48 matches
-
patogene. În 1967 s-a descoperit prezența acestor organisme la plante, fiind cunoscute azi ca organisme de tip MLO (Mycoplasma Like Organism), denumire adoptată din cauză că înmulțirea acestor microorganisme prezintă o asemănare cu înmulțirea ciupercilor. Caracterele și morfologia molicutelor Molicutele sunt parazite facultative putând trăi în mod saprofit dar și în mod parazit. Corpul lor este alcătuit dintr-o celulă lipsită de o membrană celulară propriu-zisă prezentând doar o membrană citoplasmatică. Compoziția chimică este de natură nucleoproteică, având atât ADN, ARN cât
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
în formă de racem, spic sau corimb. Florile zigomorfe, au petale unite ca un tub și formează ca fruct o capsulă uniloculară cu foarte multe semințe mici. În țara noastră se găsesc 20 de specii de lupoaie sau verigel, toate parazite pe diferite plante gazdă. Dintre acestea cele mai răspândite specii sunt: Orobanche cumana parazită pe specii de Helianthus, Nicotiana și O. ramosa frecvent întâlnită în culturi de cânepă, tutun sau pe diferite legume. Muma pădurii Lathraea squamaria, are în sol
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
parazitează specii de Alnus, Fagus sau Corylus. b. plante holoparazite cu haustori pe părțile aeriene. Din această grupă fac parte reprezentanți din fam. Cuscutaceae. Torțelul Cuscuta sp., cunoscută sub numele de cuscută, are în flora țării 16 specii, toate anuale, parazite pe tulpini filiforme, galbene, răsucite pe plantele gazdă. La locul de contact parazitul formează haustori prin care absoarbe seva elaborată. Pe tulpini se găsesc frunze reduse sub formă de solzi și inflorescențe cu mai multe flori (cimă glomerulară) ce produc
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
devin de culoare cenușie deoarece spre sfârșitul viabilității țesuturilor parazitate în miceliu apar mici puncte negre. Agentul patogen - Blumeria (Erysiphe) graminis f.sp. tritici March., fam. Erysiphaceae, ord. Erysiphales, cl. Pyrenomycetes, subîncr. Ascomycotina; f.c. Oidium monilioides Lk. Ciuperca este parazită obligată, prezintă miceliul sub formă de tal filamentos, ramificat, ectoparazit, fixat pe organe prin apresorii și se hrănește prin intermediul haustorilor digitat-ramificați trimiși în celule. De pe talul ciupercii se diferențiază conidiofori scurți (celule generatoare de conidii) ce formează lanțuri de conidii
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
în drepturi de postmodernism, care a reușit, ca fenomen de masă, ceea ce puțini autori, individual vorbind, au făcut: împingerea parodiei din "conul de umbră" al istoriei literare în "luminile rampei". Din zonele marginale, periferice ale literarului, unde fusese calificată drept parazită, ostentativă (și nu de puține ori asemuită cu un plagiat, chiar dacă unul plin de farmec, dovedind talentul celui care l-a scris), parodia se rediscută în calitatea ei de proces ce mobilizează evoluția literară. "Cele mai parodice și conștiente de
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
În această etapă au fost întâmpinate greutăți deosebite în executarea diferitelor mișcări, la cerere, ale aparatului articulatoriu. După articularea sunetelor greutățile au continuat în asamblarea lor, în îmbinarea sunetelor în cuvinte. Pronunțarea cuvintelor a fost îngreunată de perseverarea unor sunete, parazite, adăugate în încercările de a pronunța noul sunet. Foarte frecvent apărea ca sunet însoțitor, sunetul c (scare=sare, scapă=sapă). S-a menținut mult timp o variabilitate a fonemelor în funcție de asamblul fonetic, o inegalitate a succesiunii sunetelor, numeroase asimilări și
CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
aruncat sunt Însă o tentație pentru micoorganisme, care se grăbesc să ocupe partea finală a intestinului. Iar vrabia și nu numai ea, ci orice alt animal - Cristi ar spune acum superior -, chiar și oamenii, le tolerează, deși ele pot deveni parazite, adică dușmanul adus În casă, șarpele Încălzit În sân. De ce? Pentru că ele produc, printre altele, vitamine. Mai ales din complexul B, dar și acid folic și vitamină K. De care n’au nevoie, ele fiind metaboliți secundari, chiar un fel
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
croitori, cizmari, tâmplari, tinichigii ș.a.m.d. Și se bucură de multă Încredere pe lângă locuitorii creștini, ba chiar pe lângă boierii cei mari. Cu toate acestea, găsești printre ei și câțiva comer cianți bogați, precum și factori [= mesageri], samsari, boccegii și alte parazite de acest soiu din lumea comercială” <endnote id="(194)"/>. Meșteșugarii evrei s-au orga nizat În bresle proprii, care și-au Înălțat sinagogi proprii, precum, la București, Sinagoga Breslei Croitorilor (fondată În 1837), Sinagoga Cizmarilor (1855), Sinagoga Tinichigiilor (1896) etc.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
putea recomanda zonarea acestora sub aspectul rezistenței sau toleranței lor la această ciuperca (vezi tab. 1). Cele mai bune sunt soiurile hipersensibile la care, în momentul pătrunderii sporului în celulă, aceasta moare imediat și odată cu ea și ciuperca ce este parazită obligată. Prin uscarea acestor celule tuberculul se acoperă cu un strat de celule moarte, ce vor constitui un baraj pentru următorii spori ajunși pe suprafața tuberculilor. Transmiterea ciupercii este deci asigurată în cursul vegetației de spori, iar de la un an
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
inului Fusarioza inului este produsă de o multitudine de specii ale genului Fusarium. La alcătuirea asolamentului pentru cultura inului trebuie să se țină seama de cercul de plante gazdă al acestor ciuperci care, trăind pe resturi vegetale în sol, pot parazita în condiții de secetă rădăcinile și baza tulpinilor, producând veștejirea și uscarea plantelor. Soiurile nou omologate în 2001 Eliza,Nineta, Radu, și Șumuleu, prezintă o bună rezistență față de această ciupercă. Mucegaiul cenușiu Botrytis cinerea; Plante parazite: cuscuta Cuscuta epilinum; lupoaia
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
au coaja crăpată și prin crăpături apare un puf albicios. Atacul a fost sesizat numai pe terenuri acide și numai în condiții de umiditate atmosferică ridicată de peste 80-90 %. Transmitere-răspâdire. Speciile genului Pythium sunt niște ciuperci de sol care, pot deveni parazite în condiții de umiditate și temperatură ridicată și pot compromite încă din primele faze o cultură. Transmiterea de la un an la altul se face prin sămânță sau prin sporii de rezistență ce rămân în sol iar, de la o plantă la
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
lagăre (fructificații) cu spori. De obicei, putregaiul nu este prea profund și nici nu cuprinde întreg fructul ca în cazul atacului de monilioză. Fructele puternic atacate se zbârcesc, se usucă, cad sau rămân pe pom (fig. 150). Ciuperca mai poate parazita și ramurile tinere a căror scoarță se brunifică și crapă, ducând la apariția unor adevărate cancere deschise, asemănătoare cu cele produse de Nectria galligena. Transmitere răspândire. Sporii din fructificațiile de rezistență constituie sursa de infecție primară alături de sporii ce se
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
se va folosi substrat inert (perlit) dezinfectat cu fungicide sistemice: Benlate 50 WP 0,05-0,1 %. Dezinfecția chimică a stratului superficial a solului nu este suficientă deoarece ciuperca rămâne în sol chiar și la 80 cm și apoi revine ca parazită pe rădăcini și tulpini. La plantare vor fi folosiți numai butași, bulbi sau tuberobulbi sănătoși, iar cultura se va stropi cu Syllit 65 WP-0,1%. 11.1.11. Putregaiul cenușiu al plantelor floricole Botrytis sp. Simptome. Atacul se manifestă pe
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
la copil sau de la pacient la însoțitor ș.a.m.d. Odată cu dezvoltarea generală a științelor biomedicale în secolul XIX, a fost posibilă aplicarea metodelor de cercetare și în domeniul cancerelor. Astfel, au fost efectuate studii extensive, îndeosebi anatomo-clinice, bacteriologice și parazito logice, privind etiologia infecțioasă a neoplaziilor. Odată cu descoperirile capitale ale lui Pasteur și Koch, ideea originii infecțioase a cancerului a renăscut pe o nouă bază, plauzibilă și modernizată. 1.2.3.1. Etiologia bacteriană și parazitară La sfârșitul secolului XIX
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
ce aparțin încrengăturii Mycophyta [83]. Nu există nici un fel de dispută privind modul lor de nutriție, anume cel heterotrof [83]. Ca urmare, ciupercile necesită medii reducătoare și exercită un efect oxidativ asupra acestora. Heterotrofe fiind, ciupercile pot fi saprofite ori parazite. Aceasta înseamnă că primele profită de prezența în mediu a substanțelor organice reduse de origine exogenă ori consecutive morții unora dintre organismele constitutive ale foulingului biologic, iar celelalte, de importanță mai redusă, parazitează unele dintre organismele din componența acestuia. Acțiunea
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
vedere metabolic, deci nici dăunătoare, corosiv ori foulingogen. Din punct de vedere sistematic, încrengătura Protozoa cuprinde cinci clase: Flagellata, Sarcodina, Sporozoa, Cnidosporidia și Ciliophora, dintre care prezintă interes în contextul secțiunii de față doar Flagellata, Sarcodina și Ciliophora, celelalte fiind parazite ale animalelor. Multe protozoare conțin substanțe minerale (CaCO3, SiO2 etc.) repartizate într’un schelet intern sau extern, ultimul fiind cel mai frecvent [90]. Uneori, învelișurile extracelulare sunt gelatinoase, fapt ce înlesnește aderarea unor corpuri străine [90]. Alteori ele formează cochilii
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
ripostă avant la lettre adresată lui Adrian Marino, celui ce nu contenea a execra metafora din limbajul închinat interpretării literaturii. Straniu, continuă Streinu, e că se uită lucruri dintre cele mai simple: critica nu "parazitează" arta altfel decît arta ar "parazita", la rîndu-i, natura spiritului, spre a se întreba excedat: "de unde vine trufia acestei închipuite neatîrnări?" E chemat în sprijin și Titu Maiorescu, care nu evita a recurge, întru limpezirea ideilor sale critice, la comparații. Iar Nietzsche nu e oare o
Despre "stilul critic" (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9205_a_10530]
-
Trish a dat un interviu în exclusivitate pentru Mail. Cei care au sunat într-o emisiune radio pe care Melissa a insistat să o ascultăm m-au descris ca pe o „idioată antifeministă”, o „Martha Stewart în devenire” și o „parazită care și-a făcut studiile cu banii contribuabililor”. Am fost atât de furioasă că am fost la un pas să sun și eu. Însă m-am mulțumit să închid radioul și să inpir adânc de trei ori. N-o să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
banale sau des folosite. În sensul că", "în legătură cu" sunt cuvinte și sintagme (ca și altele) care sunt des vehiculate. Bineînțeles că ele pot fi potrivite într-un anumit context, dar evităm folosirea lor prea frecventă. * Renunțăm la cuvinte în plus (parazite) care dau impresia că accentuează un anumit pasaj. De pildă, se scrie frecvent "luna august", "ziua 05" etc. Este evident că se poate neglija cuvântul "luna" sau cuvântul "ziua". * Nu folosim cuvinte "mari" contra cuvintelor "mici". Unii indivizi au impresia
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
și trofică În sol și la nivelul părților aeriene, factorul cheie fiind lumina În ultimul caz. - Asaltul animalelor asupra plantelor: prădători și paraziți, modalități În care se apără plantele la atacul de către protozoare, nematode, moluște, artropode, păsări, mamifere. - Asaltul „plantelor” parazite asupra celorlalte plante; modalități În care se apără acestea din urmă; boli provocate: micoplasme, bacterioze, micoze, parazitism Între plantele cu flori (hemiparazite și holoparazite). - Atacul bacteriilor, ciupercilor și fanerogamelor asupra omului și animalelor; fanerogame carnivore. - Mutualismul În forme destinse: sinergism
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
din valoarea actuală, suprafața terestră a putut deveni locuibilă pentru primele organisme care s-au instalat pe continente. Cel mai bine au reușit ciupercile și angiospermele, dar folosind strategii diferite. Adaptările ciupercilor sunt pur fiziologice și biologice; ca simbionte sau parazite, ele Își Însoțesc gazdele În diversele lor nișe ecologice; ca saprofite, ele sunt capabile (datorită bogăției În secreții enzimatice) să atace o multitudine de substraturi. Angiospermele au reușit, prin adaptări fiziologice, biologice, morfologice și anatomice, să cucerească toate mediile de pe
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
diferențiere histologică importantă, nici de formarea de organe atât de specializate, ca rădăcina și frunza. Ciupercile au păstrat un tal (miceliu) filamentos, au peretele celular chitinos, se nutresc degradând și absorbind materii organice, trăiesc În toate habitatele, pot fi heterotrofe (parazite și saprofite) sau simbiotrofe. Neavând pigmenți asimilatori, fac absorbție de substanțe organice simple, pe care le procură din hidroliza macromoleculelor organice mari, cu ajutorul enzimelor. Modul de viață heterotrof implică un contact strâns al miceliului cu substratul, o deplasare a filamentelor
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
diametru, cu vârstă de șase-șapte sute de ani. Vesi (Intsia bijuga) este unul dintre cei mai răspândiți arbori din Fiji, cu un lemn tare de culoare cafenie-aurie, ce se folosește la construirea vestitelor canoe fijiene. Atrag atenția plantele epifite, multe parazite necruțătoare. În ramurile unui copac cu coroana masivă și-a Împletit rădăcinile o plantă mică, nevinovată care și-a răsfirat mlădițele În jos, prinzându-se strâns de scoarța arborelui gazdă. În alt copac, deja, lăstarele parazitului vuga se Împletiseră ca
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]