil Baciu, Vladimir Colin, Sergiu Fărcășan și I. D. Sârbu. SCRIERI: Planetarium, pref. Voicu Bugariu, București, 1987; Vremea Mânzului Sec, București, 1991; Copiii fiarei, București, 1997; Timp mort
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288927_a_290256]
-
Ion Caraion, 1-2/1996, Tristan Tzara, 4-5/1996, Constantin Brâncuși, 1-2/1997, Marin Preda, 8-10/1997, Tudor Vianu, 11-12/1997, Eminescu, 5-8/1998, Sergiu Al-George, 4-8/2000, Petre Pandrea, 7-12/2001) ori unor chestiuni istorice sau teoretice, forme literare etc. (Paraliteratura, 1/1991, Romanul polițist, 2/1991, Exil și literatură, 1-2/1993, Literatura română din Basarabia, 1-3/1994, Literatura română postbelică, 11-12/1996, Destinul iugoslav, 10-12/1999, Literatura română în regimul libertății: perioada 1990-2000, 2-3/2000, Fenomenul nouăzecist, 9-12/2000). Cercul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286004_a_287333]
-
domeniu care i-a surprins pe mulți: scrierile science-fiction. Lucrarea Literatura SF s-a impus, în ciuda prejudecăților, ca o cercetare exhaustivă a unui gen literar. Cu o informație de excepție, istoricul acestei literaturi, pe care unii o plasează în sfera paraliteraturii, își clarifică întâi noțiunile cu care operează, definind genul abordat cu un termen din geometrie: „Literatura SF este o progresie silogistică minus sau plus, cu baza într-o secvență de tip realist, care a luat forma unei narațiuni capabile să
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287991_a_289320]
-
manuale cu care intrau în contact copiii, atât prin texte cât și prin (deloc de neglijat) ilustrații, sunt expuse mituri oficiale, ca cel al învățătoarei materne, al părintelui ca educator politic, al eroului popular educat în tipar comunist, constituind o "paraliteratură politică", ruptă de legile pieței, în care "basme ideologice" maniheiste (respectând momentele fixe ale narațiunii: încercarea, iscodirea, confruntarea, soluția, demascarea sau transfigurarea) le prezintă copiilor în mod repetitiv imaginea Edenului "multilateral dezvoltat" (Patria), administrat în mod ideal de Îngerul Salvator
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
era, obligatoriu, și un bărbat frumos, esență a vigorii naționale (aviz domnițelor din casele nobiliare europene?). Aceleași mesaje, tehnici și teme sunt promovate prin urmare prin toate canalele mass-media sau artistice, într-o descurajantă monotonie cavernoasă. Ion Manolescu analizează această "paraliteratură scriptică și vizuală" (romanul de aventuri, cărțile detectivistice, banda desenată, filmul polițist, desenele animate, seriile de capă și spadă mai ales în Epoca Ceaușescu), care integrează segmente de ideologie oficială în cultura de consum, dar și atenuează discursul cultural politizat
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
acestea au avut ca efect doar un triplu eșec, constată autorul: în predare-învățare abrutizează prin ideologie și descurajează prin coerciție, în divertisment ocupă timpul mai mult decât îl eliberează, iar profesional deresponsabilizează individul. ibidem, p. 233. 884 Idem, Abecedarele o paraliteratură politică, în idem, Explorări în comunismul românesc I, p. 216. Principalii distribuitori ai ideologiei "umanismului socialist" erau profesorul comunist, metodistul de Partid și activistul cultural, mai ales în varianta megalomaniacă a identității național-ceaușiste Patria = Poporul = Partidul = Ceaușescu. ibidem, p. 217
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
dacă în 1977, obișnuita poză a lui Ceaușescu apărea pe toate publicațiile din semiprofil, vizibil întinerit, din 1986 ea este plasată exclusiv "din față", ca reacție la glumele comune cu "tovarășul care este într-o ureche". Ion Manolescu, Abecedarele o paraliteratură politică, în idem, Explorări în comunismul românesc I, p. 218. 891 Ion Manolescu, Cutezătorii în idem, Explorări în comunismul românesc II, p. 237. În seriile de aventură nu lipsesc discursurile pilduitoare, iar produsele autohtone le surclasează invariabil pe cel străine
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
câmpurile culturale (descoperind chiar că Shakespeare avea sânge rus și poate chiar sovietic, căci roșu era cu siguranță). 905 Ion Manolescu, Comunismul "la pachet". Aventură și propagandă în filmele polițiste, în Idem, Explorări în comunismul românesc I, p. 282. "Marea paraliteratură de imagine", cum o numește autorul (Cenaclul Flacăra, cu amestecul său de mitologie rurală, mesianism civic, ecologie politică, activism sportiv, mitomanie lirică și eros național, concursurile ca Floarea din Grădină sau filmele lui Sergiu Nicolaescu), a influențat într-o măsură
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
că numai proza îl captivează, că fenomenul colectiv-generaționist e ceva cu totul apus și lipsit de orice relevanță, că romanul Travesti (1994, Premiul ASPRO) este un „semieșec” ș.a.m.d. Adevărul e că poetul a fost poate excedat de uriașa paraliteratură și de excrescențele sociologizante, politico-teoretice prin care creația sa a ajuns manifest social ori pretext de supralicitare, de ironie bagatelizantă etc. C. nu se mai vrea de mult „liderul generației”, „stegarul”, „reprezentantul-tipic” ș.a.m.d., ci se vede pur și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286129_a_287458]
-
memorialistică, în care povestirea/narațiunea (uneori chiar narațiunea confesiune) este atotputernică, alternând cu descrierea înviorată de dialog. Aceste compoziții-amintiri, ca "scriituri nonficționale", aparțin "literaturii trăite", constituindu-se într-un "gen hibrid" situat între literatură și istorie. Ca "literatură de frontieră", "paraliteratură", "literatură fără ficțiune", "literatură secundă", aceste scrieri ar defini "un tărâm al nimănui, neputându-se stabili procentual cât din memorialistică reprezintă istorie și cât literatură". Compozițiile din această categorie prezintă un univers/timp prin mărturii directe, sunt fruste, au un
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
amintit, de pildă, de Cosette, fata din Mizerabilii), pentru a-i preciza genul și a-i explica succesul de public. Adică - a sugerat el - avem de-a face, în acest caz, cu o literatură mai puțin pretențioasă (i-aș zice paraliteratură), pe care o citești cum ai bea apă, fără eforturi de atenție și fără crampe intelectuale. Ce nu înțeleg cei ce-l judecă pe Profesor e că, pentru un critic, pare uneori destul de amuzant să pună, o dată la cîțiva ani
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Monica Lovinescu, Conferința scriitorilor din România, 10/1972), ca și ravagiile cenzurii și ale autocenzurii, care „i-a făcut pe unii nu numai să nu exprime ce gândeau, ci chiar să nu gândească ce gândeau” (Paul Goma, Cenzura, autocenzura și paraliteratura). Revista militează pentru rezistența scriitorului român ca singura șansă de a duce literatura contemporană „pe poziții cu adevărat fără întoarcere” (Monica Lovinescu, Evazionismul: o falsă problemă). Tabloul deteriorării vieții literare sub presiunea politicului este completat de documente precum Memoriul scriitorului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287817_a_289146]
-
procedee de înnobilare", iată tot atâtea capete de acuzare cu care se deschide capitolul " Momentul Călinescu"). Este cazul, ne spune profesorul Negrici, să privim adevărul în față, cu bune și cu rele, începând cu linia firavă a tradiției invadate de paraliteratură și literatură nebeletristică și terminând cu cazurile literaturii din perioada comunistă, dominată de factorul ideologic și propagandă (ce a inclus însă și perioda de liberalizare diversionistă, 1964 - 1971, cu recuperarea frenetică a literaturii interbelice). Așa se face că autorul formulează
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
Nicolae Scurtu Bibliografia lui G. Călinescu, elaborată cu pricepere și tenacitate de cercetătorul literar Ion Bălu, publicată în anul 1975, exact acum trei decenii, a suportat în acest răstimp unele completări, ce țin de paraliteratură, care au menirea de a accentua profilul unui cărturar pasionat de lecturi, de investigații literare și de afirmare în presa literară și culturală. Literatura sa epistolară, atât cât există și cât se cunoaște până acum, oferă oportunitatea pătrunderii în universul
Întregiri la bibliografia lui G. Călinescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Journalistic/11007_a_12332]
-
le socotim a fi în interiorul cercului: de pildă, memorialistica, jurnalul intim, corespondența. Schimbarea de care vorbeam, pe care eu însumi, cititor profesionist, am trăit-o, tocmai aceasta a fost: absorbirea în literar a multor categorii de texte nonficționale socotite înainte paraliteratură. O observație asemănătoare se poate face nu numai cu privire la literatură în general, dar și cu privire la unele dintre speciile ei. Să luăm romanul: noțiunea este cu mult mai largă astăzi decît ieri. Prin roman s-a înțeles, mai ales în secolul
Ce este literatura by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14586_a_15911]
-
aceea că, "în orice moment în cultură, se poate identifica existența a cel puțin două niveluri, mai precis a două circuite". Unul este cel elitist, cărturăresc, omologat de critica literară, celălalt, care se dezvoltă paralel, este etichetat de regulă drept paraliteratură, literatură de consum ș.a.m.d. Aceste circuite nu au existat însă niciodată în stare pură, ci s-au întrepătruns și s-au influențat reciproc, împrumutînd mereu unul de la altul mijloace, procedee, tehnici pînă-ntr-atît încît s-a ajuns la tentative
D-ale carnavalului mediatic... by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15550_a_16875]
-
zonele de glisaj, perspectiva sa este generoasă, integratoare, tinde să efaseze cît mai mult granițele fluctuante dintre cele două "niveluri de literatură" și să reabiliteze, din direcția spiritului ludic, ironic și permisiv al postmodernismului, romanul popular, etichetat de regulă ca paraliteratură, (formulă ce poartă în sine marca excluderii). Deși mai puțin dedată subtilităților teoretice decît lucrarea lui Mircea Vasilescu, cartea Ioanei Drăgan, rămîne totuși un studiu agreabil, scris cu vervă de o prozatoare capabilă să mediteze asupra mecanismelor literaturii. Ioana Drăgan
D-ale carnavalului mediatic... by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15550_a_16875]
-
portretul autorului, cu toate "imperfecțiunile lui"; rămânând necontenit (și în mod legitim) la iveală, el dă viață, în fundal, la tot ce compune "atmosfera acelor ani"! Iar această viață survine, în jurnal (indiferent dacă acesta e inclus de specialiști în paraliteratură) ca și în alte scrieri literare, parcă prin minune. Lungile serii de banalități, citatele excesive din cărți și publicații, unele reflecții neîndoielnic marcate de "gândirea medie" a anilor când au fost notate se amalgamează cu nu mai puținele elanuri de
Despre jurnalul lui Victor Felea by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15860_a_17185]
-
în semnificație. Un set cuprinzător de asemenea texte cu funcție de salubrizare a spațiului literar, apărute în chipul sistematic al unei "campanii", în Ziarul de duminică a lui Stelian }urlea, formează obiectul unui volum de care ne ocupăm în prezentele rînduri. Paraliteratura, demonstrează cu aplicație Alex. Ștefănescu, posedă fețe numeroase. E un fapt poliedric a cărui rotire, executată de o mînă dibace, e în măsură a ne oferi un spectacol nu de "sunet și lumină", ci de "sunet și întuneric". Un întuneric
Dragoste și ginecologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13899_a_15224]
-
și sensuri, nu se sfiește să facă uz de ele; în sfera elitismului se situează elementarul, neraționalul; "idealurile elitiste au deformat idealurile moderne" (p. 10) ș.a.m.d. Chiar termenul paramodern sugerează o imperfecțiune față de standardele recomandate (e sufixul din paraliteratură, nu cel din paraleu; cititorul frustrat e totuși consolat să afle că statutul para- e aplicat și culturii franceze, sau chiar profesorilor titulari din universitățile americane). Mecanismul argumentativ e concesia: este recunoscut un mic bine, pentru a denunța marele rău
Argumentarea și sistemele de valori by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12604_a_13929]
-
poezie și imposibilitatea descoperirii unei noi paradigme literare, A. Mușina și A. Bodiu au arborat o perspectivă optimistă. Argumentul: se scrie proză românească multă și bună. Nu în ultimul rând, merită reținute observațiile lui C. Dobrescu despre slaba promovare a paraliteraturii și absența unei clase de mijloc care să asigure circulația cărților pe piață sau discuția despre cinematografie și despre filmul românesc începută de A. Mitchievici. Ultimele hotspoturi ale conectării dezinvolte la discuție, înaintea servirii mult așteptatei mese de seară celor
„Exilați“ sub Tâmpa: Dorin Tudoran și Dumitru Țepeneag by Alexandra Lazăr, Sînziana Stoie () [Corola-journal/Journalistic/3620_a_4945]
-
coordonarea cunoscutei specialiste în domeniu, Denise Escarpit. Autoarea se apropie cu seninătate și cu o constantă și pasionată muncă de vîrsta de 90 de ani, din care cîteva decenii bune au fost consacrate recunoașterii, impunerii și apoi studierii așa-zisei "paraliteraturi", numită mai simplu, literatură pentru copii. Specialistă în literatura engleză și în comparatistică la Universitatea din Bordeaux, Denise Escarpit a elaborat o interesantă teză de doctorat despre Histoire d'un conte. "Le Chat Botté" en France et en Angleterre (Istoria
Denise Escarpit și continentul literaturii pentru copii by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6679_a_8004]
-
și că uneori se amuză "gratuit" și "ieftin" (p. 118). Criticul nu este de acord nici cu tratarea pe un spațiu prea amplu a lui Constantin Virgil Gheorghiu, care ar fi avut loc tocmai bine "la coada unui capitol de paraliteratură" (p. 118). Fără a avea nici un fel de partis pris în această privință, semnalăm faptul că și Florin Manolescu, în substanțiala sa lucrare Enciclopedia exilului literar românesc (Ed. Compania, 2003), îl onorează cu un spațiu la fel de generos pe autorul romanului
Critica criticii by Daniel Dragomirescu () [Corola-journal/Journalistic/7503_a_8828]
-
asemănător” - și dubletul său familiar, identic ca formă, împrumutat direct din grecește, cu sens superlativ, intensiv: “puternic”. Primul para-, cu sensul fundamental „lîngă”, „dincolo de”, provine, în limbile moderne, tot din greacă, de unde a fost preluat pe cale cultă. Cuvinte ca parapsihologie, paraliteratură, paramedical, paramilitar, paranormal sînt azi curente (ideea comună fiind de asemănare, contiguitate, dar și de diferență și chiar marginalitate, nesupunere la standardele „tari” ale domeniilor); intrate în română adesea din franceză, sînt în prezent întărite de existența corespondentelor internaționale. Există
Paralei, paranormali by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13364_a_14689]
-
specii literare, studii de comparatistică, discuții sau polemici privind metodologia criticii literare, raporturile criticii cu alte discipline etc. Deosebit de semnificative pentru anii din urmă sunt scrierile care combat cu înflăcărare partizană câteva dintre miturile literelor contemporane: "gândirea slabă", categoria de paraliteratură, formalismul critic, postmodernismul. In această polemică Petronio apără, își apără un punct de vedere anume asupra literaturii în particular și culturii în general, un punct de vedere care s-a construit în timp și care îi justifică întreaga gândire și
Un om și secolul său: Giuseppe Petronio by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/14316_a_15641]