40 matches
-
cărturar Dosoftei Barilă (1671-1674, 1675-1686) sau că aici ar fi funcționat, între anii 1679 și 1686, prima tiparniță din Moldova, înființată de același mitropolit, unde au fost tipărite "Dumnezeiasca Liturghie" (1679, 1683), "Psaltirea de-nțeles" (1680), "Molitălvnic de-nțeles" (1683), "Parimiile preste an" (1683) și "Viața și petriaceria sfinților" (4 vol., 1682-1686). Săpăturile arheologice efectuate în anii 1966-1968 în interiorul casei și pe latura sa estică au infirmat aceste ipoteze. În a doua jumătate a secolului al XVII-lea, pe locul aceste
Casa Dosoftei () [Corola-website/Science/306825_a_308154]
-
p. 173 194. ISSN: 0342-0299. ISBN 3-495-45047-5. 2. Eminescu und der “Bruch” des modernen europäischen Bewusstseins, în “Dacoromania. Jahrbuch für östliche Latinität”, nr. 8, 1991, Freiburg/München, p. 97 114. ISSN: 0342-0299. ISBN 3-495-45047-5. 3. Literalitate și creativitate lexicala în Parimiile lui Dosoftei, în “Dacoromania. Jahrbuch für östliche Latinität”, nr. 10 (1993), Freiburg/München, p. 85 96. ISSN: 0342-0299. ISBN 3-495-45047-5. 4. Die rumänische Lexikalisierung von griechischen suneidesis, în vol. “Septième Congrès Internațional d’Etudes du Sud Est Européen (Thessalonique, 29
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
XXXV, secț. III, 1989, p. 43 62. 15. Tipuri de calcuri lexicale în Biblia de la București (1688) și în versiunile preliminare contemporane (cu exemplificări din Cartea înțelepciuniii lui Solomon), în AUI, lingvistică, tom. XXXVI, 1990, p. 59 112. 16. Dosoftei, Parimiile preste an (Fragmente teologico filosofice), selecție, transcriere interpretativa și prezentare, în LRC, nr. 2 4 (1991), p. 46 49. 17. Etre et langage dans la poétique d’Eminescu, în AUI, tom. XXXVII, filosofie, nr. 1 2, 1991, p. 100 104
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
expresie, expresie frazeologică, expresie idiomatică, expresie la modă, expresie perifrastică, expresie proverbială, expresii în limbi clasice, expresii în limbi moderne, formulă convențională, frazem, frazeologism, idiom, idiom funcțional, idiom lexemic, idiomatism, idiotism, izolare, izolare livrescă, locuțiune, locuțiune figurată, locuțiune proverbială, maximă, parimie, parte de vorbire cu determinare obligatorie, perifrază proverbială, proverb, sentință, sintagmă, unitate frazeologică, wellerism, zicală. Acestora li se adaugă „construcție idiomatică” și „entitate frazeologică”. În lucrări franceze, Kocourek (1982) a găsit 27 de asemenea termeni. Tot în limba franceză, diverși
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
1982) a inventariat 15 termeni. În alte surse se găsesc în plus și mai mulți. Printre toți acești termeni sunt unii care denumesc anumite tipuri de îmbinări de cuvinte, de exemplu „citat celebru”, alții care înglobează câteva tipuri, de exemplu „parimie” (vezi mai jos secțiunea Parimii), și alții care îi înglobează pe toți. Dintre aceștia, cel mai frecvent se folosesc: Nu toți cercetătorii sunt de acord cu ce îmbinări de cuvinte ar trebui studiate ca unități frazeologice. Dintre cele enumerate mai
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
În alte surse se găsesc în plus și mai mulți. Printre toți acești termeni sunt unii care denumesc anumite tipuri de îmbinări de cuvinte, de exemplu „citat celebru”, alții care înglobează câteva tipuri, de exemplu „parimie” (vezi mai jos secțiunea Parimii), și alții care îi înglobează pe toți. Dintre aceștia, cel mai frecvent se folosesc: Nu toți cercetătorii sunt de acord cu ce îmbinări de cuvinte ar trebui studiate ca unități frazeologice. Dintre cele enumerate mai sus, unii exclud citatele, proverbele
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
pragmatic”), "pragmatème" („pragmatem”), "énoncé lié à une situation" („enunț legat de o situație”), "expression liée" („expresie legată”), "formule situationnelle" („formulă situațională”) sau "phrase situationnelle" („propoziție/frază situațională”), care au făcut inițial numai obiectul altei ramuri a lingvisticii, pragmatica. În categoria parimiilor, din care fac parte tradițional proverbele, dictoanele, aforismele, maximele și sentințele, unii cercetători includ și devizele și sloganurile comerciale și politice sau sociale. Sunt mai mulți lingviști care au încercat o clasificare a unităților frazeologice. A. P. Cowie propune următoarea clasificare
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
specialitate, limbajul juridic este cel care iese în evidență prin folosirea unor sintagme și propoziții de tip formulă. Astfel, în cadrul Uniunii Europene sunt adoptate pentru documentele oficiale așa-numite „formulări standard”. Exemplu: Formule aparte sunt cele de început al basmelor: Parimia este o „sentință lapidară normativă” ce se caracterizează prin morfologie ritmică, structură analogică și statut normativ. Termenul înglobează mai multe tipuri de unități frazeologice dificil de delimitat unul de altul: proverbul, dictonul, deviza, sloganul, etc. Proverbul este o parimie care
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
basmelor: Parimia este o „sentință lapidară normativă” ce se caracterizează prin morfologie ritmică, structură analogică și statut normativ. Termenul înglobează mai multe tipuri de unități frazeologice dificil de delimitat unul de altul: proverbul, dictonul, deviza, sloganul, etc. Proverbul este o parimie care cuprinde pe scurt un adevăr prezentat ca general referitor în principal la om, un sfat, o regulă de viață bazată pe înțelepciunea populară. Are caracter oral, tradițional și colectiv, anonim. Unii autori consideră proverbul ca un subtip din categoria
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
așa-numite „locuțiuni proverbiale”, care sunt expresii idiomatice provenind din proverbe. Acestea nu mai sunt proverbe propriu-zise, din cauza pierderii caracterului de propoziție. Proverbul bază este o frază cu propoziție subiectivă care devine expresie idiomatică primind un subiect precizat. Exemplu: Această parimie se aseamănă cu proverbul prin mai multe trăsături: se bazează pe înțelepciunea populară, are caracter oral, tradițional și colectiv, anonim, iar din punct de vedere gramatical se constituie din cel puțin o propoziție. Unii autori consideră că dictonul se deosebește
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
caracterul de afirmație directă, neconotată, neexploatabilă metaforic al primului. Astfel, "Qui ne risque rien n’a rien" „Cine cu riscă nu câștigă” (lit. „Cine nu riscă numic nu are nimic”) ar fi un dicton. Alți cercetători restrâng dictonul la o parimie ce prezintă ca adevăr, care poate fi o credință sau o superstiție, o observație legată de viața rurală, mai ales în legătură cu fenomenele meteorologice. Un exemplu de asemenea dicton este "En avril ne te découvre pas d’un fil; en mai
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
avril ne te découvre pas d’un fil; en mai fais ce qu’il te plaît" (lit. „În aprilie să nu te descoperi nici cu un fir; în mai fă ce-ți place”). Deviza este o unitate frazeologică de tip parimie, ce se caracterizează prin fixitate totală. A apărut în Evul Mediu, în Europa Occidentală, fiind asociată cu blazonul unei familii nobiliare și putând fi legată semantic de imaginea blazonului. La origine, deviza a fost un strigăt de luptă folosit în
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
pragmatic”), "pragmatème" („pragmatem”), "énoncé lié à une situation" („enunț legat de o situație”), "expression liée" („expresie legată”), "formule situationnelle" („formulă situațională”) sau "phrase situationnelle" („propoziție/frază situațională”), care au făcut inițial numai obiectul altei ramuri a lingvisticii, pragmatica. În categoria parimiilor, din care fac parte tradițional proverbele, zicalele (sau dictoanele), aforismele, maximele și sentințele, unii cercetători includ și devizele și sloganurile comerciale și politice sau sociale. Mai apar ca unități frazeologice și unele epitafuri, inscripții de pe tricouri, graffiti etc. Stabilirea tipurilor
Frazeologie () [Corola-website/Science/335184_a_336513]
-
expresie, expresie frazeologică, expresie idiomatică, expresie la modă, expresie perifrastică, expresie proverbială, expresii în limbi clasice, expresii în limbi moderne, formulă convențională, frazem, frazeologism, idiom, idiom funcțional, idiom lexemic, idiomatism, idiotism, izolare, izolare livrescă, locuțiune, locuțiune figurată, locuțiune proverbială, maximă, parimie, parte de vorbire cu determinare obligatorie, perifrază proverbială, proverb, sentință, sintagmă, unitate frazeologică, wellerism, zicală. Acestora li se adaugă „construcție idiomatică” și „entitate frazeologică”. Printre toți acești termeni sunt unii care denumesc anumite tipuri de îmbinări de cuvinte, de exemplu
Frazeologie () [Corola-website/Science/335184_a_336513]
-
sentință, sintagmă, unitate frazeologică, wellerism, zicală. Acestora li se adaugă „construcție idiomatică” și „entitate frazeologică”. Printre toți acești termeni sunt unii care denumesc anumite tipuri de îmbinări de cuvinte, de exemplu „citat celebru”, alții care înglobează câteva tipuri, de exemplu „parimie”, și alții care îi înglobează pe toți. Dintre aceștia, cel mai frecvent se folosesc:
Frazeologie () [Corola-website/Science/335184_a_336513]