351 matches
-
de manifestare îngrădind evaluarea corectă a frecvenței. Există câteva repere epidemiologice sugestive: • 1-3 % din totalul de biopsii renale; • 1 % dintre biopsiile celor cu hematurii sau/și proteinurii izolate; • 15 % dintre biopsiile pentru insuficiența renală acută; • 10-15 % dintre insuficiențele renale acute parenchimatoase; • 25 % dintre biopsiile celor cu insuficiența renală acută determinată de medicamente (frecvent iatrogenie) 11.3.2. Fiziopatologie. Morfopatologie Este una dintre cauzele de insuficiență renală acută, cel mai adesea reversibilă, caracterizată de: • prezența infiltratului inflamator polimorf la nivelul interstițiului renal
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
cardiacă) 3. prin alterarea perfuziei renale (vasodilatație sistemică - sepsis, antihipertensive în exces, anestezice; vasoconstricție renală - catecolamine, supradozaj de ciclosporină; sindrom hepato-renal) 4. prin afectarea autoreglării renale (AINS, IECA, sartani) 5. sindrom de hipervâscozitate (mielom multiplu, policitemia vera) IRA renală (intrinsecă, parenchimatoasă) 1. necroza tubulară acută - de cauză ischemică (toate cauzele persistente de IRA funcțională!) sau toxică directă, endogenă (mioglobinurie, hemoglobinurie, hiperuricemie severă) sau exogenă (etilenglicol, aminoglicozide, substanțe de contrast, cisplatină) 2. obstrucție intratubulară (proteine anormale, acid uric, oxalați etc) 3. boli
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
de diuretice; • absența îmbunătățirii funcției renale după repleție volemică (cu 1,5 litri dintr-o soluție care expandează volumul plasmatic) și întreruperea administrării diureticelor; • proteinurie < 0,5 g/24 ore și fără elemente ecografice de uropatie obstructivă sau boală renală parenchimatoasă. Criterii adiționale de diagnostic (neobligatorii): • volum urinar < 500 ml/24 ore; • sodiu urinar < 10 mEq/l; • osmolalitate urinară > osmolalitate plasmatică; • hematii urinare < 50/HPF; • Na seric < 130 mEq/l. Rinichiul pacientului cu suferință hepatică cronică funcționează în contextul ischemiei corticale
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
Un procent variabil, în general redus, pot rămâne cu o disfuncție renală ușoară/moderată. în IRA obstructivă, prognosticul renal depinde de rapiditatea cu care se înlătură obstacolul pe căile urinare (în general, peste 55 de zile de la instalarea obstrucției), leziunile parenchimatoase determinate de către obstrucție devenind ireversibile. Pacientul cu IRA recentă va fi urmărit ambulator cu atenție în ceea ce privește funcția renală și eventualele tulburări hidro-electrolitice posibile în faza poliurică. De asemenea, trebuie ținut cont de faptul că un pacient cu IRA în antecedente
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
a) nevrită chirurgicală, urmarea unui traumatism sau a unei supurații prelungite; b) nevrită optică retrobulbară sau axială, inflamație a nervului optic în porțiunea posterioară punctului de pătrundere a vaselor centrale retiniene în nerv; c) nevrită interstițială hipertrofică progresivă; d) nevrită parenchimatoasă, cu alterarea tecii de mielină și apoi a nevraxului (Rusu, 1983). NEVROPATIE (< fr. névropathie, cf. gr. neuron - nerv, pathos - suferință) - Termen prin care se descrie generic orice afecțiune a sistemului nervos; neuropatie, nevroză. Poate produce paralizii, slăbiciuni musculare și parestezii
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
în jurul acetabulumului. Zona mută ascultatoriu reprezintă perioada de liniște la ascultația cu stetoscopul a unei artere în timpul măsurării presiunii sângelui cu un sfigmomanometru (Martin, 2005). Zona incerta este porțiunea anterioară a formației reticulate, iar zona pulmonară reprezintă segmentul pulmonar, unitate parenchimatoasă pulmonară, anatomică și funcțională (Rusu, 1983). Bibliografietc "Bibliografie" Ajuriaguerra, J. de, Auzias, M., Coumes, F., Denner A. (1980), Scrisul copilului, vol. I, Editura Didactică și Pedagogică, București. Albert, A. (1969), Rééducation neuromusculaire de l’adulte hémiplégique, Masson, Paris. Albu, A
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
Creșterea excreției albuminei sau proteinelor reflectă alterarea barierei de filtrare glomerulară. Studiile au arătat că microalbuminuria reprezintă un predictor independent al dezvoltării nefropatiei diabetice în 76 diabetul de tip 1 și 2, în timp ce prezența proteinuriei indică, în general, existența leziunilor parenchimatoase renale constituite. Atât la pacienții hipertensivi diabetici, cât și la subiecții fără diabet zaharat, microalbuminuria, chiar sub valorile prag utilizate în prezent, s-a demonstart a fi un predictor independent al evenimentelor cardiovasculare. Studiile actuale au arătat o relație continuă
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
somn Consumul de alcool Diabetul zaharat Hiperventilația indusă de anxietate / atacul de panică Supraîncărcarea de volum Aport excesiv de sodiu Retenție hidrică din bolile renale cronice Terapie diuretică inadecvată Administrare inadecvată de soluții perfuzabile Cauze secundare nedecelate de HTA Boală renală parenchimatoasă sau renovasculară Hiperaldosteronism primar Feocromocitom Sindrom Cushing Boli tiroidiene Coarctația de aortă Tumori intracraniene Sindrom de apnee de somn 169 HTA rezistentă sau refractară la tratament este definită ca incapacitatea de a scădea TA sistolică și TA diastolică până la valorile
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
al funcției renale considerat mai sensibil comparativ cu creatinina serică a fost asociat cu un risc superior cu 15% de a dezvolta HTA (13). Factorii patogenici care afectează excreția sodiului și contribuie la dezvolatrea HTA la pacienții cu boală renală parenchimatoasă includ creșterea activității sistemului reninăangiotensină aldosteron, hiperactivarea simpatică, afectarea sintezei oxidului nitric și vasodilatația endotelial-mediată (14, 15, 16). În plus, două complicații frecvente ale bolii renale cronice, anemia și hiperparatiroidismul secundar, pot exacerba HTA. Corecția anemiei cu agenți stimulatori ai
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
3) celulele neuroepiteliului primitiv generează 6 tipuri celulare (106, 105, 102, 101, 97, 96): 1. Meningoblaste, care, la rândul lor, generează celule meningee endoteliforme. Precizăm că și mezoblastele pot genera: celule meningee endoteliforme, microgliale și celulele tecilor SCHWANN. 2. Celule parenchimatoase pineale. 3. Celule epiteliale ale plexurilor coriode. 4. Celule spongioblastice primitive, care dau naștere la: 4.1. Celule spongioblastice ependimare, din care nasc celule ependimare. 4.2. Celule-spongioblastice bipolare, din care-nasc spongioblastele unipolare, care generează, la rândul lor, astroblastele. Din
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
2.2.2. Mai mult de jumătate dintre glioblastoamele multiforme V.2.2.3. Cele mai multe dintre oligodendroglioame V.2.2.4. Sarcoamele. Referindu-ne la creșterea tumorilor, din punct de vedere anatomopatologic, deosebim: MICROSCOPIC Două tipuri de creștere: 1. Creșterea parenchimatoasă; 2. Creșterea stromală. 1. CREȘTEREA PARENCHIMATOASĂ Aceasta poate fi de două feluri: 1.1. Creșterea parenchimatoasă primară; 1.2. Creșterea parenchimatoasă secundară (infiltrativă). 1.1. Creșterea parenchimatoasă primară poate fi, la rândul ei: 1.1.1. difuză; 1.1.2
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
jumătate dintre glioblastoamele multiforme V.2.2.3. Cele mai multe dintre oligodendroglioame V.2.2.4. Sarcoamele. Referindu-ne la creșterea tumorilor, din punct de vedere anatomopatologic, deosebim: MICROSCOPIC Două tipuri de creștere: 1. Creșterea parenchimatoasă; 2. Creșterea stromală. 1. CREȘTEREA PARENCHIMATOASĂ Aceasta poate fi de două feluri: 1.1. Creșterea parenchimatoasă primară; 1.2. Creșterea parenchimatoasă secundară (infiltrativă). 1.1. Creșterea parenchimatoasă primară poate fi, la rândul ei: 1.1.1. difuză; 1.1.2. în fagure de miere; 1.1
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
oligodendroglioame V.2.2.4. Sarcoamele. Referindu-ne la creșterea tumorilor, din punct de vedere anatomopatologic, deosebim: MICROSCOPIC Două tipuri de creștere: 1. Creșterea parenchimatoasă; 2. Creșterea stromală. 1. CREȘTEREA PARENCHIMATOASĂ Aceasta poate fi de două feluri: 1.1. Creșterea parenchimatoasă primară; 1.2. Creșterea parenchimatoasă secundară (infiltrativă). 1.1. Creșterea parenchimatoasă primară poate fi, la rândul ei: 1.1.1. difuză; 1.1.2. în fagure de miere; 1.1.3. în rozetă; 1.1.4. în pseudorozetă; 1.1
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
Sarcoamele. Referindu-ne la creșterea tumorilor, din punct de vedere anatomopatologic, deosebim: MICROSCOPIC Două tipuri de creștere: 1. Creșterea parenchimatoasă; 2. Creșterea stromală. 1. CREȘTEREA PARENCHIMATOASĂ Aceasta poate fi de două feluri: 1.1. Creșterea parenchimatoasă primară; 1.2. Creșterea parenchimatoasă secundară (infiltrativă). 1.1. Creșterea parenchimatoasă primară poate fi, la rândul ei: 1.1.1. difuză; 1.1.2. în fagure de miere; 1.1.3. în rozetă; 1.1.4. în pseudorozetă; 1.1.5. în sisteme gliovasculare; 1
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
din punct de vedere anatomopatologic, deosebim: MICROSCOPIC Două tipuri de creștere: 1. Creșterea parenchimatoasă; 2. Creșterea stromală. 1. CREȘTEREA PARENCHIMATOASĂ Aceasta poate fi de două feluri: 1.1. Creșterea parenchimatoasă primară; 1.2. Creșterea parenchimatoasă secundară (infiltrativă). 1.1. Creșterea parenchimatoasă primară poate fi, la rândul ei: 1.1.1. difuză; 1.1.2. în fagure de miere; 1.1.3. în rozetă; 1.1.4. în pseudorozetă; 1.1.5. în sisteme gliovasculare; 1.1.6. în mozaic; 1.1
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
1.5. în sisteme gliovasculare; 1.1.6. în mozaic; 1.1.7. în palisade; 1.1.8. prin îmbrăcări celulare; 1.1.9. în cuiburi; 1.1.10. prin structuri adenoide; 1.1.11. prin papile. 1.2. Creșterea parenchimatoasă secundară (infiltrativă) poate fi și ea, la randul ei: 1.2.1. perineuronală; 1.2.2. perifasciculară; 1.2.3. intrafasciculară; 1.2.4. interglială; 1.2.5. perivasculară; 1.2.6. diverse combinații ale formelor amintite imediat mai sus
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
fi și ea, la randul ei: 1.2.1. perineuronală; 1.2.2. perifasciculară; 1.2.3. intrafasciculară; 1.2.4. interglială; 1.2.5. perivasculară; 1.2.6. diverse combinații ale formelor amintite imediat mai sus. În cazul creșterii parenchimatoase secundare (infiltrativă) proliferarea celulelor neoplazice este modificată de o serie de factori cum ar fi: - arhitectonica locală a țesutului gazdă; - procesele degenerative intratumorale variate din diferitele zone ale aceleiași tumori. Procesele parenchimatoase degenerative secundare au aspecte de necroză, degenerare chistică
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
formelor amintite imediat mai sus. În cazul creșterii parenchimatoase secundare (infiltrativă) proliferarea celulelor neoplazice este modificată de o serie de factori cum ar fi: - arhitectonica locală a țesutului gazdă; - procesele degenerative intratumorale variate din diferitele zone ale aceleiași tumori. Procesele parenchimatoase degenerative secundare au aspecte de necroză, degenerare chistică și calcificare, ultima extrem de comună în cazul unor tumori benigne cum este meningiomul ! 2. CREȘTEREA STROMALĂ La tumorile cerebrale sunt cunoscute două tipuri de evoluție: 2.1. Proliferarea vasculară, care are patru
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
plexurilor prevertebrale la nivelul diverselor organe și viscere. Ca și acestea, ele conțin elemente nervoase atât simpatice, cât și parasimpatice, dispuse fie sub formă de conglomerate neuronale microscopice, fie de reticul sau butoni terminali în jurul vaselor intraviscerale și celulelor efectoare (parenchimatoase, secretorii, contractile etc.). La nivelul vaselor de calibru mic și mijlociu, filetele simpatico-parasimpatice formează două plexuri parietale: unul superficial, situat în adventicea vasului, cu distribuție atât perivasculară, cât și parenchimatoasă și altul profund, la limita dintre adventice și tunica medie
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
reticul sau butoni terminali în jurul vaselor intraviscerale și celulelor efectoare (parenchimatoase, secretorii, contractile etc.). La nivelul vaselor de calibru mic și mijlociu, filetele simpatico-parasimpatice formează două plexuri parietale: unul superficial, situat în adventicea vasului, cu distribuție atât perivasculară, cât și parenchimatoasă și altul profund, la limita dintre adventice și tunica medie, pentru musculatura netedă vasculară. La nivelul capilarelor, predomină filetele postganglionare simpatice cu distribuție diferită în cele două segmente ale patului capilar. Spre deosebire de teritoriul arteriolar capilar, unde terminațiile simpatice sfârșesc pe
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
sunt continuarea plexurilor prevertebrale la nivelul diverselor organe și viscere. Ca și acestea, ele conțin elemente nervoase atât simpatice, cât și parasimpatice, dispuse fie sub formă de rețea perivasculară intraviscerală, fie de butoni terminali la nivelul celulelor efectoare (contractile, secretoare, parenchimatoase etc.). Asemenea plexuri prevăzute cu structuri microganglionare intramurale se găsesc în grosimea mușchiului cardiac și uterin, pereții bronhiilor, uretere, vezică, căi biliare și îndeosebi în musculatura netedă a întregului tub digestiv. Acestea conferă un oarecare grad de autonomie viscerelor respective
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
modificărilor vasculare, umorale, leucocitare și metabolice. Inflamația se desfășoară în mai multe etape: etapa alterativă (de agresiune), etapa vasculo-exsudativă (etapa reacțională), etapa productiv-proliferativă și etapa reparatorie (de vindecare, cicatrizare). Fenomenele lezionale debutează prin modificări ale țesutului interstițial și ale celulelor parenchimatoase, urmate de stimularea terminațiilor nervoase senzitive și modificarea nespecifică a calibrului și permeabilității vaselor mici (produsă de acțiunea directă a agentului etiologic). Acțiunea directă a oricăruia dintre agenții etiologici ai inflamației poate afecta vasele mici, colagenul, proteinele necolagene interstițiale și
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
apariția inflamației este determinată de un anumit mecanism de declanșare. Se admite că debutul reacției inflamatorii (indiferent de etiologie) este constituit din două tipuri de modificări: 1.stimularea terminațiilor nervoase senzitive, 2.alterări inițiale ale țesutului întrestițial și ale celulelor parenchimatoase. Aceste țesuturi dezvoltă treptat în jurul lor modificări vasculare, modificări celulare și modificări umorale, care vor constitui adevărate etape în evoluția procesului inflamator. Stimularea terminațiilor nervoase senzitive produce (prin reflex de axon) creșterea calibrului vaselor mici (arteriole și venule cu un
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
vaselor mici (arteriole și venule cu un diametru sub 30 microni) și capilare. La modificări ale calibrului vascular se adaugă și creșterea permeabilității vasculare. Acțiunea directă a agenților etiologici ai inflamației produce alterări ințiale ale țesutului interstițial și ale celulelor parenchimatoase. Ca urmare, mai ales colagenul și proteinele necolagenice, interstițiale și celulare (eliberate prin lezări în zona afectată), sunt denaturate de activatori locali sau proveniți din plasma sanguină. Astfel, sunt generați o serie de factori chemotactici, iar mai târziu o serie
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
acest proces, În ideea de a prelungi viața sau de a da viață anilor, cu rezultate uneori notabile. Greu de realizat Însă, pentru că senescența are la bază o serie de modificări biologice ireversibile care constau În: scăderea numărului de celule parenchimatoase pentru fiecare structură funcțională, ceea ce va conduce la involuția organului, sistemului sau aparatului respectiv. Viteza scăderii cuantumului celular este diferită de la organ la organ și de la individ la individ. De pildă involuția cerebrală se realizează prin pierderea unui miliard de
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]