452 matches
-
de tratament cu antibiotice, analgezice și sedative. 94. La 20 și 23 ianuarie 1995, reclamantul a fost examinat la Spitalul județean Oradea, în cadrul secției psihiatrie. Medicul care l-a consultat pe reclamant, după ce a apreciat că acesta suferea de "sindrom paranoid", a recomandat spitalizarea sa, pentru o mai precisă diagnosticare. 95. La data de 23 ianuarie 1995, și nu la data de 24 ianuarie, reclamantul a fost transferat la Spitalul penitenciar Jilava, cu diagnosticul "psihopatie paranoidă". Transportul a fost efectuat într-
EUR-Lex () [Corola-website/Law/163399_a_164728]
-
că acesta suferea de "sindrom paranoid", a recomandat spitalizarea sa, pentru o mai precisă diagnosticare. 95. La data de 23 ianuarie 1995, și nu la data de 24 ianuarie, reclamantul a fost transferat la Spitalul penitenciar Jilava, cu diagnosticul "psihopatie paranoidă". Transportul a fost efectuat într-un vagon care aparținea penitenciarului, înainte de a fi transportat, reclamantul a fost examinat de un medic, care a concluzionat că starea sa de sănătate nu prezenta un caracter de urgență medicală și nu necesita acordarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/163399_a_164728]
-
de sănătate nu prezenta un caracter de urgență medicală și nu necesita acordarea de asistență specială pe durata transportului. 96. Reclamantul a fost internat în Spitalul penitenciar Jilava la data de 26 ianuarie 199, la secția neuropsihiatrie, cu diagnosticul psihopatie paranoidă. 97. Reclamantul a fost internat în cadrul serviciului de psihiatrie al spitalului timp de 25 de zile. În această perioadă, nu a fost supus la tortură psihologică. Dat fiind faptul că regulamentul spitalului prevede separarea deținuților purtători HIV de ceilalți bolnavi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/163399_a_164728]
-
acuza existența unei presiuni magnetice în întreg corpul, mai ales la nivelul inimii, și că refuza să stea lângă radiator, a cărui apropiere i-ar fi determinat o creștere a presiunii sangvine. Medicul a concluzionat că reclamantul suferea de schizofrenie paranoidă și a recomandat punerea sa sub observație. 103. Prin scrisoarea din data de 12 ianuarie 1994, comandantul Penitenciarului Oradea a informat Curtea de Apel Oradea că reclamantul a fost consultat la data de 12 ianuarie 1995 de către un medic specialist
EUR-Lex () [Corola-website/Law/163399_a_164728]
-
observație. 103. Prin scrisoarea din data de 12 ianuarie 1994, comandantul Penitenciarului Oradea a informat Curtea de Apel Oradea că reclamantul a fost consultat la data de 12 ianuarie 1995 de către un medic specialist, care a stabilit diagnosticul de "schizofrenie paranoidă" și care a recomandat spitalizarea sa de urgență. În consecință, comandantul a adresat Curții de Apel solicitarea de a dispune spitalizarea de urgență a reclamantului în Spitalul penitenciar Jilava, întrucât spitalizarea pe plan local nu putea fi realizată, fiind imposibil
EUR-Lex () [Corola-website/Law/163399_a_164728]
-
i-a fost recomandat un bandaj toracic și repaus. 106. Din fișa medicală a reclamantului, completată de infirmeria Penitenciarului Oradea și transmisă Curții de către Guvern, rezultă că reclamantul a rămas în infirmerie din 13 până în 23 ianuarie, cu diagnosticul schizofrenie paranoidă, fractură la coasta nr. 7 și traumatism facial cu echimoze palpebrale, despre care se susține că ar fi fost produs prin autoagresare. Reclamantului i s-au administrat la infirmerie analgezice, antibiotice și sedative. 107. Reclamantul a fost din nou examinat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/163399_a_164728]
-
Jilava, pentru tratament și examen medico-legal. 110. Din fișa medicală a reclamantului completată de Spitalul Penitenciar Jilava, rezultă că reclamantul a fost internat la secția de psihiatrie a acestui spital la data de 26 ianuarie 1995, cu diagnosticul de "schizofrenie paranoidă și traumatism cranian produs prin autoagresare". Reclamantul a fost supus, imediat după sosire, unui control medical efectuat de către medici psihiatri, care au consemnat în raportul lor existența de echimoze palpebrale și a unui edem bilateral la nivelul membrelor inferioare. Medicii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/163399_a_164728]
-
că reclamantul avea antecedente psihiatrice, fiind anterior internat la secția de psihiatrie a Spitalelor din Timișoara și Jilava. 111. Pe durata spitalizării la Jilava, care s-a prelungit până la data de 20 februarie 1995, reclamantul a fost tratat pentru schizofrenia paranoidă, prin administrarea de tranchilizante. De asemenea, i-a fost prescris regim alimentar. Nu rezultă din documentele puse la dispoziția Curții că reclamantul a fost tratat pentru traumatismul facial și fractura de coastă. 112. Din foaia de observație completată de medicii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/163399_a_164728]
-
afirmativ, dacă au luat, în limitele competențelor lor, măsuri apte să determine evitarea unui astfel de risc. 191. Curtea remarcă faptul că în fișa medicală a reclamantului completată la sosirea în Penitenciarul Oradea, medicul notase că reclamantul suferea de "psihopatie paranoidă" (paragraful 22, de mai sus). De asemenea, așa cum s-a arătat în prezentarea situației de fapt, reclamantul a intrat, în repetate rânduri, în conflict cu codeținuții săi, motiv pentru care a fost transferat în mai multe celule (paragraf 88, 125
EUR-Lex () [Corola-website/Law/163399_a_164728]
-
paraplegii, tetraplegii, ataxie manifestă, manifestări distonice accentuate; - epilepsie cu tulburări psihice interaccesuale sau cu crize frecvente; - nevralgie trigeminala esențială; - coree cronică; - encefalopatii cronice infantile. 11. Boli psihice: - psihoze cronice, periodice sau procesuale (psihoza maniaco-depresivă, schizofrenie, deliruri cronice); - psihoze involutive depresive, paranoide; - demente organice: senila, arterosclerotica, posttraumatica; - nevroze grave și prelungite fobice, obsesive sau isterice; - psihopatii grave sau cu decompensări frecvente. 12. Boli canceroase: - tumori maligne ulcerate cu secreții abundente sau fetide; - neoplazii maligne în stadii avansate; - neoplazii maligne cu sechele postterapeutice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175245_a_176574]
-
descrisă drept configurația pattern-urilor răspunsurilor comportamentale, vizibile în viața de zi cu zi, caracteristică unei persoane, o totalitate care este de obicei stabilă și predictibilă. *) Se referă la tipurile de tulburări de personalitate (boli structurale-psihopatii): a) tulburare de personalitate paranoidă; ... b) tulburare de personalitate schizoidă; ... c) tulburare de personalitate antisocială; ... d) tulburare de personalitate instabil-emoțională ... - de tip impulsiv și - de tip borderline. Sunt caracterizate prin: 1. controlul incomplet al sferelor afectiv-voliționale și instinctive; 2. nerecunoașterea deficitului structural; 3. incapacitatea de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/252046_a_253375]
-
d) psihoze la care se asociază o tulburare de personalitate (structurală); ... e) psihoze majore, indiferent de vârstă, la persoane fără venituri. ... N.B: La evaluarea gradului de handicap în schizofrenie se vor avea în vedere: a) forma clinică: catatonică, hebefrenică, paranoidă, nediferențiată, reziduală, simplă; ... b) tipul de evoluție: ... - cronică, cu sau fără episoade de acutizare; - în remisiune (când o persoană cu schizofrenie nu mai prezintă niciun semn de tulburare); c) cooperarea la monitorizarea medicală și eficiența acțiunilor psihoterapeutice; ... d) climatul familial
EUR-Lex () [Corola-website/Law/252046_a_253375]
-
paraplegii, tetraplegii, ataxie manifestă, manifestări distonice accentuate; - epilepsie cu tulburări psihice interaccesuale sau cu crize frecvente; - nevralgie trigeminala esențială; - coree cronică; - encefalopatii cronice infantile. 11. Boli psihice: - psihoze cronice, periodice sau procesuale (psihoza maniaco-depresivă, schizofrenie, deliruri cronice); - psihoze involutive depresive, paranoide; - demente organice: senila, arterosclerotica, posttraumatica; - nevroze grave și prelungite fobice, obsesive sau isterice; - psihopatii grave sau cu decompensări frecvente. 12. Boli canceroase: - tumori maligne ulcerate cu secreții abundente sau fetide; - neoplazii maligne în stadii avansate; - neoplazii maligne cu sechele postterapeutice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181026_a_182355]
-
paraplegii, tetraplegii, ataxie manifestă, manifestări distonice accentuate; - epilepsie cu tulburări psihice interaccesuale sau cu crize frecvente; - nevralgie trigeminala esențială; - coree cronică; - encefalopatii cronice infantile. 11. Boli psihice: - psihoze cronice, periodice sau procesuale (psihoza maniaco-depresivă, schizofrenie, deliruri cronice); - psihoze involutive depresive, paranoide; - demente organice: senila, arterosclerotica, posttraumatica; - nevroze grave și prelungite fobice, obsesive sau isterice; - psihopatii grave sau cu decompensări frecvente. 12. Boli canceroase: - tumori maligne ulcerate cu secreții abundente sau fetide; - neoplazii maligne în stadii avansate; - neoplazii maligne cu sechele postterapeutice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/123789_a_125118]
-
hepatitele cronice de etiologie virală (cu markeri de replicare virală pozitivi), ciroza hepatică 2. HIV/SIDA 3. Leucemiile, limfom Hodgkinian sau ne-Hodgkinian 4. Talasemia majoră (anemia Cooley), hemofilie 5. Epilepsia 6. Boală Parkinson 7. Miopatii 8. Boli psihice (schizofrenia, sindromul paranoid, psihoza maniaco-depresiva, psihoza toxică și infecțioasă, delirul acut, toxicomania prin stupefiante și substanțe psihoactive, paralizia generală progresivă) 9. Boli de colagen (LEȘ și PR), spondilita anchilopoietica 10. Parazitoze (malarie, chist hidatic) 11. Tuberculoză 12. Tumori maligne 13. Diabetul zaharat și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/126614_a_127943]
-
paraplegii, tetraplegii, ataxie manifestă, manifestări distonice accentuate; - epilepsie cu tulburări psihice interaccesuale sau cu crize frecvente; - nevralgie trigeminala esențială; - coree cronică; - encefalopatii cronice infantile. 11. Boli psihice: - psihoze cronice, periodice sau procesuale (psihoza maniaco-depresivă, schizofrenie, deliruri cronice); - psihoze involutive depresive, paranoide; - demente organice: senila, arterosclerotica, posttraumatica; - nevroze grave și prelungite fobice, obsesive sau isterice; - psihopatii grave sau cu decompensări frecvente. 12. Boli canceroase: - tumori maligne ulcerate cu secreții abundente sau fetide; - neoplazii maligne în stadii avansate; - neoplazii maligne cu sechele postterapeutice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/144526_a_145855]
-
în schizofrenie sunt: a. Ipoteza dopaminergică. Plecând de la observațiile lui van Rossum asupra efectului halucinogen produs de agenții dopaminomimetici, Randrup și Munkvad - 1967, susțin ipoteza implicării dopaminei în schizofrenie, validată ulterior prin următoarele argumente: ● substanțele DA agoniste pot induce psihoze paranoide schizoforme; ● neurolepticele inhibă activitatea dopaminergică, producând ameliorarea simptomatologiei; ● hiperactivitatea dopaminergică se manifestă diferențiat - presinaptic (crește sinteza și eliberarea dopaminei) și postsinaptic (hipersensibilizarea cantitativă și calitativă a receptorilor dopaminici sau a altor componente din complexul receptor). b. Ipoteza serotoninergică. Rodnight - 1993
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227926_a_229255]
-
The New York Times".” Opera lui Gibson a beneficiat și de atenție internațională din partea unei audiențe care nu era limitată la SF, după cum spunea Laura Miller, „cititorii descopereau reflecții profetice uluitoare asupra vieții contemporane în scenariile sale fantastice și deseori de-a dreptul paranoide.” Criticii îi situează opera în contextul post-industrialismului; David Brande o numea „oglindă a relațiilor pe scară largă tehno-sociale de astăzi”, și o narațiune a versiunii postmoderne a culturii de consum. Este lăudată de critici pentru descrierea „capitalismului târziu” și pentru
William Gibson () [Corola-website/Science/322931_a_324260]
-
puțin in Italia. Perfecțiunea, adică virtuozitatea era nu numai un lucru căutat, dar era și de dorit de către artiști. Astfel apariția artiștilor căutând perfecțiunea, acei virtuoso (virtuoz, în limba română), alături de un anumit realism al exprimarii și grija extremă (aproape paranoidă) față de detalii devin alte elemente definitorii ale perioadei baroc. Un important punct de vedere critic al barocului literar se referă la preferențierea acordată, în lucrări foarte diferite, formei exterioare în detrimentul conținutului. Lucrarea cu caracter programatic și "avangardist" Maraviglia a lui
Baroc () [Corola-website/Science/299451_a_300780]
-
care va fi evoluția bolii, în pofida tratamentelor moderne care au modificat radical prognoza privind încadrarea socială a bolnavilor. Schizofrenia este o psihoză caracterizată prin deteriorarea proceselor de gândire și de răspunsuri emoționale inadecvate. Tulburarea se manifestă prin halucinații auditive, deliruri paranoide sau bizare sau prin vorbire și gândire dezorganizate și este însoțită de disfuncție socială sau ocupațională semnificativă. Debutul acestor simptome apare de obicei la începutul perioade adulte, cu o prevalență globală de-a lungul vieții în jur de 0,3-0
Schizofrenie () [Corola-website/Science/299415_a_300744]
-
că 80% - 90% dintre aceștia sunt fumători în mod regulat, în comparație cu 20% din restul populației. Bolnavii fumători tind să fumeze foarte mult, în plus fumează țigarete cu conținut ridicat de nicotină. Unele date sugerează că cei care suferă de schizofrenie paranoidă ar putea avea o perspectivă mai bună de a trăi în mod independent și de funcționare profesională adecvată. Schizofrenia afectează în jur de 0,3-0,7% din oameni, la un anumit moment din viața lor, sau 24 de milioane de
Schizofrenie () [Corola-website/Science/299415_a_300744]
-
în schizofrenie sunt: a. Ipoteza dopaminergică. Plecând de la observațiile lui van Rossum asupra efectului halucinogen produs de agenții dopaminomimetici, Randrup și Munkvad - 1967, susțin ipoteza implicării dopaminei în schizofrenie, validată ulterior prin următoarele argumente: ● substanțele DA agoniste pot induce psihoze paranoide schizoforme; ● neurolepticele inhibă activitatea dopaminergică, producând ameliorarea simptomatologiei; ● hiperactivitatea dopaminergică se manifestă diferențiat - presinaptic (crește sinteza și eliberarea dopaminei) și postsinaptic (hipersensibilizarea cantitativă și calitativă a receptorilor dopaminici sau a altor componente din complexul receptor). b. Ipoteza serotoninergică. Rodnight - 1993
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227422_a_228751]
-
paraplegii, tetraplegii, ataxie manifestă, manifestări distonice accentuate; - epilepsie cu tulburări psihice interaccesuale sau cu crize frecvente; - nevralgie trigeminala esențială; - coree cronică; - encefalopatii cronice infantile. 11. Boli psihice: - psihoze cronice, periodice sau procesuale (psihoza maniaco-depresivă, schizofrenie, deliruri cronice); - psihoze involutive depresive, paranoide; - demente organice: senila, arterosclerotica, posttraumatica; - nevroze grave și prelungite fobice, obsesive sau isterice; - psihopatii grave sau cu decompensări frecvente. 12. Boli canceroase: - tumori maligne ulcerate cu secreții abundente sau fetide; - neoplazii maligne în stadii avansate; - neoplazii maligne cu sechele postterapeutice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235978_a_237307]
-
poziție ale EZW sunt mai sceptice, pornind de la explicații psihologice pentru revelațiile lui Lorber. EZW se bazează pe o teza de doctorat din 1966 la Universitatea din Berna scrisă de Antoinette Stettler-Schär, care l-a diagnosticat pe Lorber cu schizofrenie paranoidă. Acest diagnostic a fost refuzat de Bernhard Grom, care l-a diagnosticat pe Lorber cu halucinații auto-induse. Andreas Finke, vice-președinte al EZW, conchidea că revelațiile lui Lorber reflectă atât perioadă în care au fost scrise aceste texte cât și cunoștințele
Jakob Lorber () [Corola-website/Science/326495_a_327824]
-
narațiuni deconstruite și auto-reflexive din romanele scrise de John Fowles, John Barth, sau Julian Barnes. Între timp, operele unor autori cum ar fi David Foster Wallace, Don De Lillo, Paul Auster sau Thomas Pynchon în Gravity's Rainbow, satirizează societatea paranoidă a modernismului, născută din iluminism. Unele personalități ale filosofiei XX sunt privite drept postmoderne, pentru pretenția că matematica și științele naturii nu ar fi obiective. Între aceștia se numără și doi filosofi ai științei, Thomas Samuel Kuhn și David Bohm
Postmodernism () [Corola-website/Science/297646_a_298975]