80 matches
-
veritabil nu mai îngăduie nici o altă idee pe lângă el, nici o explicație superfluă, ca și poemul pur, care se susține prin sine însuși ca un cântec mut și fără vindecare. Toată întelepția și înțelepciunea lumii s-au adunat de secole în paremiologii, în culegeri de gândiri, de sfaturi morale, o sumedenie de maxime ce ne-au provenit de la marii scriitori, astfel încât funcționează astăzi ca o enciclopedie a genului aforistic ori ca o imensă bibliotecă imaginară. Și ea continuă în veacul vitezei al
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
În subtext, unda folclorică autohtonă se decelează cu ușurință: "De multe ori, notează gânditorul, precocitatea e un nenoroc sau o tragedie". Altfel spus: "Cățeii dintâi turbă". Miezul unor astfel de adagii constă într-o substituție ingenioasă a experienței milenare a paremiologiei românești. Pentru prima secțiune a cărții În căutarea stilului fragmentele îmi par niște așchii de spirit magnetizate de nuclee de eseuri, centre de interpretare critică originală, de la care s-ar putea concepe adevărate și dense eseuri literare și chiar ordonate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
și de Mihai Eminescu, în special în cugetările sale despre dramatismul vieții, despre condiția specifică a omului în univers și a națiunilor ca realități socio-spirituale și istorice, a neamului românesc confruntat mereu cu cele mai variate și mai dramatice "încercări". Paremiologia eminesciană este o mare lecție de viață, de gândire și de înaltă situare morală. El, cel ce transcrisese proverbele populare din colecția argeșeanului Iordache Golescu, știa să dea cugetărilor sale forța de convingere de care numai creatorii geniali dispun. Faptul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
discuție, reinterpretată și reevaluată, dovedește, prin chiar aceasta, că ea contează cu adevărat în existența noastră (istorică, dar și în cea cotidiană) și în devenirea culturii naționale. Nu fără unele prezențe și în folclor (Meșterul Manole, Chira Chiralina, tema haiduciei, paremiologie), balcanitatea postbizantină își pune vizibil amprenta asupra unei capodopere a literaturii noastre medievale, Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie, scrisă în slavonă, înainte de 1521. Manual politic în primul rând, menit să formeze în arta de a conduce, de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285580_a_286909]
-
de politețe. Urmează apoi o captatio benevoletiae, prin anunțarea unui adevăr cu caracter general (de multe ori o maximă sau un proverb, în stilul gnomic, ce va fi demonstrat sau argumentat de povestirea istorisită). Eroinele sunt niște erudite în domeniul paremiologiei. Personajele feminine vorbesc, glumesc, se exersează printr-un umor fin, sunt grave atunci când situația o cere, pudice și nu prea, permițându-și uneori și atingerea unor subiecte licențioase. știu să intre într-o competiție, nu ignoră detaliile, nimic din tot
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Vereins für Volkskunde” (Berlin), 1896; Rosetti, Dicț. cont., 203; Encicl. rom., III, 1263-1264; S. Fl. Marian, „Proverbele românilor din România, Basarabia, Bucovina, Ungaria, Istria și Macedonia”, AAR, partea administrativă, t. XXVII, 1904-1905, fasc. 2; Ibrăileanu, Opere, IV, 235-237; I. C. Chițimia, Paremiologie, RITL, 1960, 3; Vasile Netea, Primele colecții de proverbe românești publicate, în Studii de folclor și literatură, București, 1967, 401-403; Vrabie, Folcloristica, 240-243; Scrisori către Artur Gorovei, îngr și introd. Maria Luiza Ungureanu, București, 1970, 369-373; Bârlea, Ist. folc., 324-327
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290704_a_292033]
-
socio-cosmic propice care să-i permită să devină un mic învățător în domeniul lui. Etnoestetica, că metodă de lucru, trebuie să îndeplinească două criterii esențiale pentru menținerea în sfera de interes a științelor moderne : * raportarea corectă la izvoare sentințele și paremiologia sunt prioritare. * raportarea la o estetică savantă, pentru care paralelismele, delimitările și interfețele sunt absolut necesare. Astfel, etnoestetica tinde cumva să se subordoneze esteticii generale și filozofiei. Rămâne însă, strict legată și de domeniile etnologiei, prin origine, material, suportul ideologic
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
a cunoscut, în timp, o mare diversitate, motivată de eterogenitatea criteriilor aplicate, generatoare de terminologie și de exigențele impuse de cercetători în formularea unor termeni mai preciși și mai expresivi. Dintre aceștia amintim: asociație metaforică, element metaforic, expresiune metaforică, idiotism; paremiologie, proverb, zicătoare, expresie perifrastică, locuțiune; ansamblu frazeologic, expresie, unitate frazeologică; expresie figurată, grup sintactic stabil; izolare; expresie idiomatică, clișeu, îmbinare de cuvinte sudate, îmbinare stabilă, perifrază, perifrază proverbială, idiom, expresie frazeologică, locuțiune frazeologică, frazeologism. Eterogenitatea opiniilor exprimate în cadrul demersului teoretic
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Paris, 2005; (în colab. cu Traverso, Véronique) Les interactions en site commercial. Invariants et variations, Eitions de l'ENS de Lyon, Lyon, 2008. Georges KLEIBER (n. 1944), profesor de lingvistică generală la Universitatea din Stasbourg, specialist în semantică, lexicologie, pragmatică, paremiologie, lingvistica parfumutilor și a culorilor. Lucrări de referință: Le mot IRE en ancien français, Klincksieck, Paris, 1978; Problèmes de référence. Descriptions définies et noms propres, Klincksieck, Paris, 1981; Relatives restrictives et relatives appositives: une opposition "introuvable"?, Niemeyer, Tübingen, 1987; Du
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
altul decât rafinatul degustător de esențe tari ale unui ev lingvistic fabulos (irezistibil prin cromatică, suculență comică și morală în poemul "Zăpodie") își îngăduie imposibile derapaje într-un idiolect aproape macheronic al paiațelor și măscăricilor, pitoresc, truculent, cu mixturi de paremiologie și cruzime deochiată. Idiolect ce dă copia neretușată a pustiului sufletesc, a necurățeniilor și primitivismului condiției de fantoșe belicoase, ridicole, dezgustătoare, prinse în mâzga unor dispute de mortăciuni cu ifose. Mascaradă, bufonadă, carnaval al măștilor turpitudinii, toate acestea explică deșănțarea
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
parcurgere a structurii volumului. Astfel, după o primă aproximare a conceptului de textem, capitolul I cuprinde o prezentare critică a principalelor direcții și perspective implicate, de-a lungul ultimului secol, în studierea "discursului repetat": frazeologia de inspirație structuralistă, generativismul, cognitivismul, paremiologia, poetica și stilistica. Prezentarea evidențiază, deopotrivă, meritele, dar și limitele fiecărei direcții de cercetare, conducând la concluzia că investigarea textemelor reclamă un nou unghi de abordare. Capitolul II schițează cadrul conceptual al acestei noi abordări, pe care îl identificăm, în
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
indiferent dacă acestea s-au manifestat în aria lingvisticii propriu-zise sau în diverse discipline corelative. Din acest punct de vedere, fără a emite pretenția exhaustivității, putem identifica cinci direcții principale de analiză: frazeologia (de inspirație, în principal, structuralistă), generativismul, cognitivismul, paremiologia și studiile literare (stilistică, poetică, critică etc.). 2.1. Prima dintre aceste orientări ar putea fi numită frazeologică și situată la confluența dintre gramatică, lexicologie și stilistică. Platforma ei conceptuală este una preponderent structuralistă, iar apariția ei coincide, sub raport
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
interesul lingvisticii moderne pentru studierea textemelor e sinonim cu apariția frazeologiei ca disciplină. Cu toate acestea, una dintre cele trei mari categorii tradiționale de texteme (expresiile idiomatice, proverbele și "citatele celebre") a făcut încă din Antichitate obiectul unei discipline specializate: paremiologia. Din acest motiv, integrarea acestei categorii în câmpul frazeologiei a constituit un proces îndelungat și anevoios, marcat de numeroase rezerve și excluderi reciproce. De exemplu, lingvistica sovietică a impus încă din anii '40 opoziția dintre frazeologie (= disciplină lingvistică, specializată în
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
acestei categorii în câmpul frazeologiei a constituit un proces îndelungat și anevoios, marcat de numeroase rezerve și excluderi reciproce. De exemplu, lingvistica sovietică a impus încă din anii '40 opoziția dintre frazeologie (= disciplină lingvistică, specializată în studierea expresiilor idiomatice) și paremiologie (= disciplină eclectică, reunind elemente din etnografie, antropologie și - doar în subsidiar - lingvistică, specializată în studierea proverbelor)130. Această separație artificială traversează și unele lucrări frazeologice de dată mai recentă, precum studiul lui Gertrud Gréciano, care își exprimă scepticismul cu privire la posibilitatea
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
fi negat faptul că proverbele posedă trăsături frazeologice importante"132, fără însă ca acest lucru să risipească definitiv rezervele anumitor lingviști, care continuă să excludă proverbele din sfera obiectului lor de studiu. 5.1. Deși artificială, separația între frazeologie și paremiologie are, totuși, o explicație istorică: aceea că, până la începutul deceniului opt al secolului trecut, abordarea proverbelor (indiferent dacă ea viza doar o anumită cultură sau încerca un demers de natură comparată) s-a realizat dintr-o perspectivă exclusiv tematică. Din
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
simplă "nomenclatură" care se aplică asupra unei realități deja categorizate. 5.2. Abordarea din unghi lingvistic a proverbelor s-a dezvoltat abia odată cu începutul anilor '70, prin încercările de a aplica metodele și conceptele structuraliste în câmpul rezervat până atunci paremiologiei tematice. Firește, nu toate încercările de a defini din punct de vedere lingvistic proverbele au fost încununate cu succes. Astfel, pentru David Cram, proverbul ar trebui tratat ca un simplu element lexical beneficiind de un "statut citațional"134, fapt infirmat
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
opozitive, sau non-opozitive."137 Din acest motiv, vom apela și noi la tipologia lui Alan Dundes în capitolul III al lucrării de față, unde vom încerca să o reformulăm cu ajutorul semanticii structurale coșeriene. 5.3. Asemenea celorlalte discipline umaniste, și paremiologia a resimțit puternic, după 1980, influența cognitivismului. Primul demers semnificativ în această privință le-a aparținut chiar lui George Lakoff și Mark Turner, care au propus o analiză a proverbelor în funcție de "Marele Lanț al Ființei" (MLF), invocând în această privință
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
îndreptățite în cealaltă categorie, ca expresie a ordinii "normale", "firești" a lumii. 6. Studii literare consacrate textemelor 6.0. Dacă expresiile idiomatice au constituit până în momentul de față obiectul predilect al frazeologiei, iar proverbele au beneficiat din plin de atenția paremiologiei, cea de-a treia mare clasă tradițională de texteme ("citatele celebre", extrase mai ales din operele literare) a suscitat destul de târziu atenția cercetătorilor. Explicațiile acestui decalaj sunt multiple, dar vom semnala aici doar trei dintre ele: (a) dificultatea de a
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
culturale"181. 7.2.1. O mențiune specială se cuvine lucrărilor care au abordat textemele românești din perspectivă contrastivă/comparată, indiferent de centrul universitar în care s-au format autorii respectivi. Demersurile de această factură s-au manifestat și în cadrul paremiologiei comparate 182, dar mai ales în cadrul frazeologiei contrastive. În acest sens, s-au întreprins până acum câteva demersuri foarte utile de confruntare a expresiilor idiomatice românești cu cele din limbile franceză, rusă, engleză și germană 183. 7.2.2. În
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
precise pentru a putea construi, pe baza lor, un dispozitiv teoretic și analitic mai performant decât acelea pe care le folosesc, în momentul de față, celelalte direcții care se ocupă de studierea textemelor (frazeologia de inspirație preponderent structuralistă, generativismul, cognitivismul, paremiologia, studiile literare ș.a.). Desigur că, din cauza complexității problemelor pe care le ridică, atingerea unui asemenea obiectiv nu ar putea fi, în ultimă instanță, decât rezultatul unui efort colectiv, la care să participe un număr cât mai mare de "școli" integraliste
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
II-a, revăzută și adăugită, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2013. Sporiș, Valerica, Caleidoscop lingvistic. Studii de limbă și stil, Aeternitas, Alba Iulia, 2013. Stanciu, Dumitru, Proverbul, izvor de cunoaștere a gândirii și expresiei folclorice a poporului român. Comparație cu paremiologia popoarelor balcanice, Teză de doctorat, Universitatea din București, 1983. Steen, Gerard, "Metaphor in Applied Linguistics: Four Cognitive Approaches", în D.E.L.T.A. (Documentaçăo de Estudos em Lingüística Teórica e Aplicada), vol. 22, nr. 1, 2006, pp. 21-44. Steen, Gerard, "From Linguistic
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
contemporaines, vol. 1-2, 2013-2014. 181 Mircea Borcilă, "Despre contextul actual și perspectivele integralismului", în Limba română, vol. 16, nr. 1-3, 2006, pp. 48-49. 182 Dumitru Stanciu, Proverbul, izvor de cunoaștere a gândirii și expresiei folclorice a poporului român. Comparație cu paremiologia popoarelor balcanice, Teză de doctorat, Universitatea din București, 1983. Gabriel Gheorghe, Proverbele românești și proverbele lumii romanice. Studiu comparativ, Albatros, București, 1986. 183 Aristița Negreanu, Expressions idiomatiques franco-roumaines, Universitatea din București, Facultatea de Limbi Romanice, 1976. Ametista Evseev, Structura expresiilor
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
al stereotipului privind inteligența evreului rezultă cât se poate de limpede dintr-un răspândit proverb românesc : „Grec galanton, ovrei prost și țigan cinstit nu se poate” <endnote id="(3, p. 44)"/>. Un proverb identic cu acesta este atestat și În paremiologia maghiară <endnote id="(107, p. 120)"/>. Zicale mai mult sau mai puțin asemănătoare se regăsesc și În folclorul altor popoare europene : „Nici evreu prost, nici iepure leneș [nu se poate]” (proverb spaniol) ; „Ai văzut vreodată vacă verde și ovrei prost
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
or să-i rămâie copiii pe drumuri” <endnote id="(263, pp. 172-174)"/>. Cinofobia și licofobia Câinele este cel mai bun prieten al omului. Nu și al evreului. Dimpotrivă. Pentru imaginarul colectiv, frica de câini a evreului a devenit proverbială. În paremiologia populară poloneză, un om fricos este „Curajos ca un evreu În fața câinilor” <endnote id="(70, p. 179)"/>. Dar de unde provine cinofobia de care suferă evreii ? La sfârșitul secolului al XIX-lea, folcloristul bucovinean Dimitrie Dan credea că evreul n-ar
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
parte dintr-un grup de cercetători care i-a mai cuprins pe Dumitru Stanciu și pe Ion Bratu, grup preocupat de studiul proverbelor. Structura proverbelor românești (1983), inițial teză de doctorat, este o sinteză din perspectivă lingvistică și stilistică a paremiologiei românești. Autorul se dovedește un bun cunoscător atât al metodelor tradiționale, cât și al celor moderne, structuralistă și semiotică, iar cartea reprezintă „o contribuție serioasă și clară a ceea ce a vrut să aprofundeze folcloristul” (I. C. Chițimia). Pasionat al cercetărilor în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288407_a_289736]