67 matches
-
purtătoare de sens), suprafață și conținut, mesaj și suport etc. nu provin oare din dualismul originar? Încercarea de a reconcilia cultura cu propria sa materialitate reclamă răsturnarea zidurilor inerției disciplinare și atavismului cultural, în așa fel încît obișnuiții BN-ului parizian să poată merge și la Muzeul Tipografic din Lyon, iar prietenii Luvrului să se poată îndrepta către Arte și Meserii. A trecut timpul în care echipele de sociologi care anchetau "practicile culturale ale francezilor" ajungeau la concluzia că "tehnologia de
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
fiu Întrerupt” - adevărat, am prostul reflex, ce-mi vine probabil din sângele meu german, de a discursa la masă cu digresiuni multiple, cum o fac și În cărțile mele, or, spiritul latino-balcanic nu are „nervul” potrivit pentru aceasta (nici cel parizian, de altfel, dar „ei” sunt ceva mai obișnuiți cu „ciudații artiști străini!”Ă și atunci, nu rareori, „mi se taie macaroana” și sunt Îndemnat să ajung mai repede „la idee”, cum ar zice nenea Iancu!... -, am departajat, cu mult curaj
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
februarie ’72, fapt care a provocat, probabil, excluderea mea din comitetul central și din partid, dar și din Biroul U. Scriitoriloră, rolurile s-au inversat, ca într-o farsă de prost-gust, așa cum se întâmpla în teatrul de bulevard dintre războaie, parizian sau bucureștean: Breban devenise cel „sceptic”, ba chiar cel ce prevedea zile negre nu numai pentru cultură - și nu în primul rând pentru cultură! -, ci pentru întreaga națiune, iar amicii mei prinseseră un aer „înțelept” și concesiv, continuând să susțină
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
marile concentrări de locuințe sociale ale capitalei din partea de nord-est. Fără a fi în măsură să precizeze imediat poziția arondismentelor unele față de celelalte, parizienii le identifică prin intermediul numărului lor, care evocă un anumit mediu social, anumite monumente, anumite activități. Fiecare parizian își construiește propria reprezentare a capitalei pe baza decupajului în arondismente. El stăpînește simbolistica lor socială: nu este același lucru să locuiești în al 7-lea sau în al 19-lea arondisment. Faptul de a locui într-un cartier șic
by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
linii completează osatura rețelei: linia 4, Porte de Clignancourt Porte d'Orléans, care traversează capitala pe o axă nord-sud, și linia 1, Château de Vincennes / La Défence, care asigură varianta de traseu est-vest. Acest plan este prezent în mintea fiecărui parizian, a fiecărui locuitor al periferiei. Memorarea sa rezultă dintr-o lungă experiență legată de viața familială și de serviciu. Acesta din urmă, prin deplasările cotidiene și repetitive pe care le implică, determină interiorizarea traseelor și a ingeniozităților care fac să
by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
stabilizat pînă în 1954: la acea dată, la Paris trăiau 2 850 000 de parizieni. După acest moment, intervine declinul demografic: între 1954 și 1999, capitala a pierdut 725 000 de locuitori, adică aproape un sfert din populația sa, un parizian din patru. Nu mai rămăseseră decît 2 125 000 de locuitori. În orice caz, această cifră reprezenta de aproape patru ori populația din 1801. De la începutul secolului al XIX-lea, Franța a ajuns de la 29,3 la 58,5 milioane
by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
69 Parisul, capitală economică 70 Emblema spațială și localizarea activităților economice 71 Sediile sociale ale întreprinderilor cotate la bursă 73 Paris pol al excelenței? 75 Parisul, oraș bogat 77 Un ISF foarte parizian 77 Un Bottin Mondain pe de-a-ntregul parizian 80 Clanul Rothschild la Paris 81 IV. "Gentrificarea" și deproletarizarea Parisului 83 Reculul muncitorilor și funcționarilor 85 De la CSP la PCS 86 Cheiul și parcul André-Citröen: de la industrie la mass-media 89 Creșterea ponderii claselor superioare și mijlocii 91 Bercy: mutația
by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
celule bolnave“ apărute în masa unui ipotetic citoblastem nediferențiat, datorită unor „fibrine alterate“. O teorie cvasiasemănătoare a fost lansată în tratatul lui J. Cruveilhier: Anatomie pathologique du corps humain, 3 vol., 1829-1842, J. B. Ballière, Paris, unde anatomistul și patologul parizian scria: „La phlébite domine toute la pathologie“. Cu alte cuvinte, J. Cruveilhier credea că acolo unde se stabilește o stază genera toare de microtrombuși, aceștia se transformă, lent dar sigur, în celule canceroase. 1.1.2. Teoria celulară a neoplaziilor
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
de monoton: nu se poate compara decât cu un manej în care fiecare merge la trap în cerc fără a-și schimba ritmul. Trebuie să ai toată răbdarea și flegma orientală pentru a găsi ceva plăcere în acest exercițiu: un parizian ar înțepeni aici. Adevăratele distracții ale carnavalului trebuie căutate în sala germană; balurile mascate își merită aici numele; oamenii vin mascați și se dansează. Societatea e poate puțin amestecată, dar aici se află tinerețea, vigoarea, mișcarea, viața, în fine. Nu
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
predispoziției dialogice a autorului, dispus tot timpul să însceneze o dezbatere interactivă între narator și public. Structural, Cezar Petrescu este autorul român cel mai apropiat de estetica șocantă, cu înscenări ale macabrului sau ale terifiantului exotic, evidențiată de Grand Guignol-ul parizian 90, ale cărui capilare terifiante se prelungesc, retroactiv, până la proza gotică. Există, de altfel, câteva invariante gotice în Aranka, pe care naratorul le speculează cu abilitate: setting-ul izolat și straniu (domeniul familiei Kemény), un personaj banal, cu o atitudine pozitivistă
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Cronicar Parisul văzut de un parizian În revista SECOLUL 21 (nr. 1-6), Cronicarul a descoperit o mică bijuterie: un text de Michel Deguy intitulat „Distrugerea Parisului”. Ochiul poetului și filosofului francez vede ceea ce ochiul turistului obișnuit nu poate să distingă: „Tot mărind Parisul prin anexarea periferiei
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4314_a_5639]
-
În schimb, acoperit de altă minciună decât cea care făcuse din Munteanca (așa îi zicea, amenințat de frumusețea ei, comandamentul damelor Parisului) o franțuzoaică fină, învățând despre bătălii și glorii care nu erau ale strămoșilor ei, el va fi un parizian adevărat. Fructul unei iubiri deopotrivă bolnăvicioase și izbăvitoare. Delicat și trist, atent la detalii și împrăștiind, cu finețe, multă nefericire, Cathérine-Paris rezumă fără cusur o epocă. A balurilor și conveniențelor, a strălucirii fără trăire, ca frumusețea fără trup a unei
Viețile Parisului by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3143_a_4468]
-
s-o întemeiem și legal; chiar azi, Ultima a plecat la București pentru câteva zile, în căutarea unor acte necesare la întocmirea dosarului de căsătorie. Nu am nici o superstiție privind locul unde ceremonia va avea loc, adică Primăria arondismentului XIV parizian, unde un alt dosar complet - cel al Roxanei și al meu - devenise fără obiect... Ultima e frumoasă, toată lumea remarcă asta, dar nu în genul de bibelou răsfățat, ci de prezență serioasă și statornică. Ceea ce n-o împiedică să aibă humor
Desprinderea de Paris by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/9591_a_10916]
-
limbile romanice, Filologia romanică în Universitatea noastră, Sufletul latin și poezia nouă, Păstoritul la popoarele romanice, Graiul păstorilor din Provansa și multe altele. Latinism și occidentalism care caracteriza nu numai bibliografia savantului, ci și personalitatea sa, care era a unui "parizian rafinat" (scria Al. Rosetti). Tot astfel l-au văzut Leca Morariu, care a remarcat la el "subțirimea occidentalului", Iorgu Iordan, pentru care Densusianu a fost "reprezentantul cel mai autentic al spiritului latin în cultura noastră", care deprinsese din cultura franceză
Omagiu lui Ovid Densusianu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/10645_a_11970]
-
Ilie Constantin Elanul de a sfâșia două mii de pagini de jurnal intim, în vara lui 1987 - când am plecat din Vélizy-Villacoublay ca să mă instalez în solitudinea unui apartament din arondismentul XIV parizian - mi-a părut exaltant: o rupeam cu trecutul etc. Nu ignor binele psihologic pe care îl voi fi resimțit în acea perioadă dramatică: fusese o explozie ce echilibra, în spatele meu, o ruptură existențială - sau, cum ar simplifica cineva, un divorț
Prieteni în Florența by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11684_a_13009]
-
de lucru, studiul arată că 35% dintre români lucrează în zilele de sâmbătă, iar 28%, chiar și în cele de duminică. Din păcate, sacrificiul făcut la finalul săptămânii nu este compensat în zilele „tradiționale“ de lucru. Institutul de studii economice parizian Coe-Rexecode a susținut că românii muncesc, în medie, 2.095 de ore pe an, cu 425 ore mai mult decât finlandezii și cu 416 ore în plus comparativ cu angajații francezi, informează Capital. Orele de lucru nu sunt însă direct
Românii, cei mai nefericiți și mai ineficienți angajați din Europa by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/79985_a_81310]
-
faptelor culturale ce se produc zilnic în Hexagon e enorm, iar oceanul înghite repede și valurile și picăturile. După primele întâlniri ale scriitorilor noștri cu publicul francez, la care s-a întâmplat să asist, - public pentru mine restrâns la cel parizian, de la Maison des Ecrivains, dintr-o cafenea literară și dintr-o librărie - pot spune că gazdele au organizat admirabil ampla suită de lecturi și de dialoguri, având și grijă ca ele să se desfășoare într-un context de apariții editoriale
Literatură română prin Europa by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/11060_a_12385]
-
Gisčle Vanhčse, care predă acum româna în Italia și francezul Philippe Loubičre au avut în vedere miturile, arhetipurile și simbolurile în jurul cărora se coagulează viziunea bengesciană, respectiv Ťscrisorile de dragoste ale Biancăi Porporata către Don Juan în eternitateť. Dan Culcer, parizian prin adopție, a glosat pe marginea Ťcruciadei femeilorť dintr-o perspectivă sociologică, iar Florica Courriol, de la Universitatea din Lyon, a trimis o comunicare despre Ťvecinătateať ca modernitate. D-na Andreia Roman s-a oprit asupra Ťpatologiei subiective și patologiei sociale
Literatură română prin Europa by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/11060_a_12385]
-
lume și prima din Europa și America. Un metru pătrat de locuință se cumpără cu 8.440 de euro în medie și se închiriază cu 23,70 de euro în medie. Record mondial. Un record e și faptul că 1 parizian din 4 locuiește singur. Doar 55% din locuitorii de azi ai Parisului sunt născuți la Paris: 31% vin din provincie și 23% din străinătate. Locuitorii care au peste 60 de ani reprezintă doar 19,3%, față de media națională de 22
Parizienii în cifre () [Corola-journal/Journalistic/3995_a_5320]
-
sortimente de pizza (Prosciuto Funghi, Quatro Stagioni, Capricciossa, Quatro Formagi, Tonno, Carbonara, Millenium, Vegetariana, Calzone și altele) la prețuri cuprinse între 85 000 și 105 000 de lei și o gamă diversificată de preparate la minut, cum ar fi: cotlet parizian sau pané, piept de pui franțuzesc, cordon bleau, escalop cu ciuperci, tocăniță de pui, pulpe și piept de pui la grătar, cașcaval pané și altele, ce pot fi servite cu diferite garnituri și salate. Lista de meniu mai cuprinde ciorbă
Agenda2004-43-04-comert () [Corola-journal/Journalistic/282987_a_284316]
-
care știm că nu-l cunoștea în original, a fost C.A.Rosetti care, înainte de a se consacra politicii, a cultivat cu exaltare poezia și n-a ezitat să se compare pe el însuși cu Faust, notând în Jurnalul lui parizian din 1845: Am lucrat astăzi și nu am fost în durere, însă mai adineauri am citit câteva rânduri din Faust și am turbat. Am văzut toate durerile mele, m-am mândrit, văzând că mă întâlnesc așa de mult cu un
Goethe și Schiller - ecouri românești în primele decenii ale sec. XIX by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8713_a_10038]
-
al trăi. Alții, în fine, sînt empatici: și eu am făcut armata la Tîrgu Jiu, și mi-au plăcut foarte mult lucrările maestrului... ș.c.l., ș.c.l. Iți vine să zici, pur și simplu, al dracului Mitică (mic parizian la Paris). Și mai multe nu.
Paris - spicuiri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9319_a_10644]
-
au exersat paradoxal, ca în cazul Noului Val Francez, cinefilia proamericană propulsînd prin reacție specificul și originalitatea fără ghilimele ale altora, la rîndu-le admirați loial în reciprocitate de ce s-a numit, de pildă, The New American Film. Astăzi, un critic parizian, de la altă revistă decît inevitabilul și degradatul Cahiers du cinéma, vede particularitatea britanicului Billy Elliot (tocmai distins săptămîna trecută cu cîteva premii BAFTA) în al său "succes story... à l'américain". Ceea ce nu spune francezul e că reușita rezultă din
Fețele globalizării by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/16360_a_17685]
-
curînd obiectul unei percepții juste. Nostalgicul trăiește în această falie, într-o lume intermediară, populată de umbre, de anticipări și amintiri. Cînd este la Paris, lumea lui e de fapt cea londoneză, dar odată întors la Londra va redeveni un parizian. Aici stă originalitatea lui Jankélévitch, în felul în care definește nostalgia în absență conceptului de "dor de casă". Nu importă de unde vii, ci faptul că întotdeauna te afli altundeva decît ai putea fi, sau altundeva decît ai fost înainte. Că
Nostalgici în masina timpului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18059_a_19384]
-
princiară a spiritului galic face figura unui convalescent ținîndu-și fruntea în pămînt: a fi francez a devenit o chestiune relativă și uneori de-a dreptul supărătoare, dar, mai ales, a fi francez a devenit sursa unei amintiri neplăcute. Căci ce parizian poate compara, fără să simtă o strîngere de inimă, Franța lui de Gaulle cu Franța zilelor noastre? Locul nobleței pe care o stîrnea altă dată numele ei în sufletul europenilor a fost luat de o tresărire compătimitoare și stînjenită, ca
Artizanii decăderii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9156_a_10481]