177 matches
-
ale vieţii cotidiene nevoie de permanent ajutor pentru + de îngrijire personală pentru autoingrijire. activităţile de bază. Afecţiuni cu interesarea funcţiilor de limbaj şi vorbire: traumatisme craniene, paralizii cerebrale, procese expansive intracraniene, boala vasculară cerebrală, bolile demielinizante, boala Parkinson şi sindroamele parkinsoniene, sindroame cerebeloase de diferite etiologii, scleroza laterală amiotrofică, miastenie, meningite și encefalite (infecțioase și non-infecțioase). Capitolul 4 Funcţiile sistemelor cardiovascular, hematologic, imunitar şi respirator FUNCŢIA SISTEMULUI CARDIOVASCULAR Evaluarea deficienţei funcţionale în afectarea funcţiei cardio-vasculare va fi efectuată prin metode de
CRITERII ŞI NORME din 19 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270555]
-
profesionale. Restricţii moderate/severe de participare la viaţa socială ; necesită servicii de sănătate pentru tratament curativ şi prevenirea complicaţiilor, servicii de îngrijire şi reabilitare pe termen lung. Afecţiunile ganglionilor bazali şi sistemelor motorii din SNC Entităţi clinice: Boala Parkinson şi sindroamele parkinsoniene Coreea acută Sydenham. Coreea cronică Hungtington . Alte sindroame coreeice : congenitale, metabolic-endocrine, toxice, vasculare, traumatice şi degenerative Boala Wilson (Degenerescenţa hepatolenticulară). Balismul (hemibalism, monobalism, bibalism) Distonii primare (cele mai multe sunt boli genetice neurochimice) şi secundare (postAVC, post-traumatice, postencefalitice,in boli metabolice
CRITERII ŞI NORME din 19 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270555]
-
produse de medicamente Alte boli mai rare BOALA PARKINSON cod CIM G20 Semne clinice funcţionale: Investigaţii: IRM sau CT nu aduc informaţii importante directe pentru diagnosticul de boala Parkinson (dar sunt obligatorii, de preferat direct IRM pentru excluderea alor sindroame parkinsoniene care au semne imagistice specifice, precum atrofia multisistemica, bolile vasculare cerebrale, hidrocefaliile, tumorile, s. a.; examenul IRM cerebral este obligatoriu pentru interventiile terapeutice prin stereotaxie ). Perturbarea metabolismului monoaminelor cerebrale şi în primul rând a dopaminei se reflectă prin modificarea metaboliţilor
CRITERII ŞI NORME din 19 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270555]
-
50-69% Semne funcţionale clinice : Formele clinice cu afectare unilaterală , frecvent cu tremor cu caracter localizat la membrul superior; hipertonie, lipsa balansului membrelor de aceeaşi parte, prezenţa semnului Noica +/- tremor discret evidenţiat E.M.G. Stadiul 1-1,5 scala Hoehn și Yahr modificată*, hemi-sindromul parkinsonian. Limitare moderată a activităţilor fizice ce presupun mişcarea, bolnavul poate îndeplini sarcini şi acţiuni necesare pentru angajarea în muncă cu jumătate de normă. Trebuie evitate activităţile profesionale care necesită mişcari cu viteză şi precizie şi deplasări posturale prelungite. Sunt contraindicate
CRITERII ŞI NORME din 19 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270555]
-
sever invalidantă, dar poate sta în picioare şi merge fără ajutor Stadiul 5 Imobilizat la pat fără ajutor SINDROMUL PARKINSONIAN POSTENCEFALITIC cod CIM G21.3 - sechelă majoră a encefalitei epidemice VonEconomo(istoric) sau a altor forme sporadice, rare, de encefalită. Semiologia parkinsoniană se instalează după o perioadă de timp ce variază de la câteva săptămâni la câţiva ani. Clinic – debutul în jurul vârstei de 40 ani, tremorul este mai puţin constant, de regulă mixt (de repaus şi de acţiune); prezenţa manifestărilor oculare
CRITERII ŞI NORME din 19 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270555]
-
Dispar de regulă după o perioadă scurtă de la oprirea medicaţiei. În multe situaţii, chiar după întreruperea definitivă, persistă cronic sindromul de diskinezie/distonie tardivă (dificil de tratat; ameliorări cu injecţii cu toxina botulinică şi utilizarea unor neuroleptice atipice + clonazepam). Sindroamele parkinsoniene de etiologie vasculară şi traumatică vor fi tratate la capitolele respective. Deficienţă funcţională uşoară Incapacitate adaptativă 20-49% Semne funcţionale clinice : Formele clinicecu manifestări fruste ce dispar de regulă după o perioadă scurtă de la oprirea medicaţiei. Fără limitarea activităţilor , bolnavul
CRITERII ŞI NORME din 19 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270555]
-
hipomimic, bradikinezie, puerilism, degradare intelectuală progresivă. Termenul de Boala Westphall – Strumpell – nu se mai foloseşte. Investigaţii: IRM sau CT nu aduc informaţii importante directe pentru diagnosticul de boala Parkinson (dar sunt obligatorii, de preferat direct IRM pentru excluderea alor sindroame parkinsoniene care au semne imagistice specifice, precum atrofia multisistemica, bolile vasculare cerebrale, hidrocefaliile, tumorile, s. a. ; examenul IRM cerebral este obligatoriu pentru interventiile terapeutice prin stereotaxie). Perturbarea metabolismului monoaminelor cerebrale şi în primul rând a dopaminei se reflectă prin modificarea metaboliţilor
CRITERII ŞI NORME din 19 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270555]
-
angajare în muncă, eventual sprijin pentru asigurarea unui loc de muncă fără efort fizic mare,fără deplasări posturale prelungite sau, eventual, pentru schimbarea locului de muncă. Deficienţă funcţională accentuată Incapacitate adaptativă 70-89% Semne funcţionale clinice: Forme clinice în care predomină sindromul parkinsonian, la care se adaugă tulburări psihice, crize convulsive, afectare hepatică şi renală, afectare cardiacă, afectare oculară, anemie, forme parţial influenţate de terapia medicamentoasă. Limitare severă a activităţi i prin limitare marcată a mobilităţii bolnavului, care poate realiza doar activităţi cu
CRITERII ŞI NORME din 19 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270555]
-
severe de participare la viaţa socială Necesită servicii de sănătate pentru tratament recuperator şi prevenirea complicaţiilor, servicii de îngrijire şi reabilitare pe termen lung. Deficienţă funcţională gravă Incapacitate adaptativă 90-100% Semne funcţionale clinice: Formele clinice cu evoluţie îndelungată, cu sindrom parkinsonian sever, care duc la imobilizarea bolnavului, însoţite frecvent de tulburări psihice, afectare severă hepatică, cardiacă şi renală, tulburări de vorbire, deficienţe de deglutiţie permanente (rezistente la diverse variante terapeutice). Limitare completă a activităţilor : nu este în stare să meargă fără
CRITERII ŞI NORME din 19 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270555]
-
stînga, dar și cu... idioțenia de a rămîne, matur, tot acolo! Interviul lui ultim, luat de un june invizibil, lîngă patul senectuții suferinde, deși tragic în subterana lui existențială, era de un burlesc al mimicii fără egal. Ticul facial al parkinsonianului, de nesupravegheat, se amplifica într-un crescendo comic, pînă la paroxism. Paroxismul marelui umorist al unei triste existențe. Dacă imediat îl așezăm aici și pe un longeviv Paleologu, de curînd plecat dintre noi, cu neiertător casantul său calificativ, imbecil, imposibil
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
accentuează impresia de gravitate a bolii pentru bolnav. În cazul bolilor psihice, psihofarmacologia modernă duce la rezultate spectaculare, rapide, creând iluzia vindecării. Dar ea poate da, în mod egal și efecte negative (dependență de medicamentele psihotrope, forme de intoleranță, sindromul parkinsonian neuroleptic, depresii secundare etc.). Toate acestea ajung, în final, să înlocuiască „boala psihică” cu o „boală terapeutică”. Trebuie avut în vedere faptul că, din punct de vedere al psihologiei medicale, în relația „medic-pacient” intervine „situația de boală”, creându-se în
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
minore și disparate (dismnezii, perseverări, anxietate, iritabilitate etc.). În această grupă de tulburări de tip demențial sunt încadrate următoarele forme clinice: a) demențele organice secundare (ASC, tumori cerebrale, traumatismele cranio-cerebrale etc.), b) demențele abiotrofice primare (Pick, Altzheimer, senilă, Creutzfeld-Jakob, sindroamele parkinsoniene, coreea cronică Huntington). 2) Demențele vesanice sunt afecțiuni psihiatrice secundare care apar ca urmare a unei evoluții îndelungate a proceselor psihotice de tip endogen. În sensul acesta sunt menționate următoarele forme clinice: demența apato-abulică care poate fi întâlnită în unele
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
printr-un sindrom motor extrapiramidal hipertonic-hipokinetic. Evoluție clinică progresivă la care se asociază și o atofie cortico-cerebrală care duce în final la instalarea unei stări de demență. În prezent se consideră că tabloul clinic este rezultatul unei asocieri între sindromul parkinsonian (extrapiramidal) și sindromul demențial (psiho-organic cerebral). 7) Hidrocefalia cu presiune normală Această afecțiune clinică a fost descrisă de Hakim și Adams (1965) fiind caracterizată prin următoarele: demență, tulburări de mers, incontinență urinară. 8) Demența presenilă cu atrofie corticală Aceasta reprezintă
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
flexie, cele superioare sunt lipite de corp și în flexie, își pierde destul de ușor echilibrul, iar când se deplasează, dă aspectul că fuge după centrul său de greutate). Rigiditatea se accentuează la emoții, la frig sau în mers; c) tremurătura parkinsoniană este semnul de debut al bolii, are o localizare distală, mai ales la membrele superioare, unde se prezintă sub forma gestului de „numărare a banilor” sau „facerea pilulelor”, dar și la nivelul picioarelor, având aspectul că „bate tactul”. Se atenuează
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
braț determină un reflex de postură în mușchiul biceps. Reflexul de postură se caută cel mai frecvent la nivelul bicepsului brahial și al gambierului anterior. Exagerarea reflexului de postură reprezintă un semn important pentru semiologia extrapiramidală, în special în sindromul parkinsonian. Diminuarea sau abolirea reflexului de postură se întâlnește în leziunile arcului reflex simplu, leziuni piramidale și cerebeloase (Pendefunda et al., 1978). REFLEXOTERAPIE (< fr. réflexothérapie) - Metodă prin care se realizează creșterea excitabilității celulelor din cornul anterior. După T. Sbenghe (1987), creșterea
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
Ce-aruncă versuri pe hârtie Am mii de vise-n buzunar Dar n-am habar în a le scrie Și sunt actorul cabotin Ce-și uită replica pe scenă Sunt taurul și sunt ucis Hebdomadar într-o arenă Un pictor parkinsonian Ce-împroașcă pânza cu vopsele, Un astronom buimac, miop, Holbându-se pierdut la stele Sun fals precum o tobă spartă Sunt putred ca un măr stricat, Ratarea unei lumi banale În mine parcă-am adunat Să fugi dacă îți ies
Autoportret. In: Gânduri şi doruri by Bogdan NEDELCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/509_a_840]
-
urgență; 4. Contraindicații. Contraindicațiile sunt puțin frecvente: - utilizarea neurolepticelor trebuie să fie prudentă în fața unui sindrom febril datorită riscului crescut de sindrom malign; - insuficiența hepatică este agravată de antipsihotice datorită hepatotoxicității unora (Largactil); - insuficiența renală antrenează riscuri de supradozaj; - sindroamele parkinsoniene sunt agravate de neuroleptice; - deși feto-toxicitatea neurolepticelor la om nu a fost încă demonstrată, utilizarea lor în primele 3 luni de sarcină trebuie să fie prudentă; - scleroza în placi în momentul puseelor evolutive este o contraindicație tradițională; - glaucomul, dacă utilizarea
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
ori pe zi. e. Dacă akathisia persistă, se reduce posologia agentului care a indus aceste mișcări anormale sau se înlocuiește cu un agent cu potență mai scăzută, ca Tioridazină sau Clorpromazină (Remington et al, 1993). 1.3. Parkinsonismul. Triada clasică parkinsoniană constă în: 1. bradikinezie; 2. rigiditate de tip "roată dințată", indicată de o rezistență la mișcarea articulației de către examinator; 152 3. tremor de tip repaos, opus tremorului intențional de origine cerebeloasă. Pot fi prezente și următoarele simptome: flexia sau contracția
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
1992) Parkinsonismul apare în mod obișnuit după 2-3 săptămâni de tratament cu agenți antipsihotici, după perioada de risc maxim a distoniei și akatisiei. Femeile sunt mai frecvent afectate (2/1). Pacienții vârstnici pot avea un risc crescut. Tratament. Efectele adverse parkinsoniene pot fi influențate de un agent anticholinergic standard (de exemplu Difenhidramina) sau Amantadina (McCreadie et al, 1992; Wanda & Yamaguchi, 1992, Khanna et al, 1992). 1.4. Pseudoparkinsonismul - Acesta constiuie circa 40% din toate EEXP și este compus cel mai des
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
fi în permanentă mișcare a apărut însoțită de o serie de trăiri subiective (neliniște permanentă, sentimente puternice de teamă, teroare, furie, acuze somatice vagi, agitație și neliniște interioară) a fost prezentă la circa un sfert din subiecți. Parkinsonismul. Triada clasică parkinsoniană constând în bradikinezie, rigiditate de tip "roată dințată", tremor de repaos a apărut în 37/34.3% situații. Pseudoparkinsonismul a apărut mult mai rar, practic nesemnificativ el cuprinzând akinezie, rigiditate musculară, tremor, schimbări posturale, mască facială, mers cu picioarele târâte
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
stare specifică particulară de tipul sevrajului, caracterizată prin: -manifestări vegetative: apar în primele 14 zile de la întreruperea bruscă a neurolepticului și se manifestă prin disconfort neurovegetativ cu vărsături, tulburări ale tranzitului gastro-intestinal, insomnii, cefalee, iritabilitate - manifestări extrapiramidale de tipul sindromului parkinsonian, cu tendință spre agravare sau dispariție în cîteva luni; - diskineziile de sevraj pot apar precoce, iar diskineziile marcate pot apare la diminuarea dozei, persistînd în absența neurolepticului; - episoade psihotice. Astfel de manifestări sunt mai frecvent observate cu neurolepticele care au
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
I. Parhon au fost apreciate de mari personalități. Școala de la Socola a fost menționată în operele lui Gilbert, Cornil, Ranvier, Lewandowschi, Grasset, Thoinot etc. C. I. Parhon și-a clasificat opera neurologică în următoarele subcapitole: Hemiplagii, Paraplegii, Epilepsie, Encefalită; Sindroame parkinsoniene; Migrenă; Neurodistrofii; Lucrări experimentale. Lucrările referitoare la hemiplegii și paraplegii au prezentat aproape totalitatea problemelor implicate de aceste suferințe: reactivitatea comparată a membrelor afectate și a celor normale, tensiunea arterială comparată, studiul comparat al tulburărilor vasomotorii, cercetări anatomopatologice privind alterațiile
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
fot prezentate împreună cu A. Stockor, Maria Ștefănescu, Constanța Ștefănescu-Parhon, I. Ornstein, Zoe Caraman și Maria Briese. Foarte numeroase prezentări de cazuri, studii anatomopatologice și investigații biologice s-au ocupat de encefalite și de sindroame consecutive acestora, în special de sindromul parkinsonian. Și aceste lucrări aparțin în majoritatea lor perioadei cât a activat la Socola. Reflectând epidemiologia encefalitei, viața economică care a cuprins Moldova în perioada 1920-1923, studiile delimitează clinica acestora și referindu-se la numeroase aspecte epidemiologice (hărți ale focarelor), patogenice
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
explicația constând în faptul că motoneuronii spinali, nemaifiind controlați prin căile piramidale, ajung să descarce spontan impulsuri contractile. Lezarea căilor extrapiramidale sau a nucleilor lor de origine are drept consecință instalarea unui tip sau altul de sindrom extrapiramidal. Astfel, sindromul parkinsonian (numit și sindrom de paleostriat) are etilogie degenerativă, fiind produs prin distrugerea lentă și progresivă a neuronilor din ariile motorii corticale dar și subcorticale (a fost evidențiata și o atrofie olivoponto-cerebeloasă). Manifestările clinice asociază akinezia, hipertonia și tremorul în stare
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
vasculare, posttraumatice, de cauza infecțioasă, anoxice, toxice, carențiale, dismetabolice. Psihopatologic, în sindromul demențial au loc scăderea atenției (amneziei antero- retrogradă) și alterarea comportamentului (dezorganizarea activității cognitive cu producții delirante, tulburări de vigilență și afectivitate). Are loc degenerarea extrapiramidală, cu manifestări parkinsoniene, și, mai rar, afectarea de tip piramidal. În special la vârstnici, ateroscleroza și hipertensiunea arterială sunt cauze principale pentru accidentele vasculare cerebrale, care pot afecta cortexul, caz în care clinic apare o neurastenie cu mici semne neurologice, ulterior bolnavul evoluând
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]