1,564 matches
-
sa nu-i trădează menirea tenebroasă. Corpolent, dinamic, totdeauna cu un surîs pe buze, cu barba În formă de potcoavă, cu ochi vii, aducea mai degrabă cu tipul juisorului decît cu tipul rus, corintian. Indiferent de slăbiciunea sa față de micuțele pariziene, el era, fară Îndoială, unul dintre cei mai destoinici Organizatori din cîți existaseră În zece capitale europene“ (L’Echo de Paris, 21 noiembrie, 1901). Baronul Taube, care, la vreo zece ani de la revoluție, Încercase În cartea sa Politica rusă să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
că întâmplarea nu a jucat decât un rol secundar. Că nimic din ceea ce urma să cunoască artă românească contemporană, pe plan european, prin Vasile Pintea, nu s-ar fi desfășurat dacă personalitatea să nu ar fi corespuns cerințelor și exigentelor pariziene ale momentului.” Dr. Maria Bălăceanu Director - Muzeul de Artă Drobeta Turnu Severin ,,Prezentând publicului bucureștean seria de gravuri originale cu care Vasile Pintea a ilustrat “Ciulinii Bărăganului”, Muzeul Literaturii Române a săvârșit un act cu multiple semnificații. Este vorba, în
POEME ÎN LUMINĂ ŞI CULOARE PORTRET DE ARTIST – VASILE PINTEA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 922 din 10 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363907_a_365236]
-
să lucreze cu acestă rostind cuvintele devenite celebre, "Rien ne pousse à l’ombre des grands arbres" (La umbră marilor copaci nu crește nimic). În 1907 închiriază un atelier în Rue de Montparnasse și intră în contact cu avantgarda artistică pariziana, împrietenându-se cu Ezra Pound și Henri Pierre Roche, care au fost nu doar prieteni, ci și confidenți, purtători de cuvânt și mai tarziu biografi. De asemenea, a fost foarte apropiat cu poetul Guillaume Apollinaire și cu artiști celebri precum Fernand
ANIVERSAREA NASTERII LUI CONSTANTIN BRANCUSI de GABRIELA PETCU în ediţia nr. 51 din 20 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367168_a_368497]
-
Cu ochii mei. Nu mă așteptam la ing. Gustave Eiffel să fie atât de domn cu Gheorghe Pănculescu, inginerul român, care i-a furnizat și tehnologia necesară construirii monstrului, atât de contestat. Atunci. Azi cu o alură atât de modern pariziană ! Poți urca treptele, fără număr, fără număr sau lua lifturile. Parisul de sus, mi s-a părut la fel de anost ca și Londra ! „Părerea mea !” (citat din NV - biblografia la final - n.m). Nu știam de ce mi se pare atât de
FOST-AM LA PARIS! 5 ZILE ŞI 4 JUMĂTĂŢI DE NOAPTE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349626_a_350955]
-
să ne plimbe pașii noștri, fie pe Champs Elysees, fie pe elegantele bulevarde pariziene, unde ne așteptau multe restaurante sau cafenele luxoase, printre care și barul Napoleon, copie fidelă a celui din Paris. Pe toate aleile era o atmosferă tipic pariziana, de seară, unde totul e luminat de felinarele așezate pe marginea drumului, din fier forjat, ca în vremurile trecute. Cupola, ca și la alte hoteluri, era în culoarea cerului, cu stele care păstrau configurația celor de pe cer, iar ziua cu
O VACANŢĂ EXOTICĂ LA LAS VEGAS de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365969_a_367298]
-
îmi vin în minte imagini de altădată ale Bucureștiului în plină înflorire, din perioada interbelică, numit cu mândrie “Micul Paris”. Străzile păreau înflorite de siluetele elegante ale femeilor, cu rochii după modă timpului, cu pălării pline de fantezie, după modă pariziana, cu umbreluțe cochete, cu aer de aleasă distincție. Îți dai seama imediat că acolo nu putea încăpea vulgaritatea vorbelor și a gesturilor, cu atat mai puțin mitocănia și mârlănia. Imaginea femeii este adesea suprapusa cu cea iubirii. Toată lumea are nevoie
OMAGIU DE ZIUA FEMEII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346587_a_347916]
-
un costum creat de sculptor (în 1922) - filmul regizorului Cornel Mihalache - care a reconstituit costumul și i-a propus Vavei Ștefănescu primul reenactment al dansului Lizicăi Codreanu (în 1995) - cartea cercetătoarei Doina Lemny - „Lizica Codreanu. O dansatoare româncă în avangardă pariziana”. A propus Liceului de Coregrafie „Floria Capsali” București un eveniment în care refacem în dans, prin discuții, imagini și documente de arhivă, parcursul artistic atipic al coregrafei și dansatoarei Lizica Codreanu și îl readucem în atenția publicului. Editură Vellant a
REENACTING LIZICA CODREANU de IGOR MOCANU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353209_a_354538]
-
dans, prin discuții, imagini și documente de arhivă, parcursul artistic atipic al coregrafei și dansatoarei Lizica Codreanu și îl readucem în atenția publicului. Editură Vellant a publicat în 2013 traducerea cărții Doinei Lemny - Lizica Codreanu. „O dansatoare româncă în avangardă pariziana” - carte care se va găsi de vânzare după eveniment, la Sala „Stere Popescu”. Lizica Codreanu (1901, București - 1993, Louveciennes) - dansatoare și coregrafa franceză de origine română. În 1918 se înscrie la Școala de Bele-Arte din București, debutând în același an
REENACTING LIZICA CODREANU de IGOR MOCANU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353209_a_354538]
-
fiind simbolul prin excelență al Americii contemporane) se disting în lucrări „artistice” Pop Art. Dacă arta putea fi folosită în scopuri publicitare, atunci și publicitatea putea să devină artă. În anii 1960 apar arta minimală și arta conceptuală. O „expoziție” pariziană a artistului francez Yves Klein consta pur și simplu dintr-o galerie goală, pictată în alb. Andre dispune pe podea cărămizi simple. Unica exigență : originalitatea. În pictură se remarcă Picasso, Matisse, Braque, Salvator Dali, Klee, Mondrian, Kandinsky, Pollock; în sculptură
PROGRES ? REGRES ? STAGNARE ? – O SCURTĂ INCURSIUNE ÎN ISTORIA CULTURALĂ A ULTIMELOR SECOLE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1859 din 02 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342586_a_343915]
-
frică de moarte. Iar printre povești și amintiri, un episod povestit cu un umor fin, legat de popoul unei românce ce se plimba pe străzile Parisului, făcându-le o bucurie alor noștri, care se săturaseră de liniile prea „fine” ale parizienelor. Optând, surprinzător, în ceea ce privește femeile pentru naturalețe, iar nu pentru eleganță. Îmi aduc aminte că un alt boier de-al nostru, căruia îmi vine să-i spun, ca și Andrei Pleșu, conu Alecu Paleologu, spunea, legat de femeile frumoase, că un
ce emisiuni adevărate poți găsi la TV, dacă ai răbdare să le cauți puțin () [Corola-blog/BlogPost/338163_a_339492]
-
în Franța și Dorset în Anglia! Toate acestea sunt subiectul proiectului IT realizat la Berna în 2009 - “Istoria obeliscurilor egiptene rămase încă în viață” -, pe care îmi doresc să-l prezint în România la sfarsitul misiunii din Elveția, în ambianța pariziana a Muzeului Național George Enescu, acolo unde în vara lui 2010 am prezentat pentru prima dată “Comoara lui Tutankhamon”. Mă despart cu greu de această minune și numai The Lake din apropiere mă aduce la realitatea americană. Un lac asemeni
NEW YORK de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343990_a_345319]
-
după imaginile din 1922 și îi propunea Vavei Ștefănescu un reenactment aparent imposibil: să refacă dânsul din atelierul sculptorului pe muzica lui Satie. În anul 2013 Editură Vellant publică traducerea cărții Doinei Lemny - Lizica Codreanu. O dansatoare româncă în avangardă pariziana - carte care reface parcursul artistic atipic al Lizicăi Codreanu, pornind de la documente de arhivă, în mare parte inedite. Dansatoare și coregrafa de origine română, Lizica Codreanu, apropiată a grupurilor de avangardă din Paris, a revoluționat într-o carieră fulgerătoare, codurile
REENACTING LIZICA CODREANU de IGOR MOCANU în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379371_a_380700]
-
cercetătoarea Doina Lemny. Doina Lemny este cercetătoare la Muzeul Național de Artă Modernă-Paris, Centrul Pompidou, Paris, autoare a mai multor lucrări despre Constantin Brâncuși, Henri Gaudier-Brzeska și Antoine Pevsner. Semnează paginile fascinantei cărți Lizica Codreanu. O dansatoare româncă în avangardă pariziana - unde reface parcursul atipic al Lizicăi Codreanu, pornind de la documente de arhivă, în mare parte inedite. Cartea a apărut în traducerea autoarei Doina Lemny la Editură Vellant. Cornel Mihalache este jurnalist, documentarist și cercetător vizual al operei lui Constantin Brâncuși
REENACTING LIZICA CODREANU de IGOR MOCANU în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379371_a_380700]
-
chiar acum când scriu o poezie în Jardin du Luxembourg pe piciorul unui faun neclintit de la 1900 iar depărtarea aude cum se închină românii în St Sulpice Și roșii erau plăcile comemorative la eliberarea din august 44 dar tu tinerețe pariziană ești mereu revoluția din 68 la Sorbonne veșnică înfierbântată de iubirea pentru libertate și femeia perfectă M-am dus să mor puțin la Paris să văd cum cade pentru ultima dată Bastilia să întâlnesc istoria română singură și părăsită de
BONJOUR PARIS! POEM DE IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374559_a_375888]
-
Jules Claretie, un cunoscut foiletonist francez, scrie în "Le Temps" că o carte a lui Schopenhauer e atât de mult la modă, mai cu seamă între damele Parisului, ca și Alexandre Dumas-fiul. Pesimismul adesea ironic al filozofului a sedus pe pariziene, încît Aforismele pentru înțelepciunea în viață se citesc ca un roman scris în gustul zilei. E o plăcere a vedea mâni frumoase răsfoind cartea filozofului german. Cunoscătoarele noastre nu se mulțumesc numai a fi în curentul frumoaselor litere; nici secretele
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de teatre de operă de pe tot cuprinsul lumii - între care New York și Philadelphia în 1873, Chicago și Boston în 1874. În ce priveste reprezentarea operei Aida la Paris, solicitarea directorului M. Halanzier de a i se încredință opera pentru premieră pariziana i-a fost refuzată. Verdi și-a adus aminte de mizeriile pe care le-a suportat din partea acestuia cu ocazia montării operei Don Carlos la Grand Opéra și nu l-a iertat. Astfel s-a ajuns ca premieră pariziana a
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
premieră pariziana i-a fost refuzată. Verdi și-a adus aminte de mizeriile pe care le-a suportat din partea acestuia cu ocazia montării operei Don Carlos la Grand Opéra și nu l-a iertat. Astfel s-a ajuns ca premieră pariziana a operei Aida să aibă loc la 22 Aprilie 1876, la Théătre Italien, care se află sub conducerea editorului francez a lui Verdi, Léon Escudier. În următorii trei ani au existat 68 de reprezentații cu Aida la acest teatru. Printre
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
reușitei materiale. Era o simplificare care promitea să Îi recompenseze pe cei care se supuneau logicii ei și să Îi sancționeze pe cei care nu făceau acest lucru. Centralizarea căilor de transport Centralizarea lingvistică ce a Început o dată cu impunerea francezei pariziene ca standard oficial a fost copiată atunci când s-a făcut centralizarea transporturilor. Tot așa cum noile prevederi În materie de limbă au făcut din Paris centrul de comunicare, noile sisteme de drumuri și căi ferate au favorizat tot mai mult deplasarea
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
cursurile Facultății de Drept și ale Facultății de Litere, obținând licență în ambele specializări. Din toamnă lui 1925 devine, pentru doi ani, corespondentul la Paris al ziarului bucureștean „Politică”, trimițând regulat corespondențe, interviuri, însemnări legate de aspecte din viața culturală pariziana, redactate cu real talent literar. În anul 1926 începe să colaboreze la redacția artistică a ziarului parizian „Le Soir”. În 1928 traduce în franceză (în colaborare cu René Jolivet) piesa lui Victor Eftimiu Fantomă celei care va veni, în vederea reprezentării
JIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287673_a_289002]
-
Eliade (1967); în același an Asociația Internațională a Criticilor de Artă acorda lui J. și lui Petru Comarnescu Medalia de Aur pentru contribuția lor la cunoașterea operei lui Brâncuși. În 1970, lucrarea să 5000 ans d’architecture, apărută la editură pariziana Fernand Nathan, este premiată ca fiind cea mai bună carte pentru tineret a anului. Va mai publică, între altele, La Sculpture moderne en France depuis 1950 (1982) și, împreună cu Gabriela Carp, Ana Maria Covrig și Lionel Scantéyé, Leș Artistes roumains
JIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287673_a_289002]
-
1969, Paris), publicista și traducătoare poloneză. Obține titlul de doctor în litere la Universitatea din Paris în 1918, cu teza Leș Poètes latins-polonais (jusqu’ à 1589). Între cele două războaie se stabilește în Franța, informând presă poloneză despre viața culturală pariziana. Temporar stă și în România, unde se căsătorește cu profesorul Petre Sergescu, rector al Politehnicii din București. Publică numeroase articole, recenzii și traduceri, popularizând literaturile franceză și română în periodice din Polonia („Bluszez”, „Dzien Polski”, „Glos narodu”, „Kobieta Wspólczesna”, „Kurier
KASTERSKA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287705_a_289034]
-
spațiul criticii franceze. În Franța R. se consacră cronicii radiofonice de carte apuseană, activitate nu lipsită de interes, dar în care investiția spirituală nu mai este cea din trecut. În cele două volume de trecere dintre perioada bucureșteană și cea pariziană - Scene, reflecții, fragmente, situat în continuarea reflecțiilor despre „scena” literaturii, și Journal en miettes cu Eugène Ionesco - e inserată și evocarea unor momente din viața literară românească a anilor ’50-’60. Se dovedește cu acest prilej că lui R. i-
RAICU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289117_a_290446]
-
fi potențate pe durata studiilor universitare. În condițiile acutizării confruntărilor politice dintre extremele dreaptă și stângă, tânărul gazetar va adera la cea din urmă, la ale cărei periodice va scrie. Poziția sa e marxizantă, dar sub o influență venită dinspre pariziana „la rive gauche”. În acest sens, criticul contrapune romancierilor „descompunerii contemporane” (L. F. Céline, Erich Kästner, Alfred Döblin, Mircea Eliade în Huliganii) pe cei „proletari” (Louis Guilloux, Pierre Nizan) și pe „realiștii” sovietici (Feodor Gladkov, Vsevolod Ivanov). Apreciați în chip
TROST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290276_a_291605]
-
german, Încotro merge teatrul?, Între intelectualitate și politică, Între intelectualitate și sport). Începutul anului 1932 marchează apropierea hotărâtoare de ceea ce Vladimir Al. Donescu va numi „formula «Vremii»”, adică o „gazetă săptămânală de politică, de reportaj și de literatură [...] în genul parizienelor «Candide», «Gringoire» și «Marianne»”, analogia din urmă având în vedere îndeosebi locul acordat graficii, datorată în întregime lui Ion Anestin, și fotomontajului. O schimbare importantă se produce în partea politică, aici ceea ce ține de viața internă cedând prim-planul răspunsurilor
VREMEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290654_a_291983]
-
profesoară de elină cu studii la Paris, Olimpia Iovanache îi va transmite întâiului ei născut pasiunea pentru studiu, imaginea sa regăsindu-se, însuflețită de tandrețe, în romanul Lunatecii (I-II, 1965). Tatăl, mic proprietar funciar, a urmat prestigioasa École Centrale pariziană, însă nu a profesat niciodată, lăsându-se în voia unei existențe fără orizont, consumată între cafenea și club, ruinătoare pentru starea materială a familiei. Curând după nașterea copilului părinții se mută la București, unde în 1902 viitorul scriitor va fi
VINEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]