187 matches
-
jos: Sindrom Caracteristici Debut- Tratament Distonia acută Spasme musculare la nivelul limbii, feței, cefei. Poate mima convulsiile, catatonia eventual isteria 1 - 5 zile Agenți anticolinergici, antihistaminici. Se administrează atât în scop diagnostic cât și curativ IM sau IV apoi oral Parkinsonism Tremor, rigiditate, bradikinezie (akinezie). Poate mima depresia, simptomele negative și psihozele. 3 - 30 zile Reducerea dozelor de neuroleptic, agenți antiparkinsonieni, schimbarea AP Akatisia Simptome subiective și/sau obiective (instabilitate motorie, agitație, legănare, etc.). Poate mima decompensarea psihotică. 1 - 30 zile
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
neuroleptic, agenți antiparkinsonieni, schimbarea AP Akatisia Simptome subiective și/sau obiective (instabilitate motorie, agitație, legănare, etc.). Poate mima decompensarea psihotică. 1 - 30 zile Reducerea dozelor de AP, agenți blocanți adrenergici, benzodiazepine, schimbarea AP Pseudoparkinsonism, ”rabbit syndrome” Tremor perioral (variantă a parkinsonismului tardiv?) Necunoscut Reducerea dozelor de neuroleptice, agenți antiparkinsonieni Diskinezia paradoxală Diskinezie oro-facialălinguală, coreoatetoză la nivelul membrelor. Poate mima diskinezia tardivă Necunoscut Reducerea dozelor de neuroleptice, agenți antiparkinsonieni - Prin debut se înțelege perioada în care simptomele se developează cel mai evident
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
de la întreruperea tratamentului, după remisiuni menținute 5 ani sub tratament. - Simptomele negative nu sunt apanajul schizofreniei cronice, ele pot fi prezente încă din faza acută sau chiar din prodrom (factor negativ de prognostic). - Simptomele negative trebuie diferențiate de depresie, de parkinsonismul indus medicamentos, de retragerea datorată delirurilor și halucinațiilor și de efectele institutionalizării cronice. Propunere de algoritm terapeutic Terapii eroice (Taylor, 1999) ar cuprinde: - asociere AP de generatia a doua cu SSRI sau nefazodona; - asociere clozapina ^ sulpirid; - doze ridicate de olanzapina
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
Institut suédois de biologie des races. Mart. 1925, nr. 2. 6. Prof. Dr. Lucksch et Drd. Hollein I. Recherches sur la pellagre. 1938, nr. 1-2. 7. Lunevsky I. et Corneleac V. Considérations sur le traitement à l'atropine dans le parkinsonisme encéphalitique. 1934, nr. 1-2. 8. Lunevsky I. et Corneleac V. Crises hallucinatoires délirantes d'origine encéphalitique. 1934, nr. 3-4. 9. Lunevsky I. Sur un cas de suicide chez un parkinsonien encéphalitique. 1934, nr. 3-4. M 1. Marinesco G. et Radovici
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Un cas de gigantisme avec troubles mentaux. 4-e Année, nr. 5-6-7. 6. Ornstein I. Sur un cas d'albinisme associé à la débilité mentale. Feb. 1926, nr. 2. 7. Ornstein I. et Oreștianu I. Sur le traitement mercuriel dans le parkinsonisme postencéphalituique. Ian. 1927, nr. 4. 8. Ornstein I. Sur la composition protique et lipidique du sang dans le negxoedème. Ian. 1930, nr. 1-3. 9. Ornstein I. Modifications du métabolisme basal après l'ingestion de glucose, graisses et albumines. 1930, nr.
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
nr. 2. 17. Parhon I. C. Sur l'insuffisance diastématique chez les aliénés. Ian. 1922, nr. 2. 18. Parhon I. C. et Ornstein I. Association du gigantisme et de l'épilepsie. 12 noiembrie 1922. 19. Parhon C. Syndrome basédowien et parkinsonisme vraisemblablement post-encéphalitique. 4-e Année, nr. 3-4. 20. Parhon I. C. et Dérévici M. Sur un cas de mélancolie ayant précédé le parkinsonisme post-encéphalitique. 28 oct. 1923. 21. Parhon C. I. et Solomon M. Sur un nouveau cas de paralysies saturnines et
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
et Ornstein I. Association du gigantisme et de l'épilepsie. 12 noiembrie 1922. 19. Parhon C. Syndrome basédowien et parkinsonisme vraisemblablement post-encéphalitique. 4-e Année, nr. 3-4. 20. Parhon I. C. et Dérévici M. Sur un cas de mélancolie ayant précédé le parkinsonisme post-encéphalitique. 28 oct. 1923. 21. Parhon C. I. et Solomon M. Sur un nouveau cas de paralysies saturnines et alcooliques presque généralisées chez un potier. 4-e Année, nr. 5-6-7. 22. Parhon C. I. et Labin Blanche. Un cas de maladie
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
emise de către acestea. Disfonia definește situația în care una sau ambele corzi vocale nu răspund comenzii nervoase. În afectări unilaterale vocea are aspect bitonal, iar când sunt implicate ambele corzi vocale, pacientul este afon. Tulburări disartrice mai sunt întâlnite în parkinsonism, ce se caracterizează printr-o voce rigidă, fără modulații și într-o cadență crescută, precum și în unelesindroame cerebeloase, caz în care vocea are caracter sacadat, exploziv și necoordonat. 5. Tulburări gnozice și praxicetc "5. Tulburări gnozice și praxice" Agnozia este
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
la bărbaŃi, cât și la femei. La ambele sexe, puterea asocierii scade cu durata perioadei de timp de sevraj și crește cu numărul de pachete-an. Experimentele pe animale de laborator au arătat efectele neuroprotective ale nicotinei, pe modelele animale de parkinsonism (216Ă. Studiile clinice au confirmat efectele nicotinei de îmbunătăŃire a funcŃiilor extrapiramidale la subiecŃii umani. 3.5. Efectele oculare ale fumatului Hipoxia cronică, de-a lungul mai multor ani, indusă de fumat joacă un rol determinant în patologia oculară. Retinopatia
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
descrierea efectelor leucotomiei prefrontale în psihoze din 1936 a primit premiul NOBEL pentru medicină în 1949. Un moment important din viața sa remarcabilă este efectuarea și descrierea primei angiografii cerebrale la om (cazul era un bărbat de 48 ani cu parkinsonism postencefalită), după o muncă asiduă alături de colegii săi Almeida Dias și Almeida Lima. Lucrarea a fost prezentată în cadrul Societății de Neuroradiologie din Paris pe 7 iulie 1927 ! Arteriografia a fost efectuată cu iodură de sodiu în soluție 25-30%. Egas Moniz
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
tulburări de mers și tipul III, cu instalare tardivă, cu discromatopsii, tulburări de vedere, hipoestezii ale membrelor, atrofie musculară. Nu există tratament etiologic, dar multe dintre simptomele mai invalidante pot fi controlate prin terapie simpatică, de tip baclofen pentru spasme, parkinsonismul se poate trata cu L-Dopa, fizioterapie, ochelari cu prescripții speciale etc. Boala Hirschprung Este o maladie congenitală rară a intestinului gros caracterizată prin distensia colonului distal și constipație cronică. Frecvența medie a bolii este de 1 la 5.000
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de efectuat. măsurarea temperaturii corporale Intoxicațiile acute pot fi Însoțite atât de hipotermie cât și de hipertermie prin mecanisme subliniate În tabelul de mai sus (tabelul 3) Hipertermia trebuie diferențiată de creșterea activității motorii din psihoze, status epilepticus, coree și parkinsonism cât și de tireotoxicoză sau infecții. În diagnosticul diferențial al hipotermiei trebuie luate În cosiderație următoarele condiții: infecțiile, hipoglicemia, hipotiroidia, traumatismele, arsurile și cașexia. monitorizarea frecvenței cardiace Frecvența cardiacă este rezultatul activității sistemului nervos simpatic și parasimpatic, temperaturii corporale și
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
limbii), mușchilor mimicii, mușchilor extrinseci ai globilor oculari (crize oculogire), torticolis și opistotonus, rar cu participarea musculaturii faringiene și laringiene. b) Acatisia apare În aproximativ 20% din intoxicații. Se manifestă prin neliniște motorie, cu tendință de mișcare continuă. 56 c) Parkinsonism: tremor, rigiditate musculară, bradikinezie. Mai frecvent la bătrâni și femei. Cedează la medicația anticolinergică. d) Diskineziile tardive reprezintă o eventualitate gravă a tratamentului cronic (peste 24 de luni) În doze mari cu neuroleptice, sau a intoxicațiilor majore, fiind de cele mai multe
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
cu fenotiazine. Particularități toxoclinice pentru unele neuroleptice 1.Fenotiazinele Clorpromazina (Largactil, Clordelazin, Plegomazin): doza toxică = 1,5 g, doza letală =3 g Semne generale: grețuri, amețeli, tulburări vizuale Semne neurologice: Obnubilare, delir, confuzie. Spasme musculare, mișcări distonice, crize oculogire, convulsii. Parkinsonism (hipertonie, diskinezii). Coma hipotonică cu reflexe păstrate, dar cu mici perioade de agitație motorie, tremor, spasme musculare (semne extrapiramidale). Rar convulsii clonice. Hipotermie. Mioză. Semne cardio-respiratorii: 57 hTA până la colaps + tahicardie. Hipoventilație (respirație superficială frecventă, stertoroasă). Levomepromazina: doza letală = 2
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
deces. Evoluție. Prognostic. Marea majoritate a pacienților intoxicați cu neuroleptice și tratați corespunzător evoluează favorabil, fără sechele, la restitutio ad integrum. Pacienții care rămân sau devin asimptomatici pentru cel puțin 6 h pot fi externați, după un consult psihiatric prealabil. Parkinsonismul, acatisia și distonia dispar de obicei după remiterea episodului acut. Diskineziile tardive sunt În general permanente. Riscul de deces este crescut În cazul apariției sindromului neuroleptic malign (20-30%); co-ingestiei de alte medicamente deprimante ale SNC (litiu, antidepresive triciclice, barbiturice); la
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
de carbon depinde de forma clinică a intoxicației, de momentul instituirii tratamentului, de existența complicațiilor. Evoluția este grevată de o mortalitate ridicată, mai ales În cazul formelor medii și severe. Complicațiile cele mai frecvente: • neurologice: edem cerebral, ataxie, mutism akinetic, parkinsonism, neuropatie periferică; • cardio-vasculare: angină pectorală, infarct miocardic acut, tulburări de ritm și de conducere, aspect tranzitoriu de infarct miocardic acut (la pacienți cu coronarografie normală), colaps vascular; • pulmonare: edem pulmonar acut, hemoptizie, paralizie unilaterală de diafragm; • oftalmologice: hemoragii retiniene, nevrite
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
mai răspândite boli neurologice de care suferă în întreaga lume aproximativ două milioane de oameni. Boala este incurabilă, simptomele putând fi doar atenuate în oarecare măsură cu ajutorul medicamentelor. În ultimul timp se tinde către o terapie ce folosește un stimulator cerebral. Parkinsonismul este un sindrom clinic caracterizat de prezența următoarelor semne: • tremurul membrelor în repaus • încetineala în mișcări - bradichinezie • rigiditate și instabilitate posturală. Trăsături majore Diagnosticul pozitiv al bolii Parkinson Trăsături variabileSimptomeMotoriiAutomateCognitive•Tremor de repaus•Rigiditate•Akinezie•Bradikinezie•Piederea relaxării posturale•Alterarea
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
de debut a bolii Parkinson se situează între 40-50 de ani, cu o frecvență mai mare în jurul vârstei de 60 de ani. Se citează în literatură și cazuri de boală Parkinson juvenilă dar de cele mai multe ori este vorba de un parkinsonism postencefalitic. În general debutul bolii Parkinson este în jurul vârstei de 60 de ani, insidios, lent, factorii principali ai debutului fiind: • Stresul emoțional • Suprasolicitarea fizică • Expunerea la frig • Un anumit tip de personalitate premorbidă “rigidă”. Primele simptome sunt uneori atât de
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
acceptă o formă de joc stereotipă, nu creează. Se acomodează greu la cerințele învățăturii, efortul școlar îi epuizează, înregistrează insuccese la învățătură, gândirea își pierde plasticitatea. Aceștia prezintă bradipsihie și bradilalie (mai ales în urma encefalitei epidemice), apar și elemente de parkinsonism (tremurări ale capului, mâinii) însoțite de transpirații reci, uneori de o vasodilatație, alteori vasoconstricție. La aceștia vorbirea și gândirea sunt vâscoase, adesea predomină inhibiția, dovadă a slăbiciunii scoarței cerebrale după foarte puține solicitări. S-au manifestat și forme de baraj
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
36. Intoxicația profesională cu oxid de carbon. 3.37. Intoxicația profesională cu gaze și vapori iritanți. 3.38. Intoxicația profesională cu pesticide: organo-fosforice, organo-mercuriale, organoclorurate, carbamice, erbicide. 4. BOLI NEUROLOGICE PROFESIONALE - SCOP - instruirea privind diagnosticul bolilor neurologice profesionale 4.1. Parkinsonism secundar (mangan) 4.2. Afecțiuni extrapiramidale și tulburări de motilitate 4.3. Neuropatia membrelor superioare: sindrom de canal carpian, leziuni ale nervului ulnar, leziuni ale nervului radial. 4.4. Sindrom de compresie a nervului sciatic. 4.5. Polineuropatie cauzată de
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
b. Pelizaeus - Merzbacher), s. Cockayne, b. Alexander - boli cu afectare predominantă a substanței cenușii - ceroidlipofuscinoze - boli cu afectare difuză a sistemului nervos central - distrofia neuroaxonală difuză - boli cu afectare predominantă a ganglionilor bazali - coreea Huntington, distonia musculară deformantă, b. Segawa, parkinsonismul juvenil, b. Hallervorden - Spatz, hipoparatiroidismul, pseudohipoparatiroidismul și alte boli degenerative cu calcificări ale ganglionilor bazali - s. Gilles de la Tourette - tremorul esențial - epilepsiile mioclonice progresive, inclusiv - b. Lafora, s. Unvericht Lundborg, atrofia dento-rubro-palido-luysiană ereditară - boli degenerative cu afectarea cerebelului, trunchiului cerebral
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
Tulburările endocrine la vârstnic: tiroida, corticosuprarenala, paratiroida, diabetul vârstnicilor 8. Osteoporoza, osteomalacia și boala Paget 9. Tulburările sanguine la vârstnici 10. Pielea vârstnicilor: modificări involutive și patologice, Escarele 11. Problemele neurologice ale vârstnicilor: circulația cerebrală, AVC, hemiplegia, boala Parkinson și parkinsonismul, epilepsia, tulburările de transmisie neuromusculară, neuropatii periferice, tulburările medulare și radiculare 12. Tulburările psihice ale vârstnicului: vizuale, auditive 13. Afecțiunile tumorale la vârstnici 14. Aspecte de gerontologie socială 1.4.7.2. Baremul activităților practice 1. Activitate de asistență a
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
care corespund descrierii de mai sus, dar care produc tulburări clinice semnificative invalidante. a) Sindroamele extrapiramidale, de cauze diverse: neurodegenerative, metabolice, postencefalitice, vasculare, medicamentoase, toxice, tumorale ș.a. Cele mai frecvente sunt de tip neurodegenerativ și se încadrează în sindroamele de "parkinsonism atipic" (boală difuză cu corpi Lewy, atrofia multisistem, paralizia supranucleară progresivă, degenerescență cortico-bazală ș.a.) adesea asociate și cu alte boli neurodegenerative (SLA, degenerescențe fronto-temporale, boala Alzheimer); cauza vasculară este de asemenea relativ frecvent întâlnită. ... b) Boala Parkinson - a doua boală
CRITERII din 31 august 2007(*actualizate*) medico-psihosociale pe baza cărora se stabileşte încadrarea în grad de handicap**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/194508_a_195837]
-
care corespund descrierii de mai sus, dar care produc tulburări clinice semnificative invalidante. a) Sindroamele extrapiramidale, de cauze diverse: neurodegenerative, metabolice, postencefalitice, vasculare, medicamentoase, toxice, tumorale ș.a. Cele mai frecvente sunt de tip neurodegenerativ și se încadrează în sindroamele de "parkinsonism atipic" (boală difuză cu corpi Lewy, atrofia multisistem, paralizia supranucleară progresivă, degenerescență cortico-bazală ș.a.) adesea asociate și cu alte boli neurodegenerative (SLA, degenerescențe fronto-temporale, boala Alzheimer); cauza vasculară este de asemenea relativ frecvent întâlnită. ... b) Boala Parkinson - a doua boală
CRITERII din 19 noiembrie 2007(*actualizate*) medico-psihosociale pe baza cărora se stabileşte încadrarea în grad de handicap**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/194509_a_195838]
-
Handler SD (2004). Sialorrhea: a management challenge. Am Fam Physician 69:2628-2634. *) Howard RS, Orrell RW (2002). Management of motor neurone disease. Postgrad Med J 78:736-741. Hyson HC, Johnson AM, Jog MS (2002). Sublingual atropine for sialorrhea secondary to parkinsonism: a pilot study. Mov Disord 17:1318-1320. Iannaccone S, Ferini-Strambi L (1996). Pharmacologic treatment of emoțional lability. Clin Neuropharmacol 19:532- 535. Ince PG, Lowe J, Shaw PJ (1998). Amyotrophic lateral sclerosis: current issues în classification, pathogenesis andmolecular pathology. Neuropathol
GHID din 16 septembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea neurologie*) - "Directivele EFNS pentru managementul sclerozei laterale amiotrofice: ghidul de diagnostic şi atitudine terapeutică" - Anexa 3. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227311_a_228640]